Raicu Ionescu-Rion

De la Romanian Philosophy Portal
Salt la: navigare, căutare

(articol de Ana Bazac)

English


Raicu Ionescu-Rion (20 august 1872, Bălăbăneşti, Tutova — 20 aprilie 1895, Târgovişte)

Publicist şi critic literar interesat de filosofie.

DATE BIOGRAFICE

Urmează liceul Codreanu din Bârlad (1882–1889) şi Facultatea de Litere şi filosofie a Universităţii din Iaşi. Simultan, pentru a-şi asigura întreţinerea, urmează Şcoala normală superioară (1889–1893). În perioada 1893–1895, a fost profesor suplinitor de română, greacă şi latină la Târgovişte. Publică în Şcoala nouă (1889–1890), Critica socială (1891–1893), Munca (1891–1893), Evenimentul (1893), Evenimentul literar (1894).

OPERA

Socialist, asumându-şi teoria lui Marx pe care o susţine atât împotriva idealismului sociologic, cât şi a vulgarizatorilor, insistă asupra materialismului economic, dar şi împotriva dogmatizării acestuia. Cere depăşirea perspectivei abstracte şi definirea conceptelor de filosofie socială („popor”, „drept”, „determinism”). Fără să minimizeze interesele naţionale, susţine preeminenţa intereselor de clasă asupra acestora. În concepţia sa, analiza tipurilor de interese dă seamă de faptul că interesele de clasă marchează permanent comunităţile, pe când cele naţionale se manifestă în mod discontinuu, iar realizarea lor nu desfiinţează antagonismele de clasă. R.I.-R. a fost adeptul unui contextualism social. Concepţiile asupra instituţiilor sunt dependente de stadiul societăţii şi de poziţiile sociale din cadrul acestuia. Când se ignoră determinarea istorică a ideilor despre societate se ajunge la teorii organiciste şi la teorii care vorbesc despre „legi sociale eterne”. R.I.-R. explică lipsa de temei a echivalenţei organiciste prin cauzele de ordin diferit care acţionează la cele două niveluri de realitate. Se ocupă de critica şi istoria literară de pe poziţii istoriste, psihologiste şi sociologiste, din perspectiva unei estetici materialiste. Susţine însă independenţa relativă a creaţiei artistice, insistând asupra rolului educativ al artei. Explică pesimismul din literatura sfârşitului de secol 19 drept o reacţie istorică la optimismul ideologic al Iluminismului şi drept un produs al intelectualului mic burghez. Perspectiva lui R.I.-R. se înscrie în răspunsul esteticii istoriste la curentul criticii literare axate pe formă. Într-o epocă românească în care ideile marxiste constituiau, în general, o noutate, R.I.-R. a fost printre puţinii care s-au opus în mod constant gândirii sociale „mainstream”, conform căreia „tot ce este real este raţional”.


BIBLIOGRAFIE PRINCIPALĂ

CĂRŢI DE AUTOR

  • Scrieri literare, ediţia întâia, Prefaţă de Sofia Nădejde, postfaţă, Câteva cuvinte, de C. Vraja, Iaşi, Iaşi, Tipo-Litografia H. Goldner, 1895.
  • Culegere de articole, Prefaţă de Pompiliu Andronescu-Caraion, Bucureşti, ESPLA, Biblioteca pentru toţi, 1951.
  • Datoria artei. Articole şi studii de critică literară, Ediţie îngrijită şi Prefaţă de Savin Bratu, Bucureşti, ESPLA, 1962.
  • Scrieri, Culegere de texte, studiu introductiv şi note de Florica Neagoe, Bucureşti, Editura Ştiinţifică, 1964.
  • Arta revoluţionară. Scrieri de critică literară şi social-politice, Studiu introductiv, text ales, note şi bibliografie de Victor Vişinescu, Bucureşti, Minerva, 1972.

ARTICOLE ÎN REVISTE DE CULTURĂ

(Cele mai multe dintre acestea sunt preluate în cărţile de autor.)

