Timotei Cipariu

De la Romanian Philosophy Portal
Salt la: navigare, căutare

(articol de Titus Lates)

English


Cipariu.jpg


Timotei Cipariu (21 februarie 1805, Pănade, jud. Alba — 3 septembrie 1887, Blaj)

Filolog şi cărturar enciclopedist, în descendenţa Şcolii Ardelene.

DATE BIOGRAFICE

Gimnaziul (1816–1821), cursul filosofic (1821–1822) şi seminarul teologic (1822–1825), la Blaj. Profesor de filosofie la Gimnaziul din Blaj (din 1825/1826); profesor de teologie dogmatică, doctrina religiei şi studii biblice la seminarul din Blaj (din 1830). Director al Gimnaziului şi inspector al şcolilor din Blaj (1854–1875), director al tipografiei diecezane (1833–1863). Preot greco-catolic (1827), apoi canonic, vicar şi prepozit metropolitan. Unul dintre autorii programului expus la adunarea de la Blaj, Câmpia Libertăţii (3/15 mai 1848); deputat în Dieta de la Sibiu (1863–1864). Membru fondator (1861) şi primul vicepreşedinte al ASTREI, membru fondator (1866) şi vicepreşedinte (1867–1872) al Societăţii Academice Române, membru al Societăţii Germane de Orientalistică de la Berlin. A editat Organul luminărei (1847–1848), prima revistă scrisă integral cu litere latine, Învăţătoriul poporului (1848), Arhiva pentru filologie şi istorie (1867–1872. Editor şi autor de manuale, de cărţi educative şi teologice.

OPERA

A publicat (1847) în Organul luminărei o serie de articole care urmau să se constituie într-un tratat moral-religios. În spiritul luminilor, T.C. este preocupat de problemele unei filosofii practice, în care îmbină teze de orientare kantiană cu postulate care se revendică de la morala creştină. Se opreşte însă şi asupra unor probleme filosofice generale, cosmologice şi ontologice, năzuind spre o perspectivă filosofică sistematică. Vocaţia filosofică a lui T.C. s-a răsfrânt şi asupra cercetărilor filologice: opiniile sale asupra genezei limbii române şi asupra relaţiei dintre limba română şi influenţele exterioare conturează un raţionalism lingvistic. O filosofie implicită este conţinută şi în demersul lui de a stabili „vârstele” limbii în corespondenţă cu faptele istorice (Crestomaţie seau Analecte). Concepţia sa asupra limbii, deşi iluministă, reflectă şi modele romantice, recognoscibile în întrebuinţarea sintagmelor de tipul „geniul limbei româneşti”, „cultura limbei româneşti” etc.
Traduce din Krug, contribuind la formarea terminologiei filosofice româneşti (Elemente de filosofia după W. T. Krug, 1861, 1863, este cel mai complet „manual” de filosofie apărut în limba română până la acea dată, având un rol important în difuzarea ideilor kantiene în România).


BIBLIOGRAFIE PRINCIPALĂ

CĂRŢI DE AUTOR

  • Scientia Sântei Scripture, Blaj, Tiparul Seminarului Diecezan, 1854;
  • Elemente de limba română după dialecte şi monumente vechi, Blaj, Tiparul Seminarului Diecezan, 1854;
  • Crestomaţia seau Analecte literarie dein cărţile mai vechi şi noue româneşti, tipărite şi manuscrise, începând de la secolul XVI până la al XIX, cu notiţa literară, Blaj, Tiparul Seminarului Diecezan, 1858;
  • Elemente de poetica, metrica şi versificaţiune, Blaj, Tiparul Seminarului Diecezan, 1860;
  • Principia de limba şi de scriptura, ed. a II-a „revăzută şi înmulţită”, Blaj, 1866 (iniţial în Organul luminărei, 1847–1848);
  • Gramateca limbei române, Partea I, Analitica, Bucureşti, Societatea Academică Română/Tiparul Seminarului A. Diecezan, Partea a II-a, Sintetica, Bucureşti, Societatea Academică Română/Tipografia lui S. Filtsch (W. Krafft), 1869, 1877;
  • Despre limba română. Suplement la sintactică, Blaj, Tipografia lui S. Filtsch (W. Krafft), 1877;
  • Discursuri, ed. îngrijită, antologie si glosar de Ştefan Manciulea şi Ion Buzaşi, prefaţă şi bibliografie de Ion Buzaşi, Cluj-Napoca, Dacia, 1986;
  • Opere, I, ed. îngrijită de Carmen-Gabriela Pamfil, introducere de G. Istrate, Bucureşti, Editura Academiei, 1987;
  • Jurnal, ed. îngrijită, prefaţă, note şi glosar de Maria Protase, Cluj-Napoca, Dacia, 1972;
  • Opere, II, ed. îngrijită de Carmen-Gabriela Pamfil, introducere de M. Avram, Bucureşti, Editura Academiei, 1992;
  • Scientia litterarum, ed., prefaţă, micromonografii, comentarii, note enciclopedice, glosar, indici, bibliografie de Stela Toma, Bucureşti, Academia Română / Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Artă, 2004;
  • Epistolar. 1836–1877, cuvânt înainte de acad. Eugen Simion, text îngrijit, studiu introductiv şi note de Ioan Chindriş, Bucureşti, Editura Academiei Române, 2005;

