Three Romanian Philosophers | Translation Program

Argument: Pentru a intra în marea familie a filozofiei occidentale, există două reguli de admitere: pe de o parte, trebuie să vorbeşti limba universală a filozofiei la fel de bine ca toţi ceilalţi şi, pe de altă parte, trebuie ca filozofia ta să fie scrisă într-o limbă de circulaţie internaţională. Daca nu te numeşti Descartes, Kant, Wittgenstein sau Heidegger, atunci depinzi de efortul cultural al ţării tale de a-ţi traduce, edita şi promova textele filozofice în spaţiul internaţional.
În ceea ce ne priveşte, prima condiţie este îndeplinită. Avem cel puţin trei români care vorbesc perfect limba filozofiei: Constantin Noica, Alexandru Dragomir şi Mihai Şora. Mai este necesar doar efortul de a traduce, edita şi promova lucrările lor în lume, pentru ca cei trei filozofi români sã intre într-un dialog real cu filozofia occidentală. A face acest lucru, dincolo de un proiect cultural sau altul, este o datorie de onoare a culturii române.

Proiectul Societăţii Române de Fenomenologie constă în traducerea, editarea şi publicarea celor mai importante lucrări ale celor trei filozofi români la edituri occidentale prestigioase. Cele trei personalităţi la care ne-am gândit – Constantin Noica, Alexandru Dragomir şi Mihai Şora – sunt cele mai proeminente figuri ale filozofiei româneşti din ultimii 50 de ani, afirmându-se drept creatori originali în filozofie. Prezenţa acestor filozofi pe scena internaţională poate contribui în mod benefic la imaginea României ca întreg, cu atât mai mult cu cât deschiderea ideilor lor este una europeană iar gândirea lor filozofică este una sincronă cu principalele curente filozofice contemporane. Fiecare dintre aceşti trei filozofi reprezintă nu doar un mare gânditor, ci şi un destin existenţial aparte. În acest sens, promovarea filozofiei româneşti prin gânditori precum Noica, Dragomir sau Şora poate fi privită şi ca o modalitate de redescoperire a jumătăţii captive a Europei şi a posibilităţii exersării filozofiei sub dictatura comunistă. Mari universităţi, centre de cercetare şi case editoriale occidentale au demarat deja astfel de proiecte, nume din spaţiul ex-comunist fiind acum în circulaţie la nivel mondial.