  • „Împrejurări uşurătoare”, Şcoala nouă, Roman, an I, nr. 3, 15 mai 1889.
  • „Din civilizaţia noastră”, Şcoala nouă, Roman, an I, nr. 5, 15 septembrie 1889.
  • „Idealismul şi materialismul economic”, Critica socială, an I, nr. 3, februarie 1892; şi nr. 4, martie 1892.
  • „Sociologia burgheză faţă cu teoria luptei de clasă”, Critica socială, an I, nr. 5–6, mai–iunie 1892.
  • „Despre anarhişti”, Munca, an III, nr. 16, 7 iunie 1892.
  • „Şcoala italiană de criminologie”, Munca, an III, nr. 34, 11 octombrie 1892; şi nr. 35, 18 octombrie 1892; şi nr. 36, 25 octombrie 1892.
  • „Răspuns domnului Tanoviceanu”, Munca, an III, nr. 41, 29 noiembrie 1892.
  • „Radicalism şi socialism”, Munca, an III, nr. 45, 27 decembrie 1892; şi nr. 46, 1 ianuarie 1893; şi nr. 47, 10 ianuarie 1893.
  • „Religia! Familia! Proprietatea! – Din epoca Revoluţiei Franceze”, Critica socială, Iaşi, an I, nr. 10–11, 1893; reeditat în Revista Ideei, nr. 9–10, 1908; reeditat în 1909 de cercul România muncitoare în trei ediţii; reeditat de Editura PSD, 1945.
  • „Gherea şi «Junimea »”, Evenimentul literar, an I, nr. 121, 1 iulie 1893; şi nr. 122, 2 iulie 1893; şi nr. 123, 3 iulie 1893.
  • „Chestia agricolă”, Munca, an IV, nr. 19, 4 iulie 1893.
  • „Programul radical”, Munca, an IV, nr. 20, 11 iulie 1893.
  • „Chestia industrială”, Munca, an IV, nr. 20, 11 iulie 1893; şi nr. 21, 18 iulie 1893.
  • „Folosul obştei”, Munca, an IV, nr. 22, 20 iulie 1893.
  • „Ocazie fericită”, Munca, an IV, nr. 23, 27 iulie 1893.
  • „Studenţii şi mişcarea naţională”, Munca, an IV, nr. 24, 1 august 1893.
  • „Gospodăria societăţii actuale”, Munca, an IV, nr. 25, 8 august 1893.
  • „De ce suntem internaţionalişti”, Munca, an IV, nr. 26, 15 august 1893.
  • „Metoda experimentală în politică”, Munca, an IV, nr. 28, 5 septembrie 1893, p. 2; şi nr. 29, 12 septembrie 1893, p.3.
  • „Presa noastră”, Munca, an IV, nr. 36, 31 octombrie 1893.
  • „«În contra socialismului » – de Spencer”, Munca, an IV, nr. 39, 21 noiembrie 1893; şi nr. 40, 28 noiembrie 1893; şi nr. 41, 5 decembrie 1893.
  • „Intim”, Evenimentul literar, an I, nr. 3, 3 ianuarie 1894.
  • „I. L. Caragiale”, Evenimentul literar, an I, nr. 5, 17 ianuarie 1894.
  • „O tocmeală”, Evenimentul literar, an I, nr. 6, 23 ianuarie 1894.
  • „Artiştii-muşte”, Evenimentul literar, an I, nr. 8, 7 februarie 1894; şi nr. 9, 14 februarie 1894.
  • „Arta tendenţionistă”, Evenimentul literar, an I, nr. 11, 27 februarie 1894.
  • „O lunecare periculoasă”, Evenimentul literar, an I, nr. 15, 27 martie 1894.
  • „Goana... vieţii”, Evenimentul literar, an I, nr. 16, 1 aprilie 1894.
  • „Literaturile decadente”, Evenimentul literar, an I, nr. 17, 11 aprilie 1894; şi nr. 18, 18 aprilie 1894.
  • „Între pisici şi oameni”, Evenimentul literar, an I, nr. 19, 25 aprilie 1894.
  • „Dragostea trecutului”, Evenimentul literar, an I, nr. 24, 30 mai 1894; şi nr. 25, 6 iunie 1894; şi nr. 26, 18 iunie 1894.
  • „Iobăgie intelectuală”, Evenimentul literar, an I, nr. 27, 20 iunie 1894.
  • „Domnia cuvântului”, Evenimentul literar, an I, nr. 28, 27 iunie 1894.
  • „Un prieten poet”, Evenimentul literar, an I, nr. 29, 4 iulie 1894.
  • „Înaintaşii lui Eminescu”, Evenimentul literar, an I, nr. 32, 33, 34, 35, 25 iulie, 1 august, 8 august, 15 august 1894.
  • „Dragostea de oameni”, Evenimentul literar, an I, nr. 37, 29 august 1894.
  • „Din teoriile noastre”, Evenimentul literar, an I, nr. 43, 10 octombrie 1894.
  • „Pătratul distanţelor”, Evenimentul literar, an I, nr. 44, 17 octombrie 1894.


