Ştefan Neniţescu: Diferență între versiuni

De la Romanian Philosophy Portal
Salt la: navigare, căutare
Linia 1: Linia 1:
(articol de Iulia Iordan)
+
(articol de [[Iulia Iordan]])
  
 
<table align="right" ><tr><td>[http://wiki.romanian-philosophy.ro/en/index.php/Ştefan_Neniţescu '''English'''] </td></tr></table>
 
<table align="right" ><tr><td>[http://wiki.romanian-philosophy.ro/en/index.php/Ştefan_Neniţescu '''English'''] </td></tr></table>

Versiunea de la data 7 iulie 2009 07:55

(articol de Iulia Iordan)

English


Ştefan Neniţescu (8.10.1897, Bucureşti – 1979, Bucureşti)

Critic de artă şi critic literar, publicist, poet, estetician, diplomat.

DATE BIOGRAFICE

Clasele primare, gimnaziul şi liceul le urmează în oraşul natal, pentru ca studiile universitare să le înceapă la Universitatea Sapienza din Roma şi să le încheie la Bucureşti, în cadrul Facultăţii de Litere şi Filosofie. După primul război mondial, Ş.N. propune autorităţilor academice ale Universităţii din Bucureşti lucrarea sa cu titlul de Istoria artei ca filosofie a istoriei cu scopul de a obţine titlul de doctor. Însă comisia consideră că lucrării îi lipseşte aparatul critic şi îi refuză acordarea titlului. Ca urmare, autorul îşi distruge opera si elaborează o altă variantă pornind de la aceleaşi idei, dar însoţite de un bogat aparat critic, însumând de data aceasta trei volume şi 1679 de trimiteri bibliografice. Obţine astfel titlul de doctor şi devine conferenţiar de estetică în cadrul Universităţii din Bucureşti. Ca publicist, Ş.N. va colabora de-a lungul vieţii cu numeroase reviste culturale româneşti precum: Noua revistă română, Convorbiri literare, Ideea europeană, Gândirea, Vremea, Universul literar, Viaţa românească, Lupta, Adevărul, Arta plastică etc. De asemenea, va avea o bogată activitate literară, publicând numeroase volume de poezii, câteva piese de teatru în volumul Trei mistere apărut în anul 1922, dublată de realizarea câtorva traduceri în limba română după Benedetto Croce şi Luigi Chiarelli tot în anul 1922. Lucrează şi în diplomaţie, mai întâi ca secretar de presă şi apoi în funcţia de consilier economic la Legaţia română de la Haga. După terminarea celui de-al doilea război mondial revine în ţară unde lucrează la câteva proiecte literare şi filosofice rămase însă nepublicate. În anul 1973 îi apare o antologie de poezii sub îndrumarea lui Alexandru Phillipide la editura Minerva.

OPERA

Singura operă de factură filosofică publicată de Ş.N. este Prolegomena speculativă la un sistem de estetică real experimentală, publicată în trei volume în anul 1925, dintre care prima parte a primului volum reprezintă teza sa de doctorat. Aceasta sintetizează ideile sale cu privire la semnificaţia artei şi a esteticii şi propune un sistem de estetică real-experimentală prin care ia poziţie împotriva concepţiilor aprioriste cu privire la artă şi încearcă o interpretare artei şi a esteticii din perspectiva pricipiului istoric.


BIBLIOGRAFIE PRINCIPALĂ

CĂRŢI DE AUTOR

  • Istoria artei ca istorie a filosofiei, 3 volume (volumul I: Teoria criticii I, volumul II: Teoria criticii I, II, volumul III: Teoria criticii II) Bucureşti, 1925;
  • Denii: poezii, Bucureşti, Institutul de Arte Grafice C. Sfetea, 1918;
  • Vraja, Bucureşti, 1923;
  • Ode italice, Bucureşti, 1922;
  • Trei mistere, Bucureşti, editura Cultura Naţională, 1922;
  • Ani: poezii, antologie de Dinu Pillat, Bucureşti, editura Minerva, 1973.

TRADUCERI

  • Benedetto Croce, Elemente de estetică, Bucureşti, editura Cultura Naţională, 1922;
  • Luigi Chiarelli, Masca si obrazul, Bucureşti, 1922.


LITERATURĂ SECUNDARĂ

CĂRŢI DE AUTOR

  • Eugen Lovinescu, Istoria literaturii române contemporane, vol. III, Bucureşti, Socec, 1937;

PREFEŢE/POSTFEŢE

  • Alexandru Philippide, Cuvânt înainte, în vol. Ani: poezii, ed. cit.