Dumitru Isac

De la Romanian Philosophy Portal
Salt la: navigare, căutare

(articol scris de Ionuţ Isac )

Dumitru Isac (9 octombrie 1914, Truşeşti, jud. Botoşani – 7 august 1984, Cluj-Napoca, jud. Cluj)

Istoric al filosofiei, logician, estetician, etician şi eseist de orientare raţionalist-critică, format în ambianţa spirituală a lui D.D. Roşca şi Mircea Florian.

English


DATE BIOGRAFICE

Urmează clasele primare în comuna natală (1921–1925), după care studiază la gimnaziul şi Liceul de Aplicaţie al Seminarului Pedagogic Universitar din Cluj (1926–1932). Licenţiat al Universităţii „Regele Ferdinand” din Cluj, Facultatea de Litere şi Filosofie (1937), unde îi are ca profesori, printre alţii, pe D.D. Roşca, Marin Ştefănescu, Florian Ştefănescu-Goangă şi Liviu Rusu. După absolvirea facultăţii, D.I. a activat ca profesor de liceu, unde a predat filosofie, drept, economie politică, sociologie, psihologie, logică, istoria artelor. La propunerea Departamentului Culturii Naţionale şi al Cultelor, a primit, prin decretul Regelui Mihai I, Medalia „Meritul Cultural” clasa I (1943). Până la terminarea celui de-al doilea război mondial colaborează cu studii, articole, eseuri şi recenzii la revistele Hyperion, Freamătul şcoale,Symposion, Revista de filosofie, Revista Fundaţiilor Regale, Bucovina literară ş.a. Din 1945 îşi desfăşoară activitatea în cadrul Universităţii clujene, până la pensionare (1979), unde susţine cursuri de logică şi istoria logicii, istoria filosofiei antice, medievale, moderne şi contemporane, metodologia istoriei filosofiei, etică şi estetică. Şi-a susţinut doctoratul în filosofie în 1971, sub îndrumarea lui D.D. Roşca; titlul tezei: Frumosul la Socrate, Platon şi Aristotel. În paralel, D.I. a lucrat ca cercetător ştiinţific principal la Centrul de Ştiinţe Sociale al Academiei Române din Cluj-Napoca (1968–1970). A îndeplinit funcţiile de redactor-şef adjunct la revistele Tribuna şi Steaua (1957–1962), respectiv de director al Teatrului Naţional din Cluj (1961–1965). A devenit membru al Uniunii Scriitorilor din România (în 1956). În 1974 i s-a acordat titlul de „Profesor universitar emerit”. După 1945, a publicat studii, articole, eseuri şi recenzii în Almanahul literar, Steaua, Tribuna, Cronica, Familia ş.a. Publicistica ulterioară anului 1965 este dedicată unor probleme de istoria filosofiei antice şi moderne, eticii şi esteticii, istoriei şi criticii literare (romanul, teatrul şi filmul cinematografic contemporan).

OPERA

Lucrările din perioada de tinereţe (1936–1948) conturează o poziţie filosofică originală realist-critică, cu aspiraţii de sinteză, înrudită cu concepţia lui Mircea Florian. Această concepţie este inspirată de criticismul lui Kant, faţă de care Dumitru Isac aduce nuanţări din perspectiva conceptului de spirit critic. În lucrarea Cunoaştere şi transcendenţă (1943), D.I. concentrează sintetic ţelurile epistemologice şi ontologice ale realismul critic: autonomia filosofiei faţă de ştiinţă, specificitatea şi sensul actului filosofic speculativ; necesitatea reafirmării şi argumentării rolului gândirii, al spiritualităţii lucide şi raţiunii; fundamentarea poziţiei realismului critic pentru formularea unei soluţii la problema transcendenţei. Concluzia lucrării Cunoaştere şi transcendenţă este aceea că o separare netă a imanenţei de transcendenţă, aşa cum rezultă ea din Critica raţiunii pure, devine imposibilă, întrucât omul însuşi împreună cu întreg cosmosul înconjurător participă la aceasta şi este o expresie a ei. D.I. considera că realismul critic va fi capabil să realizeze o sinteză a realismului ontologic şi idealismului gnoseologic, aptă să evidenţieze atât existenţa indubitabilă a unei realităţi externe faţă de subiectul cunoaşterii, cât şi a rolului activ al subiectului cunoscător. Autorul consideră transcendenţa ca fiind una din marile certitudini ale filosofiei, misiunea esenţială a filosofiei sintetice realist-critice fiind aceea de a stabili, cu maximum de certitudine, gradul de convertire a transcendenţei în cunoaştere. În perioada dominaţiei sistemului ideologic comunist în România, D.I. publică monografiile Aristotel (1959), Jean-Jacques Rousseau (1966), precum şi lucrarea Frumosul în filosofia clasică greacă (1970), rezultată din reelaborarea tezei de doctorat. Cele două monografii au fost concepute ca lucrări de popularizare a biografiei şi operei unor importante personalităţi ale filosofiei şi culturii universale. Frumosul în filosofia clasică greacă cercetează naşterea şi evoluţia gândirii estetice a vechilor greci, pornind de la reprezentările pre-filosofice despre frumos, în sens concret-empiric (Hesiod, Homer), continuând cu identificarea frumosului cu binele şi utilul (Socrate), ajungând la culminaţia frumosului conceput în sine, ca formă perfectă şi absolută a universalului abstract (Platon), şi încheind cu frumosul existent structural în datul concret, clasificabil metodologic în variate trepte şi forme (Aristotel).

