Dimitrie August Laurian: Diferență între versiuni

De la Romanian Philosophy Portal
Salt la: navigare, căutare
 
(Nu s-au afișat 2 versiuni intermediare efectuate de alți 2 utilizatori)
Linia 1: Linia 1:
(articol de Titus Lates)
+
(articol de [[Titus Lates]])
  
<table align="right" ><tr><td> [http://wiki.romanian-philosophy.ro/en/index.php/Dimitrie_August_Laurian '''English'''] </td></tr></table>
+
<table align="right" ><tr><td> [http://www.romanian-philosophy.ro/en/index.php?title=Dimitrie_August_Laurian '''English'''] </td></tr></table>
  
  
Linia 32: Linia 32:
 
{{DEFAULTSORT:Laurian, ***}}
 
{{DEFAULTSORT:Laurian, ***}}
 
[[Categorie:Filosofi români]]
 
[[Categorie:Filosofi români]]
[[Categorie: (V). Autori cu apariţii constante]]
 
 
[[Categorie:autori născuţi în 1846]]
 
[[Categorie:autori născuţi în 1846]]
 
[[Categorie:autori decedaţi în 1906]]
 
[[Categorie:autori decedaţi în 1906]]

Versiunea curentă din 1 iulie 2010 10:32

(articol de Titus Lates)

English


Dimitrie August Laurian (1846, Bucureşti — 25 octombrie 1906, Bucureşti)

Profesor de filosofie, ziarist şi om politic

DATE BIOGRAFICE

Fiul lui A.T. Laurian. A urmat şcoala primară, liceul şi Facultatea de Litere în Bucureşti. După susţinerea licenţei, a plecat ca bursier la Paris, unde a studiat filosofia, apoi la Bruxelles, unde şi-a susţinut şi doctoratul. Revenit în ţară, a fost (din 1871 şi până aproape de sfârşitul vieţii) profesor la câteva licee bucureştene – „Sf. Sava”, „Matei Basarab” ş. a. –, predând filosofia şi latina. Din 1872, a întemeiat şi a condus, împreună cu Ştefan C. Michăilescu, revista Tranzacţiuni literare şi ştiinţifice, care va fuziona în anul următor cu Revista contimporană. A fondat ziarul România liberă (în mai 1877), pe care îl conduce până în 1889. D.A.L. a susţinut o bogată activitate jurnalistică, a fost membru în comitetul de conducere al Societăţii presei şi preşedinte al acesteia. Iniţial adversar al junimiştilor, D.A.L. a trecut din 1884 în gruparea politică junimistă. În 1887 a fost ales membru corespondent al Academiei Române, între 1888 şi 1895 a fost deputat şi senator, ocupând diverse funcţii în Ministerul Cultelor şi Instrucţiunii Publice. A avut un rol important în definitivarea principiilor care au stat la baza reformei învăţământului românesc din 1898. A tradus din Vergiliu, Horaţiu şi Cicero.

OPERA

În lucrarea sa de licenţă, Metodul de care debe să ne servim în determinarea facultăţilor sufletului şi diviziunea lor (1868), D.A.L. pune în dezbatere relaţia dintre corp şi spirit, ca pe un aspect al problemei ontologice, încercând să ofere un răspuns cât mai apropiat de exigenţele ştiinţei. Critică dualismul cartezian şi teoria armoniei prestabilite a lui Leibniz, considerând că omul nu este nici spirit pur, nici materie pură, cele două componente constituind o antiteză şi o unitate în acelaşi timp, care însă nu duce la dualism sau la necesitatea vreunui intermediar care să facă posibilă legătura dintre ele.
În articolele publicate în Transacţiuni literare şi ştiinţifice (1872) – „Filosofia pedagogică. Logica şi părţile sale”, „Formarea cunoştinţei”, „Filosofia. Beneficiile filosofiei” – D.A.L. vorbeşte despre unitatea dintre filosofie şi ştiinţă, cu păstrarea specificului fiecăreia, şi despre necesitatea colaborării dintre ele, criticând „exagerările” şcolii pozitiviste, contemporane lui. Este preocupat de identificarea elementelor care participă la realizarea procesului de cunoaştere şi pune în termeni contradictorii problema certitudinii cunoştinţelor, propunând, în schema lui, unitatea dintre acţiune şi cugetare.


BIBLIOGRAFIE PRINCIPALĂ

CĂRŢI DE AUTOR

  • Metodul de care debe să ne servim în determinarea facultăţilor sufletului şi diviziunea lor, Bucureşti, Imprimeria statului, 1868;
  • Elemente de economie politică: carte de şcoală întocmită după publicaţiuni străine, Bucureşti, Editura Librăriei Socecu, 1897.


LITERATURĂ SECUNDARĂ

CĂRŢI DE AUTOR

  • Lazăr Spiridon Bădescu, Lui Dimitrie August Laurian, Bucureşti, Tipografia profesională Dim. C. Ionescu, 1911.

ARTICOLE ÎN VOLUME COLECTIVE

  • Stancu Ilin, “Transacţiuni literare şi ştiinţifice (1872-1873)”, în Reviste literare româneşti din ultimele decenii ale secolului al XIX-lea, Bucureşti, Editura Academiei Republicii Socialiste România, 1974, pp. 51-91.
  • Dan Mănucă, „Dimitrie August Laurian”, în Dicţionarul literaturii române de la origini până la 1900, Bucureşti, Editura Academiei Republicii Socialiste România, 1979, p. 488;
  • Vasile Vetişanu, „Dimitrie August Laurian”, în Istoria filosofiei româneşti, vol. 1, Bucureşti, Editura Academiei Republicii Socialiste România, 1972, pp. 547–553.