newsletter

SEMINAR KANT
Ce este cercetarea kantiana a ratiunii pure?

Coordonator Mircea FLONTA
(Profesor la Facultatea de Filosofie, Universitatea din Bucuresti)

10-12 aprilie 2008, Casa Lovinescu

ORGANIZATOR: Societatea Romana de Fenomenologie & Centrul de Studii Fenomenologice (Facultatea de Filosofie, Universitatea din Bucuresti) cu sprijinul Casei Lovinescu

CONDITII DE PARTICIPARE: interes pentru filozofia lui Kant, disponibilitatea de a parcurge in prealabil bibliografia indicata mai jos si de a participa activ la dezbateri
Numar maxim de participanti: 20
Cei dornici sa participe se pot inscrie la adresa de email: seminar@phenomenology.ro trimitand un CV si o scrisoare de motivatie de ½ pagina.


Editat
de Centrul "Fundamentele modernitatii europene" (FME) si de Societatea Romana de Fenomenologie

Editori: Cristian Ciocan, Vlad Puescu, Adrian Haret, cu colaborarea lui Paul Balogh si a lui Lucian Petrescu

VREAU SA MA INSCRIU!

Membri inscrisi: 1191

NUMARUL ANTERIOR

PROGRAM:

JOI, 10 aprilie 2008, orele 10-14

I.  Sursele si obiectivele programului kantian

1. Immanuel Kant, Critica ratiunii pure, traducere de Nicolae Bagdasar si Elena Moisuc, Editura IRI, 1998, Prefata la Editia intai (pp. 21-28) si Introducerea (pp. 49-68).

2. Immanuel Kant, Prolegomene la orice metafizica viitoare care se va putea infatisa drept stiinta, traducere de Mircea Flonta si Thomas Kleininger, Editia intai, Editura stiintifica si enciclopedica, 1987 (sau Editia a doua, Editura All, 1996 sau Editia a treia, Editura Paralela 45, 2005): Cuvant inainte; Intrebarea generala a Prolegomenelor: Este metafizica in genere posibila? si Intrebarea generala: Cum este posibila cunoasterea prin ratiunea pura?

VINERI, 11 aprilie 2008, orele 10-14

II. Intelegerea ortodoxa a criticii kantiene a ratiunii pure ca idealism transcendental

1. Immanuel Kant, Critica ratiunii pure, Prefata la Editia a doua (pp. 29-40), Despre raportul intelectului cu obiecte in genere si despre posibilitatea de a le cunoaste a priori (pp. 157-176), Despre principiul distingerii tuturor obiectelor in genere in fenomene si noumene (pp. 238-254).

2. Immanuel Kant, Prolegomene la orice metafizica viitoare care se va putea infatisa drept stiinta, §36 si § 57.

3. Constantin Noica, Problema lucrului in sine la Kant, in: Concepte deschise in istoria filosofiei, Humanitas, 1995, pp. 174-205.

4. Constantin Noica, Carti reprezentative: “Critica ratiunii pure”, in: Echilibrul spiritual, Humanitas, 1998, pp. 271-276.

5. Otfried Höffe, Kants Kritik der reinen Vernunft, München, Verlag C.H. Beck, 2003, cap. 3: Objektivität durch Subjektivität, (pp. 42-52).

SAMBATA, 12 aprilie 2008, orele 10-14

III. Perspective transcendentale minimale

1. Intelegerea “analitica” a cercetarii ratiunii pure

Peter F. Strawson, Limitele ratiunii. Un eseu despre Critica ratiunii pure a lui Kant, traducere de Valentin Cioveie, Humanitas, pp. 11-22 si 40-48.

2. Relativizarea si istoricizarea aprioricului

Mircea Flonta, Doua concepte ale cunoasterii, in: Mircea Flonta, Kant in lumea lui si in cea de azi, Polirom, 2005, pp. 78-98.

Thomas S. Kuhn, Drumul de la “structura”, traducere de Cristian Ducu si Izabella Ghita, in: Introducere in teoria cunoasterii stiintifice, Editura Universitatii din Bucuresti, 2004, pp. 225-235.

IV. Lecturi “ontologice” ale criticii kantiene a ratiunii pure

Martin Heidegger, Die Frage nach dem Ding. Zu Kants Lehre von den transzendentalen Grundsätzen, zweite Auflage, Tübingen, Max Niemeyer Verlag, 1975, pp. 1-8, 42-50 si 92-101.

Constantin Noica, Kant si metafizica dupa interpretarea lui Heidegger, in: Immanuel Kant, 200 de ani de la aparitia Criticii ratiunii pure, Editura Academiei, 1982, pp. 141-152.

Constantin Noica, Cercul in tabla categoriilor, in: Devenirea intru fiinta, vol. I.

 

Linkuri

Facultati de filozofie

Societati, Centre si Institute de cercetare

Reviste de filozofie

Publicatii culturale

Edituri

Internet