I.E. Torouţiu

De la Romanian Philosophy Portal
Salt la: navigare, căutare

Articol de Ana Bazac

English

Ilie E. Torouţiu (17 iunie 1888, Solca, judeţul Suceava — 23 noiembrie 1953, Bucureşti)

Istoric literar cu preocupări de istoria filosofiei, editor de lucrări filosofice şi traducător.

DATE BIOGRAFICE

Născut într-o familie de ţărani, urmează liceul la Suceava (1903–1908) şi Facultatea de Litere la Cernăuţi (1908–1910), specializându-se la Universitatea din Frankfurt am Main, unde funcţionează şi ca asistent de Limba română (1911–1913). Colaborează la reviste – Răvaşul şi Ramuri (Cluj), Ion Creangă (Bârlad), Patria (Cernăuţi) – cu traduceri de teatru, folclor bucovinean şi broşuri cu caracter moral-religios. Tot înainte de război publică un dicţionar de buzunar român-german şi german-român.

Din 1914, stabilit la Bucureşti, este profesor de limba germană la Liceul „Cantemir Vodă”, iar apoi, proprietarul librăriei şi tipografiei Institutul de Arte Grafice ,,Bucovina”. Între 1927 şi 1929, editează revista Floarea Soarelui. Directorul revistei Convorbiri literare (1939–1944). Creator al celor 13 volume de Studii şi documente literare (1931–1946). Devine membru al Societăţii Scriitorilor Români, din 1935, şi membru corespondent al Academiei Române, din 1936.

Preocupările de filosofie ale lui I.E.T. sunt marginale, principalul său obiectiv fiind cel bio-bibliografic. Pornind de la ideea că dezvoltarea filosofiei române a stat sub semnul lui Kant şi al lui Schopenhauer, studiul Immanuel Kant în filosofia şi literatura română consemnează prezenţa ideilor kantiene în gândirea românească, scopul său fiind acela de a oferi literaturii germane informaţii şi date cât mai precise despre situaţia literaturii şi filosofiei în România. Fără a întreprinde o cercetare proprie a istoriei filosofiei româneşti, I.E.T. redă unitar datele şi concluziile unor cercetări anterioare (semnate de Gh. Bogdan-Duică, Simion Mehedinţi, D. Ioaniţescu, I.A. Rădulescu-Pogoneanu, Octav Minar ş.a.), adăugându-le note biografice. În afara aspectelor legate de deschiderea culturii române spre Apus (şi, implicit, spre filosofia occidentală), odată cu adoptarea caracterelor latine, I.E.T. se pronunţă asupra problemelor legate de traducerea lui Kant în limba română. Aceasta s-ar fi produs într-un proces evolutiv, paralel cu dezvoltarea limbajului filosofic în România.

BIBLIOGRAFIE PRINCIPALĂ

CĂRŢI DE AUTOR

  • Românii şi clasa intelectuală din Bucovina. Notiţe statistice, Cernăuţi, Editura Societăţii academice „Junimea”, 1911.
  • Românii şi clasa de mijloc din Bucovina. Studiu statistic, Partea I–II, Cernăuţi, Editura societăţii meseriaşilor români din Cernăuţi – suburbii şi a însoţirii orăşenilor români din Suceava, Societatea tipografică bucovineană, 1912.
  • Liliput. Wörterbuch Deutsch – Rumänisch, Leipzig, 1913.
  • Poporaţia şi clasele sociale din Bucovina, Cu 12 hărţi, Bucureşti, Biblioteca „Bucovina”, 31, 1916.
  • Immanuel Kant în filosofia şi literatura română, Bucureşti, Tipografia „Bucovina”, 1925.
  • Modernismul. Simbolism – Impresionism – Expresionism, Bucureşti, Tipografia „Bucovina”, 1926.
  • Heinrich Heine şi heinismul în literatura română, Bucureşti, Tipografia „Bucovina”, 1930.
  • Hermann Sudermann în literatura românească, Bucureşti, Tipografia „Bucovina”, 1930.
  • Heinrich Heine. Aprecieri şi controverse în jurul cărţii „Heinrich Heine şi heinismul în literatura românească”, Bucureşti, Tipografia „Bucovina”, 1931.
  • Hermann şi Dorothea. Ienăchiţă Văcărescu. Pagini din monografia Goethe, Bucureşti, Tipografia „Bucovina”, 1931.
  • Oameni şi cărţi. Partea întâia, Bucureşti, Biblioteca „Bucovina”, f.a.
  • Eminescu şi conferenţiarul de la Berlin... Ion Sân-Giorgiu „Eminescu und der deutsche Eseist”, Bucureşti, Tipografia „Bucovina”, 1936.
  • Pagini de istorie şi critică literară, Bucureşti, Institutul de Arte grafice „Bucovina”, 1936;
  • Studii şi documente literare, vol. I–XIII, Bucureşti, Tipografia „Bucovina”, 1931–1946 (volumul I – în colaborare cu Gheorghe Cardaş).
  • 'Contribuţie la o viitoare ediţie critică Eminescu. Laïs. Traducerea lui Mihai Eminescu. Emile Augier, Le joueur de flûte. Karl Saar, Laïs, Bucureşti, Tipografia „Bucovina”, 1942.
  • Exegeza eminesciană. Poeziile antume din punct de vedere filologic, Antologie, notă editorială şi bibliografie de Doina Rizea, Prefaţă de Nicolae Georgescu, Bucureşti, Editura Floare Albastră, 2002.

