Virgil I. Bărbat

De la Romanian Philosophy Portal
Salt la: navigare, căutare

(articol de Mona Mamulea)

English


Virgil Iuliu Bărbat (24 aprilie 1879, com. Rassa, jud. Ialomiţa ― 23 noiembrie 1931, Cluj)

Sociolog cu preocupări de filosofie a culturii, întemeietorul şcolii sociologice de la Cluj.

DATE BIOGRAFICE

A studiat la Universitatea din Geneva (licenţa – în 1905, în ştiinţe sociale). Şi-a susţinut doctoratul în filosofie în 1909, la Universitatea din Berna, cu teza Nietzsche, tendences et problèmes, o monografie de proporţii cu caracter expozitiv. Se stabileşte la Cluj, ca profesor de sociologie şi etică la Facultatea de Litere şi Filosofie. Devine titularul Catedrei de sociologie şi etică (1921), apoi decan (1924–1925). Întemeiază şi conduce (1931) „Revista de sociologie”.

OPERA

Conceptul în jurul căruia se construieşte gândirea lui V.B. este cel al culturii. Sociologia este definită ca ştiinţă a culturii, o definiţie singulară în epocă, bazată pe o viziune care absoarbe socialul în cultural. Cultura, văzută în calitate de creaţie a spiritului, este înţeleasă filosofic – în termeni spirituali (iar nu comportamentali, cum este înţeleasă de ştiinţele sociale), sociologia devenind, astfel, o ştiinţă a creaţiei umane. Dacă vocaţia ştiinţei este universalitatea (aici, omul caută să răspundă la întrebarea ce este lumea pentru toţi), vocaţia culturii este specificitatea (pe plan artistic, omul încearcă să spună ce este lumea pentru el). Cultura trebuie să fie deopotrivă naţională şi universală. V.B. o concepe organicist şi naturalist (în spirit romantic), lărgindu-i extensiunea astfel încât să cuprindă şi ceea ce, în mod obişnuit, definim ca civilizaţie. Utilitarismul pe care l-a admirat în America (fără să fie un apologet al întregii societăţi americane; vezi Imperialismul american), combinat cu romantismul german (Fichte) şi cu filosofia vitalistă a lui Nietzsche a dat, la V.B., o concepţie compozită asupra culturii, idealist-utilitaristă, deopotrivă teoretică şi practică, filosofică, sociologică şi pedagogică.
Există lucrări ale sale rămase în manuscris, printre care şi unele de interes filosofic (Curs complet de istoria doctrinelor morale şi politice, Curs de estetică; vezi lista întocmită de Corina V. Bărbat, reprodusă în I.E. Naghiu, Vieaţa şi opera..., p. 259).

BIBLIOGRAFIE PRINCIPALĂ

CĂRŢI DE AUTOR

  • Nietzsche, tendances et problèmes, Zürich und Leipzig, Rascher, 1911;
  • „Naţionalism" sau „Democraţie”, Bucureşti, Atelierele grafice Socec & Co., 1911;
  • Imperialismul american. Doctrina lui Monroe, Bucureşti, Editura „Cartea Românească” S.A., 1920;
  • Extensiunea Universitară, Cluj, Tiparul Tipografiei „Înfrăţirea”, 1925;
  • Premisele umane ale culturii moderne, Cluj, Buletinul „Extensiunii Universitare”, anul al doilea, 1925–1926;
  • Dinamism cultural, Cluj, Editura Librăriei Lepage, 1928;
  • Exproprierea culturii, Cluj, Editura Librăriei Lepage, 1928.

ARTICOLE ÎN PUBLICAŢII ŞTIINŢIFICE

  • „Sociologia – o schiţă istorică şi o definiţie”, Revista de sociologie, I, nr. 4, 1931, pp. 23–34.


