Nicolae Bălcescu

De la Romanian Philosophy Portal
Salt la: navigare, căutare

(articol de Raluca Alexandrescu)

English


Balcescu.jpg

Nicolae Bălcescu (29 iunie 1819, Bucureşti — 29 noiembrie 1852, Palermo)

Istoric, om politic, unul din principalii actori ai Revoluţiei de la 1848.

DATE BIOGRAFICE

A urmat şcoala primară şi gimnaziul la Bucureşti, luând şi lecţii particulare de greacă şi franceză. Şi-a continuat studiile la Liceul „Sfântul Sava” din Bucureşti (liceu care acum îi poartă numele), unde începe, în 1837, să audieze cursuri de filosofie. În 1838 se înrolează în armata Ţării Româneşti şi este repartizat într-un escadron de cavalerie. Concomitent, începe să frecventeze Societatea filarmonică înfiinţată de Ion Câmpineanu, Heliade-Rădulescu şi Aristia. Se numără printre autorii unei mişcări protestatare (1840) în urma căreia este arestat. Un an mai târziu, este radiat din rândurile armatei şi trimis din arest în arest, până când, în urma unei sentinţe a Divanului Criminal, se decide internarea pe 3 ani la Mănăstirea Mărgineni. Nu apucă să-şi ispăşească pedeapsa, pentru că la 18 aprilie 1842 este graţiat de domnitorul Alexandru Ghica. În 1843 întemeiază societatea secretă Frăţia, alături de Christian Tell şi Ion Ghica. În paralel, îşi începe activitatea de istoric. În 1845, editează împreună cu A. Treboniu Laurian Magazin istoric pentru Dacia. Participă activ la Revoluţia de la 1848. Face parte din guvernul provizoriu – ca ministru de externe. După înfrângerea revoluţiei, se refugiază la Paris, unde editează revista România viitoare (1850). Moare de tuberculoză la 33 de ani.

OPERA

Opera lui N.B. este a unui istoric de tip militant. Ca mai toţi colegii săi de generaţie, subsumează activitatea ştiinţifică celei politice, activismul său fiind motivat de necesitatea construirii „României unite”. Puţinele sale scrieri de filosofie politică – Manualul bunului român este unul dintre textele care ilustrează o oarecare preocupare în direcţia sintezei politice –, precum şi fragmentele de filosofie politică din interiorul lucrărilor sale istorice indică o înţelegere a fenomenului democratic şi politic în raport cu construcţia naţională. Pentru N.B., „democraţie” înseamnă egalitate şi libertate în interiorul unei scheme mai largi a construcţiei identitare etnice, adoptând integral metoda şi viziunea romantico-mitologică a şcolii istorice franceze a lui Jules Michelet şi Edgar Quinet, cele două figuri emblematice ale formării revoluţionarilor români de la 1848.

BIBLIOGRAFIE PRINCIPALĂ

CĂRŢI DE AUTOR

  • Puterea armată şi arta militară de la întemeierea principatului Valahiei până acum, Iaşi, La Cantora Foaiei Săteşti, 1844;
  • Question économique des Principautés Danubiennes, Paris, Librairie Charpentier, 1850;
  • Istoria românilor sub Mihai Vodă Viteazul, urmată de diverse scrieri. Publicate şi introduse de A. I. Odobescu, Bucureşti, Societatea Academică Română, 1878;
  • Manualul bunului român, cu o introducere de Petru V. Haneş, Bucureşti, Tipografia „Munca”, 1903;
  • Originile naţionalismului romîn. Programul lui N. Bălcescu, cu o prefaţă de N. Iorga, Vălenii de Munte, Tipografia „Neamul Românesc”, 1908;
  • Biografii istorice, Bucureşti, Editura Librăriei Leon Alcalay, s.a. [18--];
  • Scrisori către Ion Ghica, cu o notiţă introductivă de Petre V. Haneş, Bucureşti, Editura Librăriei Leon Alcalay, 1911;
  • Patru studii istorice, editate şi însoţite de o schiţă biografică şi bibliografică de P. P. Panaitescu, Bucureşti, Cartea Românească, 1928;
  • Scrieri sociale, comentate de P. P. Panaitescu, Bucureşti, Vatra, 1947;
  • Scrieri alese, Prefaţă şi note de Paul Cornea, Bucureşti, Editura Tineretului, 1961;
  • Opere, ediţie critică de G. Zane şi Elena G. Zane, vol I–IV, Bucureşti, Editura Academiei, 1964–1986.