LITERATURĂ SECUNDARĂ

CĂRŢI DE AUTOR

  • Raicu Ionescu-Rion (1872–1895). Centenar. Comunicări prezentate cu prilejul aniversării unui veac de la naşterea lui Raicu Ionescu-Rion, Iaşi, Institutul de studii istorice şi social-politice, 1973;
  • Henri H. Stahl, Gânditori si curente de istorie socială românească, Bucureşti, Editura Universităţii Bucureşti, 2001.

PREFEŢE/POSTFEŢE

  • Sofia Nădejde, „Prefaţă” la Raicu Ionescu-Rion, Scrieri literare, ediţie îngrijită de G. Ibrăileanu, cu o Postfaţă de C. Vraja (G. Ibrăileanu), Iaşi, Tipo-Litografia H. Goldner, 1895.
  • C. Vraja [Garabet Ibrăileanu], „Câteva cuvinte”, postfaţă la Raicu Ionescu-Rion, Scrieri literare, ediţie îngrijită de G. Ibrăileanu, Iaşi, Tipo Litografia H. Goldner, 1895.
  • Pompiliu Andronescu-Caraioan, „Prefaţă” la Raicu Ionescu-Rion, Culegere de articole, Bucureşti, ESPLA, Biblioteca pentru toţi, 1951.
  • Savin Bratu, „Prefaţă” (şi îngrijirea ediţiei) la Raicu Ionescu-Rion, Datoria artei. Articole şi studii de critică literară, Bucureşti, ESPLA, 1962.
  • Florica Neagoe, „Raicu Ionescu-Rion (1872–1895)” (şi culegere de texte şi note) la Raicu Ionescu-Rion, Scrieri, Bucureşti, Editura Ştiinţifică, 1964.
  • Victor Vişinescu, „Studiu introductiv” (şi text ales, note şi bibliografie) la Raicu Ionescu-Rion, Arta revoluţionară. Scrieri de critică literară şi social-politice, Bucureşti, Minerva, 1972.

ARTICOLE ÎN PUBLICAŢII ŞTIINŢIFICE

  • Florica Neagoe, „Lupta unui socialist român împotriva idealismului în sociologie (Raicu Ionescu-Rion)”, Cercetări filosofice, VI, nr. 2, 1959, pp. 83–104.

u3IKOv <a href="http://btfenmbhbnmu.com/">btfenmbhbnmu</a>, [url=http://aifljhsvvtkx.com/]aifljhsvvtkx[/url], [link=http://ishcuoqnhyct.com/]ishcuoqnhyct[/link], http://yeynqzaijwar.com/

LECTURI SUPLIMENTARE

  • Henri H. Stahl, Gânditori si curente de istorie socială românească, Cap. VII. Curentul gândirii socialiste [1]