Crizantema Joja

De la Romanian Philosophy Portal
Salt la: navigare, căutare

(articol de Ştefan-Dominic Georgescu)

English


Crizantema Joja (10 iunie 1924, Chişinău — 27 martie 2008, Bucureşti)

Filosof şi logician.

DATE BIOGRAFICE

A absolvit liceul teoretic de fete din Bacău (1942). Studiile universitare le-a urmat la Facultatea de Litere şi Filosofie din Iaşi (1942–1944), unde i-a avut profesori pe D. Bădărău, N. Bagdasar, V. Pavelcu, Şt. Bărsănescu, Al. Claudian. În aceşti doi ani a urmat concomitent şi Facultatea de ştiinţe – secţia matematică. În 1944 s-a transferat la Universitatea din Bucureşti, continuându-şi studiile de filosofie sub îndrumarea lui Mircea Florian. I-a avut, de asemenea, profesori pe M. Ralea, T. Vianu, D. Gusti, Gh. Zapan. În 1946 a obţinut diploma de licenţă („magna cum laude”) cu o teză despre Intuiţionismul lui Edmond Le Roy. Din 1948 a lucrat ca bibliotecar la Institutul de Istorie al Academiei Române, iar din 1949 – ca asistent la nou înfiinţata Secţie de filosofie a acestui Institut. După înfiinţarea Institutului de Filosofie al Academiei Române (1953) este încadrată (1954) ca cercetător ştiinţific principal. În 1959 se căsătoreşte cu Athanase Joja. În 1960 este laureată a premiului Nicolae Bălcescu al Academiei Române. În 1967 se transferă la Centrul de Logică al Academiei Române, unde conduce secţia de Teorie logică. În 1969, susţine la Sorbona teza Le problème de la réalité dans la philosophie des sciences contemporaines, obţinând titlul de doctor în filosofie cu menţiunea „tres honorable”. Juriul a fost format din René Poisier, preşedinte, Suzanne Bachelard şi Roger Martin. Membră a Societăţii de Istoria Ştiinţei din S.U.A. (1962). Membră a Asociaţiei Internaţionale a doctorilor de la Sorbona (1970). În urma desfiinţării Centrului de Logică (1975), C.J. revine la Institutul de Filosofie, unde conduce colectivul de logică, în 1990 obţinând titlul de cercetător principal gr. I. În 1991 se retrage din Institut, dar desfăşoară, în continuare, activitate ştiinţifică şi publicistică. În ultima parte a vieţii coordonează Probleme de logică, fiind şi redactor-şef la publicaţia Noesis.

OPERA

Problematica abordată de C.J. în cadrul cercetărilor sale se încadrează în două ramuri ale logicii: a) logica ştiinţei şi b) filosofia logicii. Încercarea de a defini obiectul logicii şi al filosofiei ştiinţei, precum şi de a situa problematica lor în raport cu sistemul disciplinelor filosofice tradiţionale o determină pe autoare să distingă două planuri de afirmare a acestor domenii: pe de o parte, logica ştiinţei ca teorie a fundamentelor (în sensul de principii, de adevăruri prime), pe de altă parte, filosofia ştiinţei ca teorie generală a realului obiectiv. Prima direcţie trimite către metodologie, epistemologie şi logică, cea de a doua către ontologie. Într-o serie de studii consacrate filosofiei logicii, C.J. abordează teoria abstracţiei, problema semnificaţiei şi teza vocaţiei ontologice a semanticii moderne. Accentul cade îndeosebi asupra reactualizării problemei universalelor în principalele curente din teoria fundamentelor matematicii. Într-un alt ciclu de studii (printre care şi unul încă nepublicat, Logica şi fenomenologia limbajului), C.J. a abordat şi probleme de filosofie şi logică a limbajului natural.


BIBLIOGRAFIE PRINCIPALĂ

CĂRŢI DE AUTOR

  • Studii de filosofia ştiinţei, Bucureşti, Editura Academiei, 1968;
  • Sensul ideologic al demersului ştiinţific, Bucureşti, Editura Politică, 1986.

STUDII ÎN VOLUME COLECTIVE

  • „Gândirea logică şi abstracţiile ştiinţifice în filosofia ştiinţei contemporane”, în Probleme de logică, vol. III, Bucureşti, Editura Academiei, 1971;
  • „Noţiunea de structură în filosofia ştiinţei contemporane”, în Probleme de logică, vol. IV, Bucureşti, Editura Academiei, 1972;
  • „Conceptualismul lui Abélard şi teoria modernă a abstracţiei”, în Probleme de logică, vol. IV, Bucureşti, Editura Academiei, 1972;
  • „Semantica nominalistă şi semantica platoniciană”, în Probleme de logică, Vol. VIII, Bucureşti, Editura Academiei, 1981;
  • „Orientări raţionaliste în logica ştiinţei”, în Probleme de logică, vol. VIII, Bucureşti, Editura Academiei, 1981;
  • „Timp şi istoricitate în logica ştiinţelor umane”, în Probleme de logică, vol. X, Bucureşti, Editura Academiei, 1993;
  • „Actul integral de discurs”, în Probleme de logică, vol. XI, Bucureşti, Editura Academiei, 2004;
  • „La théorie aristotélicienne de la science”, în Rumänische Beiträge zur modernen Deutung der Aristotelischen Logik, Georg Olms Verlag, Hildesheim, 2004;
  • „Recherches sur la Philosophie des Sciences”, „La théorie aristotélicienne de la science”, în Rumänische Beiträge zur modernen Deutung der Aristotelischen Logik, Georg Olms Verlag, Hildesheim, 2004.

COORDONĂRI ŞI EDITĂRI DE VOLUME

  • Recherches sur la Philosophie des Sciences, Bucureşti, Editura Academiei Române, 1971;
  • Orientări contemporane în filosofia logicii, Bucureşti, Editura Ştiinţifică, 1991;
  • Athanase Joja, Studii de logică, vol. IV, Bucureşti, Editura Academiei Române, 1974;
  • Athanase Joja, Recherques logiques, II, Bucureşti, Editura Academiei Române, 1976;
  • Athanase Joja, Filosofie şi cultură, Bucureşti, Editura Minerva, 1978;
  • Athanase Joja, Logica şi istoria logicii (note de curs), în: Probleme de logică, vol. X, 1993.


LITERATURĂ SECUNDARĂ

ARTICOLE ÎN PUBLICAŢII ŞTIINŢIFICE

  • Ştefan-Dominic Georgescu, „Crizantema Joja (1924–2008)”, Revista de filosofie, tomul LV, nr. 1–2, 2008, pp. 235–238.