ARTICOLE ÎN REVISTE DE CULTURĂ

  • „Loreley”, Făt Frumos, An VI, nr. 3, Suceava, 1931, pp. 81–112;
  • „Naţionalismul lui Eminescu”, România literară, nr. 13 din 14 mai 1932, p. II.

TRADUCERI

  • Friedrich Hebbel, Maria Magdalena, Cluj, 1909.
  • John Bunyan, Călătoria creştinului sau calea spre fericirea de veci, Bucureşti, Editura Societăţii de cărţi religioase, f.a..
  • Platon, Apologia lui Socrate, traducere după original, Cluj, 1911.
  • D.I.R. Macduff, Vitania. Un locaş liniştit plin de dragoste şi suferinţă, Solca, Tipografia Modernă, 1913.
  • Otto Funcke, Limba veche şi limba nouă, Bucureşti, 1915.
  • Ludwig Anzeugruber, Porunca a patra, Tragedie din popor în 4 acte, Traducere de M. Baciu şi I. E. Torouţiu, Bucureşti, Biblioteca „Bucovina, nr. 17–19.
  • Titu Maiorescu, Gedichte: 1855–1878, Herausgegeben mit einem Vonwort, Bucureşti, Buchdruckerei „Bucovina”, 1940.

LITERATURĂ SECUNDARĂ

CAPITOLE/FRAGMENTE ÎN CĂRŢI DE AUTOR

  • Marin Bucur, Istoriografie literară românească, Bucureşti, Editura Minerva, 1973, pp. 399–400, 589.
  • Gheorghe Cardaş, Istoria literaturii române (dela origine până în zilele noastre), Bucureşti, Tipografia Oltenia, 1938, p. 451.
  • Iordan Datcu, Dicţionarul etnologilor români, vol. III, Bucureşti, Editura Saeculum IO, 2001, p. 156.
  • Ion Hangiu, Presa literară românească, Bucureşti, Editura pentru Literatură, 1968, p. 458.
  • Ion Hangiu, Reviste şi curente în evoluţia literaturii române, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1978, p. 80.
  • Constantin Loghin, Scriitori bucovineni. Antologie, Bucureşti, Publicaţiunile Casei Şcoalelor, Tipografia Reforma Socială, 1924, pp. 7, 16, 299–310;
  • Constantin Loghin, Istoria literaturii române în Bucovina. 1775-1918, Cernăuţi, Tipografia Mitropolit Silvestru, 1926, pp. 30–31, 266–268.
  • Constantin Loghin, Antologia scrisului bucovinean până la Unire, Cernăuţi, Editura Mitropolit Silvestru, vol. II – Proza, 1938, pp. 239–256.
  • Constantin Loghin, Istoria literaturii române (dela început până în zilele noastre), ediţia a V-a, Cernăuţi, Tipografia Mitropolit Silvestru, 1933, p. 323; ediţia a XIV-a, 1941, p. 580.
  • Pompiliu Marcea, ,,Convorbiri literare” şi spiritul critic, Bucureşti, Editura Minerva, 1972, pp. 128–308.
  • Dimitrie Păcurariu, Dicţionar de literatură română, Bucureşti, Editura Univers, 1979, p. 400.
  • Lucian Predescu, Enciclopedia Cugetarea. Material românesc. Oameni şi înfăptuiri, Bucureşti, Editura Cugetarea – Georgescu Delafras, 1940, p. 858.

ARTICOLE ÎN VOLUME COLECTIVE

  • Valentin Chifor, în Mircea Zaciu, Marian Papahagi, Aurel Sasu (coord.), Dicţionarul scriitorilor români, Bucureşti, Editura Albatros, 2002, p. 585.
  • Constantin Teodorovici, în Dicţionar general al literaturii române, coordonare şi revizie Magdalena Bedrosian, Mihai Cimpoi, Gabriela Danţiş et al., vol. V, S–T, Bucureşti, Editura Univers Enciclopedic, 2007, pp. 754–756.

