Constantin Floru: Diferență între versiuni

De la Romanian Philosophy Portal
Salt la: navigare, căutare
Linia 1: Linia 1:
(articol de Dragoş Popescu)
+
(articol de [[Dragoş Popescu]])
  
 
<table align="right" ><tr><td>[http://wiki.romanian-philosophy.ro/en/index.php/Constantin_Floru '''English'''] </td></tr></table>
 
<table align="right" ><tr><td>[http://wiki.romanian-philosophy.ro/en/index.php/Constantin_Floru '''English'''] </td></tr></table>

Versiunea de la data 6 iulie 2009 12:04

(articol de Dragoş Popescu)

English


Constantin Floru (8 septembrie 1897, Bucureşti — 10 octombrie 1983, Bucureşti)

Istoric al filosofiei şi traducător de texte filosofice.

DATE BIOGRAFICE

C.F. a fost fiul profesorilor I.S. Floru şi Alexandrina Floru, elevi ai lui Titu Maiorescu. A urmat studiile liceale la liceele „Sf. Sava” şi „Mihai Viteazu” din Bucureşti, apoi s-a înscris la Facultatea de Litere şi Filosofie a Universităţii din Bucureşti (pe care a absolvit-o în 1925), unde i-a avut ca profesori pe C. Rădulescu-Motru, P.P. Negulescu, Nae Ionescu. Şi-a continuat studiile la Sorbona, sub îndrumarea lui Léon Brunschvicg şi Henri Wallon, apoi în Germania, la Freiburg, cu Edmund Husserl. Întors în ţară, a fost profesor la liceele „Sf. Iosif”, „Sf. Sava”, „Libros”, „I.L. Caragiale” din Bucureşti, la Seminarul pedagogic „Titu Maiorescu” şi la Academia Naţională de Educaţie Fizică. A colaborat la Revista de filosofie, Convorbiri literare, Revista generală a învăţământului etc. A editat, împreună cu Mircea Vulcănescu şi Constantin Noica, Isvoare de filosofie. Culegere de studii şi texte, din care au apărut două volume, în 1942 şi 1943. C. F. a făcut parte dintre apropiaţii lui Nae Ionescu, ocupându-se, după dispariţia profesorului, de editarea cursurilor acestuia. A tradus din opera lui Hegel (Enciclopedia ştiinţelor filosofice, partea întâi, Logica – în colaborare cu D.D. Roşca, V. Bogdan, R. Stoichiţă, partea a doua, Filosofia naturii, şi partea a treia, Filosofia spiritului, precum şi Principiile filosofiei dreptului – în colaborare cu V. Bogdan), Leibniz (din opera căruia a fost publicat un singur volum, proiectul fiind întrerupt la moartea lui D. Bădărău, autorul notelor şi studiilor introductive la traducerile lui C.F.) precum şi N. Hartmann (Estetica).

OPERA

C.F. a avut o contribuţie importantă la fixarea terminologiei filosofice hegeliene în limba română, redactând rapoarte ale discuţiilor echipei de traducători privind termeni controversaţi, dintre care unele au fost publicate în Revista de filosofie.


BIBLIOGRAFIE PRINCIPALĂ

ARTICOLE ÎN PUBLICAŢII ŞTIINŢIFICE

  • „Le cardinal D.I. Mercier, «Les origines de la psychologie contemporaine», 3ème édition, Louvain-Paris, 1925, 470 p.”, Revista de filosofie, X, nr. 3–4, oct. 1924 – ian. 1925, p. 161 (semnat C. Fl.);
  • „K. Bühler, «Die Krise der Psychologie», ed. II, Jena, G. Fischer, 1929”, Revista de filosofie, XIV, nr. 3, iul.–sept. 1929, pp. 369–372;
  • „«Reiches philosophischer Almanach auf das Jahr 1924», Otto Reichl Verlag, Darmstadt, 1924; herausgegeben von Paul Feldecker”, Revista de filosofie, X, nr. 3–4, oct. 1924 – ian. 1925, pp. 161–162;
  • „«N. Bagdasar, V. Bogdan, C. Narly: Antologie filosofică, Filosofi străini» (edit. Casei Şcoalelor, Bucureşti, 1943)”, Revista de filosofie, XXVIII, nr. 1–2, ian.–iun. 1943, pp. 139–141;