LITERATURĂ SECUNDARĂ

CAPITOLE ÎN CĂRŢI DE AUTOR

  • Elena Gheran-Mever, Sociologi români transilvăneni din perioada interbelică (Virgil Bărbat, Constantin Sudeţeanu, Eugeniu Speranţa), *Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Filosofie, 1977 (teză de doctorat);

ARTICOLE ÎN VOLUME COLECTIVE

  • Ilie Bădescu, Mihai Ungheanu (coord.), Enciclopedia valorilor reprimate. Războiul împotriva culturii române (1944–1999), vol. I, Bucureşti, Pro-Humanitate, 2000, pp. 601–638;
  • Ştefan Costea, „Bărbat, Virgil Iuliu”, în Ştefan Costea (coord.), Sociologi români. Mică enciclopedie, Bucureşti, Editura Expert, 2001, pp. 51–54;
  • Mona Mamulea, „Virgil Bărbat: o definiţie filosofică a culturii”, Studii de istorie a filosofiei româneşti, I, coord. I. Pogorilovschi, ed. îngrijită de Mona Mamulea, Bucureşti, Editura Academiei Române, 2006, pp. 212–217;
  • Emil Pop, „Consideraţii asupra cursului de sociologie generală susţinut de prof. Virgil Bărbat la Universitatea din Cluj”, în vol. Aspecte ale gândirii filosofice şi sociale transilvănene, Academia Română, Filiala Cluj-Napoca, Institutul de Cercetări Socio-Umane, Cluj-Napoca, 1992, pp. 391–405;
  • Emil Pop, „Obiectul sociologiei în concepţia lui Virgil I. Bărbat”, în vol. Studii şi cercetări din domeniul ştiinţelor socio-umane, prezentate la sesiunile ştiinţifice anuale 1993–1994, Academia Română, Filiala Cluj-Napoca, Institutul de Cercetări Socio-Umane Cluj-Napoca, 1995, pp. 27–31;
  • Emil Pop, „Virgil I. Bărbat: Consideraţii teoretice asupra Şcolii lui Le Play”, în vol. Studii şi cercetări din domeniul ştiinţelor socio-umane, prezentate la sesiunile ştiinţifice anuale 1994–1995, Academia Română, Filiala Cluj-Napoca, Institutul de Cercetări Socio-Umane Cluj-Napoca, Editura Cordial Lex, 1996, pp. 88–91;
  • Emil Pop, „Democraţie – Cultură, Ştiinţă, Educaţie în viziunea lui Virgil I. Bărbat”, în vol. Studii şi cercetări din domeniul ştiinţelor socio-umane, prezentate la sesiunile ştiinţifice anuale 1995–1996, Academia Română, Filiala Cluj-Napoca, Institutul de Cercetări Socio-Umane Cluj-Napoca, Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 1997, pp. 88–91;
  • Emil Pop, „Virgil I. Bărbat – sociolog şi profesor”, în vol. Un secol de sociologie românească, Academia Română, Filiala Iaşi, Institutul de Ştiinţe Socio-Umane, Iaşi, 1997, pp. 39–47;

ARTICOLE ÎN PUBLICAŢII ŞTIINŢIFICE

  • I.E. Naghiu, „Vieaţa şi opera lui Virgil Bărbat (1879–1931). Note bio- şi bibliografice”, Sociologie românească, anul III, nr. 4–6, 1938, pp. 258–263;
  • Emil Pop, „Coordonate ale concepţiei sociologice a lui V.I. Bărbat”, Studia Universitatis Babeş-Bolyai, Seria Sociologia-Politologia, XXXVIII, 1–2, 1993, pp. 86–92;
  • Emil Pop, „Virgil I. Bărbat – un reprezentant de seamă al sociologiei româneşti”, Anuarul Institutului de Istorie „G. Bariţ”, Series Humanistica, Editura Academiei Române, 2003, pp. 223–233.

ARTICOLE ÎN REVISTE DE CULTURĂ

  • Grigore Zanc, „Virgil Iuliu Bărbat – 100 de ani de la naşterea sa”, Viitorul social, anul VII, 1979, nr. 3, p. 534.


LECTURI SUPLIMENTARE

  • Mona Mamulea, „Virgil Bărbat: o definiţie filosofică a culturii” [1]
  • Emil Pop, „Virgil I. Bărbat – un reprezentant de seamă al sociologiei româneşti” [2]