ARTICOLE ÎN REVISTE DE CULTURĂ

  • Luca Bejenaru, „O scrisoare care acuză”, Analele Bucovinei, II, Bucureşti, nr. 2, 1995, p. 471.
  • Iosif Brucăr, „Filosofia în Studii şi Documente literare”, România literară, nr. 70 din 17 iunie 1933, p. III.
  • George Călinescu, „Eminescologi”, România Literară, nr. 16 din 4 iunie 1932, p. 1.
  • Eugen Dimitriu, „I.E. Torouţiu în corespondenţă”, Buletin de informare şi documentare ştiinţifică, Studii şi articole, vol. II, editat de Societatea de Ştiinţe Filologice, Filiala Suceava, 1988, pp. 64–68.
  • Eugen Dimitriu, Petru Froicu, „O scrisoare inedită către Leca Morariu despre moartea soţilor Torouţiu”, România literară, XXV, Bucureşti, nr. 27, 9–15 sept. 1992, p. 7.
  • Ion Filipciuc, „I.E. Torouţiu şi proiectele sale”, Convorbiri literare, Iaşi, CXXXVII, feb. 2004, pp. 70–103.
  • Gala Galaction, „Munca folositoare”, Luptătorul, nr. 26, 25 iulie 1920, p. 1.
  • Gheorghe Giurcă, „I.E. Torouţiu şi monumentala colecţie de «Studii şi documente literare»”, Buletin de informare şi documentare ştiinţifică, Studii şi articole, vol. II, editat de Societatea de Ştiinţe Filologice, Filiala Suceava, 1988, p. 56.
  • Leca Morariu, „Pe marginea Hurmuzachelui literar”, Făt-Frumos, IX, Cernăuţi, 1–2, 1934, pp. 28–31.
  • Liviu Papuc, „La încă o aniversară”, Convorbiri literare, CXXXVI, mai, 2002, p. 82.
  • Liviu Papuc, „I.E. Torouţiu – 50 de ani de la moarte”, Convorbiri literare, CXXXVII, dec. 2003, p. 84.
  • Liviu Papuc, „Din nou despre Torouţiu”, Convorbiri literare, Iaşi, CXXXVII, ian. 2004, p. 83.
  • Liviu Papuc, Ion Grămadă, „Elvira Morariu – I.E. Torouţiu”, Convorbiri literare, CXXXVII, Iaşi, februarie 2004, p. 77.
  • Liviu Papuc, Ion Grămadă, „De-ale familiei Torouţiu”, Convorbiri literare, Iaşi, CXXXVIII, mart. 2004, p. 90.
  • Perpessicius, „Documente literare”, Făt-Frumos, nr. 6, nov–dec. 1931, pp. 276–277.
  • Camil Petrescu, „Un cărturar”, România literară, nr. 64 din 6 mai 1933, p. 1.
  • Scarlat Preajbă, „I.E Torouţiu şi Gh. Cardaş: Studii şi documente literare. Vol. I”, Dare de seamă făcută la „Asociaţia Publiciştilor români” în Aprilie 1932, Făt Frumos, An VII, nr. 1–2, 1932, pp. 1–16.
  • Octav Rusu, „Profesorul I.E. Torouţiu”, Gazeta bucovinenilor, IV, nr. 54, 15 mai 1937, p. 2.
  • Al. Săndulescu, „Centenar I.E.Torouţiu”, România literară, XX, Bucureşti, nr. 26, 23 iunie 1988, p. 8.
  • Brînduşa Steiciuc, „I.E. Torouţiu şi «Convorbiri literare»”, Buletin de informare şi documentare ştiinţifică, Studii şi articole, vol. II, editat de Societatea de Ştiinţe Filologice, Filiala Suceava, 1988, pp. 60–61.
  • Mircea Streinul, „Două valori arborosene: G. Rotică şi I.E. Torouţiu”, Gazeta bucovinenilor, IV, nr. 63, 1 oct. 1937, p. 2.
  • Gallia Tudor, „Păreri asupra studiului «H. Heine şi heinismul în literatura română» al lui I.E. Torouţiu”, Făt-Frumos, nr. 6, nov–dec. 1931, pp. 279–285.
  • Haralambie Ţugui, „Linii pentru un portret”, Convorbiri literare, Iaşi, XCIII, nr. 3, martie 1987, p. 11.
  • Maria Luiza Ungureanu, „Personalitatea lui Ilie Torouţiu oglindită în corespondenţa sa cu Artur Gorovei”, Buletin de informare şi documentare ştiinţifică, Studii şi articole, vol. II, editat de Societatea de Ştiinţe Filologice, Filiala Suceava, 1988, pp. 69–70.
  • Dimitrie Vatamaniuc, „I.E. Torouţiu, exeget al ediţiilor poeziilor eminesciene”, Bucovina literară, XIII, nr. 1, 2003, pp. 1, 5.


Atenție: Cheia de sortare implicită („Torouţiu, I.E.”) o înlocuiește pe precedenta („Torouţiu,”).