BIBLIOGRAFIE PRINCIPALĂ

CĂRŢI DE AUTOR

  • Cunoaştere şi transcendenţă, Cernăuţi, Tipografia „Mitropolitul Silvestru”, 1943.
  • Aristotel, Bucureşti, Editura Tineretului, 1959.
  • Jean-Jacques Rousseau, Bucureşti, Editura Tineretului, 1965.
  • Frumosul în filosofia clasică greacă, Cluj, Editura „Dacia”, 1970.
  • Cunoaştere şi transcendenţă (ediţia a II-a, postumă), Iaşi, Editura Cantes, 1999.
  • Cunoaştere şi transcendenţă, (ediţia a III-a, postumă), Cluj-Napoca, Editura „Grinta”, 2003.
  • Jurnal de idei. Fragmente filosofice şi literare (postum), Cluj-Napoca, Editura „Grinta”, 2003.
  • Introducere în istoria filosofiei eline (postum), Cluj-Napoca, Editura „Grinta”, 2005.
  • Studii, prelegeri şi note de curs de istoria filosofiei antice şi medievale. Vol. I, Filosofia în Orientul Antic (Egipt, *Mesopotamia, China, India) (postum), Cluj-Napoca, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, 2006.
  • Scrieri filosofice şi literare (postum), Cluj-Napoca, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, 2006.

ARTICOLE ÎN PUBLICAŢII ŞTIINŢIFICE

  • „Diferenţialele divine – consideraţii critice”, Revista de Filosofie, nr. 2, 1940, pp. 7–199.
  • „Transcendenţa în filosofia kantiană”, Revista de Filosofie, nr. 3–4, 1940, pp. 296–347.
  • „Sensul şi gratuitatea gândirii filosofice”, Revista de Filosofie, nr. 3–-4, 1941, pp. 216–241.

ARTICOLE ÎN REVISTE DE CULTURĂ

  • „I. Petrovici: Viaţa şi opera lui Kant”, Freamătul şcoalei, nr. 1–2, 1937, pp. 65–67.
  • „Tricentenarul Discursului metodei”, Freamătul şcoalei, nr. 3, 1937, pp. 93–100.
  • „Ion Creangă”, Freamătul şcoalei, nr. 3, 1937, pp. 82–89.
  • „Gânduri despre natură şi spirit”, Freamătul şcoalei, nr. 4–5, 1937, pp. 186–192.
  • „Lucian Blaga teoretician al cunoaşterii”, Freamătul şcoalei, nr. 5–6, 1938, pp. 199–231.
  • „Lucian Blaga energie românească”, Symposion, nr. 1, 1938, pp. 96–101.
  • „Reflexii asupra spiritului critic”, Symposion, nr. 2, 1938, pp. 107–124.
  • „Caracterul dilematic al cunoaşterii filosofice”, Symposion, nr. 1, 1939, pp. 13–30.
  • „Specificul etnic şi cunoaşterea filosofică”, Symposion, nr. 2–3, 1939, pp. 99–114.
  • „Filosofie stil «Gând Românesc»”, Symposion, nr. 2–3, 1939, pp. 225–228.
  • „Pe marginea realismului kantian”, Symposion, nr. 4–5, 1939, pp. 231–263.
  • „Însemnări despre filosofie”, Ţară Nouă, nr. 1, 21 mai 1939, p. 7.
  • „Mihail Sadoveanu”, Ţară Nouă, nr. 3, 4 iunie 1939, p. 5.
  • „Minunea eminesciană”, Ţară Nouă, nr. 5, 18 iunie 1939, p. 5.
  • „Reflexii metafizice (I)”, Ţară Nou, nr. 17, 10 septembrie 1939, p. 2.
  • „Reflexii metafizice (II)”, Ţară Nouă, nr. 18, 17 septembrie 1939, p. 2.
  • „Reflexii metafizice (III)”, Ţară Nouă, nr. 19, 24 septembrie 1939, p. 5.
  • „Mizeria morală a omenirii”, Ţară Nou, nr. 20, 1 octombrie 1939, p. 5.
  • „Elemente de viziune integrală”, Cronicar, nr. 1, 1943, pp. 2–8.
  • „Lucian Blaga: Ştiinţă şi creaţie”, Bucovina literară, nr. 40, 1943, p. 2.
  • „Poezia misterelor metafizice”,Bucovina literară, nr. 67, 1943, pp. 1–2.
  • „Nichifor Crainic, poetul cerului creştin”, Bucovina literară, nr. 72, 1943, p. 2.
  • „Pentru definirea filosofiei”, Bucovina literară, nr. 76, 1943, p. 1.
  • „Lucian Blaga şi Marele Anonim”, Symposion, nr. 1, 1943, pp. 25–48.
  • „Ion Petrovici, Studii istorico-filosofice şi Fulguraţii filosofice şi literare”, Symposion, nr. 1, 1943, pp. 95–102.
  • „N. Bagdasar: Teoria cunoştinţei”, Symposion, nr. 1, 1943, pp. 103–107.
  • „Primatul spiritualului”, Bucovina literară, nr. 83, 1944, p. 1.
  • „Lucian Blaga polemist”, Symposion, nr. 3–4, 1944, p. 310–312.
  • „Realismul critic – sinteză filosofică”, Revista Fundaţiilor Regale, nr. 5, 1946, p. 22–39.