ARTICOLE ÎN REVISTE DE CULTURĂ

  • „Obiecţiuni”, Axa, II, nr. 6, 5 feb 1933, p. 4;
  • „Husserl şi realismul. „Paradoxul” fenomenologiei”, Convorbiri literare, 67, nr. 5, mai 1934, pp. 406–413;
  • „Léon Brunschvicg la noi”, Rânduiala, I, nr. 2, apr.–iun. 1935, pp. 221–223;
  • „Congresul de filosofie. Câteva observaţii”, Rânduiala, vol. 3, caietul 1, apr. 1938, p. 76–78;
  • „Pentru comemorarea lui Leibniz”, Conferenţa, VI, nr. 6, mai 1942, pp. 52–60;

STUDII ÎN VOLUME COLECTIVE

  • „Leibniz”, în Istoria filosofiei moderne. Omagiu profesorului Ion Petrovici, vol. I. De la renaştere până la Kant, Bucureşti, Societatea Română de Filosofie, 1937, pp. 477–517;

TRADUCERI

  • Yuassa Seinosuke, Filosofia în Japonia azi, în: Revista de filosofie, XIX, nr. 4, oct.–dec. 1934, pp. 346–352;
  • G.W.F. Hegel, Enciclopedia ştiinţelor filosofice, Partea întâi, Logica, Bucureşti, Editura Academiei, 1962 (în colaborare cu D.D. Roşca, V. Bogdan, R. Stoichiţă);
  • G.W.F. Hegel, Enciclopedia ştiinţelor filosofice, Partea a doua, Filosofia naturii, Bucureşti, Editura Academiei, 1971;
  • G.W.F. Hegel, Enciclopedia ştiinţelor filosofice, Partea a treia, Filosofia spiritului, Bucureşti, Editura Academiei, 1966;
  • G.W.F. Hegel, Principiile filosofiei dreptului sau Elemente de drept natural şi de ştiinţă a statului, Bucureşti, Editura Academiei, 1969 (în colaborare cu V. Bogdan);
  • G.W. Leibniz, Opere filosofice, vol. I, studiu introductiv de D. Bădărău, Bucureşti, Editura Ştiinţifică, 1972;
  • N. Hartmann, Estetica, studiu introductiv de Al. Boboc, Bucureşti, Editura Univers, 1974.

EDIŢII ÎNGRIJITE

  • Istoria logicei. Al doilea curs. 1929/1930 [Ediţie îngrijită de Virgil Bogdan, Constantin Floru, Constantin Noica şi Mircea Vulcănescu], Monitorul Oficial şi Imprimeriile Statului, Bucureşti, Imprimeria Naţională, 1941 (Comitetul pentru tipărirea operei lui Nae Ionescu);
  • Metafizica. I. Teoria cunoştinţei metafizice. 1. Cunoaşterea imediată. 1928/1929. [Ediţie îngrijită de C. Floru, C. Noica şi Mircea Vulcănescu], Monitorul Oficial şi Imprimeriile Statului, Bucureşti, Imprimeria Naţională, 1942 (Comitetul pentru tipărirea operei lui Nae Ionescu);
  • Logica. I. Logica generală. Ultimul curs. 1934/1935 [Ediţie îngrijită de Constantin Floru, Constantin Noica şi Mircea Vulcănescu], Monitorul Oficial şi Imprimeriile Statului, Bucureşti, Imprimeria Naţională, 1943 (Comitetul pentru tipărirea operei lui Nae Ionescu); Istoria logicei. Al doilea curs. 1929/1930. (Ediţia a-II-a, neschimbată). [Ediţie îngrijită de Virgil Bogdan, Constantin Floru, Constantin Noica şi Mircea Vulcănescu], Bucureşti, Tip. Societăţii Cooperative „Oficiul de librărie”, 1943 (Comitetul pentru tipărirea operei lui Nae Ionescu);
  • Metafizica. II. Teoria cunoştinţei metafizice. 2. Cunoaşterea mediată. 1929/1930. [Ediţie îngrijită de Constantin Floru, Constantin Noica şi Mircea Vulcănescu], Bucureşti, Editura Remus Cioflec, 1944.


LITERATURĂ SECUNDARĂ

ARTICOLE ÎN VOLUME

  • Al. Surdu, „Constantin Floru – o evocare”, în: Idem, Mărturiile anamnezei, Bucureşti, Editura Paideia, 2004.