TRADUCERI

  • Elemente de filosofia după W. T. Krug, Blaj, Tiparul Seminarului Diecezan, 1861, 1863 (2 vol.);


LITERATURĂ SECUNDARĂ

CĂRŢI DE AUTOR

  • József Hajos, Timotei Cipariu şi filosofia, Bucureşti, Editura Academiei, 1987;
  • Ana Hinescu, Timotei Cipariu. Non omnis moriar: Album documentar la bicentenarul naşterii (1805–2005), Blaj, Astra, 2005;
  • Ştefan Manciulea, Contribuţii noui la viaţa şi activitatea lui T. Cipariu, Blaj, Tipografia Seminarului, 1942;
  • Ştefan Manciulea, Timotei Cipariu şi Astra, ed. şi prefaţă de Ion Buzaşi, Blaj, Astra Despărţământul „Timotei Cipariu”, 2001;
  • Valeriu Niţu, Traian Vedinaş, Timotei Cipariu. Arhetipuri ale permanenţei româneşti, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1988;
  • Mircea Popa, Timotei Cipariu. Ipostazele enciclopedismului, Bucureşti, Editura Minerva, 1993;
  • Silvia Pop, Timotei Cipariu, contemporanul nostru, Blaj, Astra, 2005;
  • Ioan Raţiu, Timoteiu Cipariu. Viaţa şi activitatea lui, Blaj, Tipografia Seminarului Archidiecezan, 1905;

CAPITOLE ÎN CĂRŢI DE AUTOR

  • Ioan Oprea, Terminologia filosofică românească modernă, Bucureşti, Editura Ştiinţifică, 1996, pp. 132–137;

STUDII ÎN VOLUME COLECTIVE

  • Gheorghe Epure, „Timotei Cipariu”, în Istoria filosofiei româneşti, coord. D. Ghişe, N. Gogoneaţă, vol. I, Bucureşti, Editura Academiei, 1972, pp. 318–327;
  • Valeriu Niţu, „Contribuţie la valorificarea activităţii filologice şi istorice a lui Timotei Cipariu”, în Studii de istorie, filologie şi istoria artei, Bucureşti, Editura Academiei Republicii Socialiste România, 1972, pp. 243-297.

ARTICOLE ÎN PUBLICAŢII ŞTIINŢIFICE

  • Yves Goldenberg, „Preocupările de arabistică ale lui Timotei Cipariu”, Analele Universităţii din Bucureşti, Filologie, XI, 1962;
  • Victor V. Grecu, „Unitatea limbii în concepţia şi preocupările lui Timotei Cipariu”, Limbă şi literatură, XXVI, 1970, pp. 63–69;
  • George Em. Marica, „O discuţie sociologico-filosofică în «Foaie pentru minte, inimă şi literatură», Revista de filosofie, t. 15, nr. 9, 1968, pp. 1089–1096;
  • Carmen-Gabriela Pamfil, „Contribuţia lui Timotei Cipariu la teoria limbii”, Limba română, XXII, 2, 1983;
  • Ioan Oprea, „Contribuţia lui Timotei Cipariu la formarea terminologiei filosofice româneşti moderne”, Analele ştiinţifice ale Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi, serie nouă, Secţiunea III. e, Lingvistică, t. XXXIII, 1987, pp. 92–94;
  • Stela Toma, „Bicentenar Timotei Cipariu. 1805–2005”, Academica, Serie nouă, Anul XV, nr. 35, 2005, pp. 18–20;

ARTICOLE ÎN REVISTE DE CULTURĂ

  • Gheorghe Bogdan-Duică, „Cantiani români”, Semănătorul, III, 1904, nr. 6, pp. 81, 84;
  • Eugen S. Cucerzan, „Timotei Cipariu. Terminologia filosofică românească”, Tribuna, XXX, nr. 36, 1987, pp. 1, 3.