ARTICOLE ÎN PUBLICAŢII ŞTIINŢIFICE

  • „Cuvânt preliminariu despre izvoarele istoriei românilor”, Magazin istoric pentru Dacia (Bucureşti), nr. 1, 1846.

ARTICOLE ÎN REVISTE DE CULTURĂ

  • „Filosofie soţială”, Foaie pentru minte, inimă şi literatură (Braşov), nr. 4–5, 1846.


LITERATURĂ SECUNDARĂ

CĂRŢI DE AUTOR

  • G. Călinescu, „N. Bălcescu”, în Istoria literaturii române. Compendiu, Bucureşti, Editura pentru Literatură, 1968, pp. 76–79;
  • Vasile V. Haneş, Nicolae Bălcescu: vieaţa şi opera, Bucureşti, Federaţia Naţională Cooperativă de Librărie, Editură şi Arte Grafice, 1942;
  • Virgil Ionescu, Contribuţii la studiul gândirii economice a lui Nicolae Bălcescu, Bucureşti, Editura Pentru Literatură şi Artă, 1954;
  • Vasile Maciu, Controverse între Ion Ghica, N. Bălcescu şi C. A. Rosetti, Bucureşti, Editura Academiei, 1974;
  • Horia Nestorescu-Bălceşti, Nicolae Bălcescu: Contribuţii bibliografice, prefaţă de Dan Berindei, Bucureşti, Editura Militară, 1971;
  • Andrei Oţetea, Nicolae Bălcescu, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1967;
  • Petre P. Panaitescu, Contribuţii la o biografie a lui N. Bălcescu, Bucureşti, Tipografia Convorbiri literare, 1923;
  • Camil Petrescu, Un om între oameni, Bucureşti, Editura Tineretului, 1967;
  • Sultana Suta-Selejan, Gândirea economică a lui Nicolae Bălcescu, Bucureşti, Editura Academiei, 1967;
  • Valeriu Stan, Nicolae Bălcescu (1819–1852), translated into English by Delia Răzdolescu, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1977;
  • Elena Tănasă, Istorie şi morală la N. Bălcescu: gândirea filosofico-morală, Iaşi, Moldova, 1996;
  • Grigore G. Tocilescu, Nicolae Bălcescu: Viaţa, timpul şi operile sale, Bucuresci, Noua Typographie a Laboratorilor Români, 1876;
  • Gh. Zane, Nicolae Bălcescu. Opera. Omul. Epoca, Bucureşti, Editura Eminescu, 1975;

ARTICOLE ÎN REVISTE DE CULTURĂ

  • Mircea Anghelescu, „Balcescu, revoluţia de la 1848 şi miturile istorice ale comunismului românesc”, România literară, vol. 31, nr. 5, 4 februarie 1998, pp. 12–14.

ARTICOLE ÎN PUBLICAŢII ŞTIINŢIFICE

  • Nicoleta Dandu, Un manuscris olograf al lui Nicolae Bălcescu: Contribuţii la gândirea sa privind organizarea statului român modern, extras din Studii şi materiale de istorie modernă, vol. XII, Bucureşti, s.n., 1998;
  • Ion Cojocaru, „Nicolae Bălcescu şi furierismul: Câteva indicii”, Studia et Acta Musei Nicolae Bălcescu, 1969, pp. 63–69.