Cezar Radu

De la Romanian Philosophy Portal
Salt la: navigare, căutare

(articol de Titus Lates)


Cezar Radu (23 august 1929, Leuşeni, Basarabia — 28 iulie 2000, Bucureşti)

Estetician, semiotician şi gazetar originar din Basarabia.

DATE BIOGRAFICE

A venit în România în anii celui de-al doilea război mondial stabilindu-se pentru o vreme în Valea Jiului. S-a înscris la Facultatea de Filosofie din Bucureşti, pe care a absolvit-o în anul 1953. A lucrat ca gazetar şi ca redactor de radio şi televiziune. A fost lector de filosofie la Institutul de Medicină, ocupând apoi un post de asistent la Catedra de estetică a Facultăţii de Filosofie a Universităţii din Bucureşti, unde s-a înscris la doctorat. A ţinut cursuri de estetică la Facultatea de Limbi Străine, iar la Institutul de Arhitectură „Ion Mincu” a predat cursuri de semiotică a arhitecturii şi despre discursul critic în arhitectură. După 1989, la Facultatea de Filosofie a Universităţi din Bucureşti, a iniţiat cursul de semiotică generală. A colaborat la realizarea unor materiale-suport pentru activitatea didactică – Estetică şi teoria artei – crestomaţie (1980), Cariatide ale esteticii româneşti (1982), Esteticul – interferenţe valorice (1985) – şi a unor lucrări de referinţă în domeniul esteticii: Dicţionar de estetică generală (1972) şi Estetica (1983).

OPERA

Studiile sale de specialitate, publicate în reviste şi volume colective, se centrează în mod special pe impactul civilizaţiei actuale asupra artei şi sensibilităţii estetice şi pe posibilele legături între estetica filosofică tradiţională şi noile orientări şi teorii ştiinţifice (estetica mass-mediei, teoria informaţiei, cibernetica, teoria generală a semnelor).
În volumul Artă şi convenţie (1989), care se încadrează într-o perspectivă semiotică asupra artei, obiectul cercetării îl formează convenţia ca principiu constitutiv al artei. Semiotica, de la care autorul îşi porneşte explicit investigaţia, nu este redusă la un ansamblu de concepte şi tehnici de investigare, ci este înţeleasă ca un mod de a gândi realul. C.R. optează pentru teza conform căreia conceptul de artă este un concept deschis, îmbogăţind astfel semantic sintagme precum: „noţiune plurală”, „noţiune convenţională”, „fuzzy concept” sau „concept generic”. Abordând relaţia dintre convenţie şi valoare artistică, C.R. a redefinit termenul de „Kitsch” şi a înscris vocaţia „semiurgică” a artei în tema mai largă a funcţiei ei „dezalienante”.
Printre sursele demersului său teoretic şi argumentativ se numără semiotica arhitecturii, înţeleasă ca un teritoriu al unor procese specifice de semnificare şi comunicare, şi opera teoretică a lui Umberto Eco, pe care a promovat-o în spaţiul românesc prin traducerea şi prezentarea Tratatului de semiotică generală (1982, 2003).


BIBLIOGRAFIE PRINCIPALĂ

CĂRŢI DE AUTOR

  • Artă şi convenţie, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1989 (Biblioteca de estetică).

ARTICOLE ÎN VOLUME COLECTIVE

  • „Receptarea artei şi funcţia formativ-estetică a limbajului artistic”, în Educaţie şi limbaj, coord. Sorin Stati, Bucureşti, Editura Didactică şi pedagogică, 1972, pp. 105–126.
  • „Ontologia semiotică a informaţiei estetice”, în Estetică, informaţie, programare, antologie, pref. şi note de Victor Ernest Maşek, Bucureşti, Editura Ştiinţifică, 1972, pp. 100–121.
  • „Investigaţia semiotică şi reflecţia meditativă asupra artei”, în Estetica filozofică şi ştiinţele artei, coord. Ion Ianoşi, Bucureşti, Editura Ştiinţifică, 1972, pp. 191–209.
  • „Mass-media şi cultura”, în Acţiunea culturală şi tineretul, 1975, pp.
  • „Privire istorică asupra evoluţiei problematicii esteticii”, „Estetica mijloacelor de comunicare de masă”, în Estetica, Bucureşti, Editura Academiei Republicii Socialiste România, 1983, pp. 22–35, 398–407.
  • „Arta şi progresul moral”, în Creaţie valorică şi acţiune socială, coord. Grigore Smeu şi Ion Tudosescu, cuv înainte: Grigore Smeu, Bucureşti, Editura Politică, 1984, pp. 181-194.

ARTICOLE ÎN PUBLICAŢII ŞTIINŢIFICE

  • „Le concept de forme expressive dans l’esthétique de Susanne Langer”, Analele Universităţii Bucureşti. Estetică, Anul XIX, 1970, pp. 93–97.
  • „La vocation sémiurgique de l’art”, Revue roumaine des sciences sociales. Série de Philosophie et logique, Tome 24, No.1–2, janvier–juin, 1980, pp. 23–33.
  • „Direction consciente et autorégulation spontanée dans la vie culturelle-artistique et la formation du goût esthétique”, Revue roumaine des sciences sociales. Série de Philosophie et logique, Tome 31, No. 3–4, juillet-décembre, 1987, pp. 236–245.

PREFEŢE, POSTFEŢE

  • „Umberto Eco şi conştiinţa de sine a semioticii”, postf. la Umberto Eco, Tratat de semiotică generală, trad. de Anca Giurescu şi Cezar Radu, postf. şi note de Cezar Radu, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1982 (Enciclopedia de buzunar).

TRADUCERI

  • Umberto Eco, Tratat de semiotică generală, trad. de Anca Giurescu şi Cezar Radu, postf. şi note de Cezar Radu, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1982 (Enciclopedia de buzunar).
  • Umberto Eco, Arta şi frumosul în estetica medievală, trad. din limba italiană de Cezar Radu, Bucureşti, Editura Meridiane, 1999. (Teoria şi filosofia artei)
  • Umberto Eco, O teorie a semioticii, trad. din engleză de Cezar Radu şi Costin Popescu, Bucureşti, Editura Meridiane, 2003 (Teoria şi filosofia artei).


LITERATURĂ SECUNDARĂ

  • Viorel Pâslaru, „Cezar Radu (1929–2000)”, Revista de filosofie, Tomul XLVII, Nr. 5–6, 2000, pp. 607, 608. [Necrolog]