LITERATURĂ SECUNDARĂ

CĂRŢI DE AUTOR

  • Alexandru Surdu, Contribuţii româneşti în domeniul logicii în secolul XX, Bucureşti, Editura Fundaţiei „România de Mâine”, 1999.
  • Gheorghe Vlăduţescu, Neconvenţional, despre filosofia românească, Bucureşti, Editura „Paideia”, 2002.
  • Ştefan Munteanu, Raţionalitatea metafizicii lui Ion Petrovici, Iaşi, Editura Fundaţiei AXIS, 2003.
  • Angela Botez, Un secol de filosofie românească, Bucureşti, Editura Academiei Române, 2005.
  • Angela Botez, Arhitectura sistemului şi conceptele integrative blagiene, Târgu-Mureş, Editura „Ardealul”, Biblioteca de filosofie, 2006.
  • Florian Roatiş, Pledoarie pentru filosofia românească, Craiova, Editura Aius PrintEd, 2006.


ARTICOLE ÎN VOLUME COLECTIVE

  • „Dumitru Isac”, în ***, Clujeni ai secolului XX, dicţionar de personalităţi, Cluj-Napoca, Editura „Casa Cărţii de Ştiinţă”, 2001.
  • Teodor Vidam, „Revenirea la sursele originare ale culturii europene”, în (ed. E. Nistor), Izvoare filosofice, Târgu-Mureş, Editura „Ardealul”, 2006, pp. 123.131.
  • Teodor Dima, „Dumitru Isac în contextul românesc al filosofiei postbelice”, în *** (coord. V. Cernica), Studii de istorie a filosofiei româneşti, vol. II, Bucureşti, Editura Academiei Române, 2007, pp. 477–484.
  • „Dumitru Isac”, în Dan Fornade, Personalităţi clujene (1800–2007). Dicţionar ilustrat, Montreal Danway Publications şi Cluj-Napoca, Editura „Casa Cărţii de Ştiinţă”, 2007, p. 275.

ARTICOLE ÎN PUBLICAŢII ŞTIINŢIFICE

  • Teodor Vidam, „Dumitru Isac, «Cunoaştere şi transcendenţă»”, Cluj-Napoca, Editura Grinta, 2003; Revista de filosofie, tom LI, nr. 1–2 (ianuarie–aprilie), 2004, pp. 301–303.
  • Teodor Vidam, „Dumitru Isac, Introducere în istoria filosofiei eline”, Cluj-Napoca, Editura Grinta, 2005; „Anuarul Institutului de Istorie «George Bariţ» din Cluj-Napoca, Series Humanistica, IV, 2006, pp. 419–424.
  • Teodor Vidam, „Revenirea la sursele originare ale culturii europene”, Revista de filosofie, tom III (septembrie–decembrie), nr. 5–6, 2006, pp. 909–916.
  • Ela Cosma, „Dumitru Isac, Introducere în istoria filosofiei eline [...]”, Anuarul Institutului de Istorie «George Bariţ» din Cluj-Napoca, Series Historica, XLV, 2006, p. 478.


ARTICOLE ÎN REVISTE DE CULTURĂ

  • Traian Cicoare, „O carte folositoare educatorilor: Dumitru Isac, «Cunoaştere şi transcendenţă – realism critic»”, Apostolul, anul V, nr. 50, iunie, 2003, p. 9.
  • Traian Cicoare, „Un valoros slujitor al învăţământului românesc: Dumitru Isac”, Apostolul, anul VI, nr. 62, iulie–august 2004, p. 2.
  • Traian Cicoare, „Dumitru Isac – 90”, Asachi, anul XII, nr. 186, august 2004, p. 16.
  • Florian Roatiş, „Omisiuni şi erori într-un dicţionar academic”, Observatorul cultural, nr. 41 (298), 8–14 decembrie 2005, p. 8–9.
  • Victor C. Măruţoiu, Filosofia ca paradigmă a metamorfozei vieţii dincolo de moarte în scrierile lui Dumitru Isac, în „Dor de dor”, Revistă literară pentru toate genurile şi vârstele, anul IV, nr. 35, mai 2008, p. 29.