Dimitrie Cuclin: Diferență între versiuni

De la Romanian Philosophy Portal
Salt la: navigare, căutare
Linia 55: Linia 55:
 
==LECTURI SUPLIMENTARE==
 
==LECTURI SUPLIMENTARE==
 
* Ştefan-Dominic Georgescu, „Muzică şi metafizică la Dimitrie Cuclin” [http://filosofieromaneasca.uv.ro/muzicasimetafizicaladimitriecuclin.htm]
 
* Ştefan-Dominic Georgescu, „Muzică şi metafizică la Dimitrie Cuclin” [http://filosofieromaneasca.uv.ro/muzicasimetafizicaladimitriecuclin.htm]
 +
 +
{{DEFAULTSORT:Cuclin, Dimitrie}}
 +
[[Categorie:Filosofi români]]
 +
[[Categorie: (V). Autori cu apariţii constante]]
 +
[[Categorie:autori născuţi în 1885]]
 +
[[Categorie:autori decedaţi în 1978]]

Versiunea de la data 9 octombrie 2008 20:26

(articol de Ştefan-Dominic Georgescu)

English


Dimitrie Cuclin.jpg


Dimitrie Cuclin (24 martie 1885, Galaţi — 7 februarie 1978, Bucureşti)

Filosof preocupat de metafizică şi estetică, muzician şi scriitor.

DATE BIOGRAFICE

Urmează cursurile Conservatorului din Bucureşti (1904–1907) şi studii de perfecţionare la Paris, la „Conservatoire national de musique”. Violonist în orchestra înfiinţată de George Enescu. Profesor la Conservatorul din Bucureşti, unde predă istoria muzicii, estetică, armonie etc. Profesor la City Conservatory of Music, New York (1922–1930). Îşi desfăşoară o bună parte a activităţii în Franţa şi S.U.A. Cele mai multe dintre scrierile sale au rămas în manuscris, inclusiv un tratat de metafizică de aprox. 800 de pagini.

OPERA

D.C. propune un sistem filosofic muzical, pornind de la o concepţie originală despre natura muzicii şi legătura acesteia cu filosofia. Gândirea sa are două dimensiuni: metafizică şi estetică, strâns legate. Tratatul de estetică muzicală porneşte de la ideea că dincolo de lumea noastră – o lume de obiecte ce nu îşi pot avea în sine fiinţa – există un Sistem infinit şi perfect armonios, pe care îşi propune să-l descopere, să-l aducă pe planul gândirii umane, spre a revela legile acestuia ca legi ale vieţii cosmice. Fiinţa umană este expresia matematică a acestei armonii metafizice supra-umane. Teoria nemuririi, care rezumă tratatul de metafizică, propune drept coordonată fundamentală creaţia, care reprezintă funcţia vitală a omului şi modalitatea nemuririi. D.C. operează cu o dialectică în cinci timpi care îl va conduce şi la ideea unei logici aparte, ruptă de raţiune şi în vecinătatea absurdului, a absolutului, a „esenţei transcendente”. Reverberaţia ideilor sale se face simţită în opera elevului său, A. Bogza, cu care are în comun schema unei dialectici pentadice, ideea gamei perfecte şi necesitatea elaborării unei logici a muzicii.


BIBLIOGRAFIE PRINCIPALĂ

CĂRŢI DE AUTOR

  • Tratat de estetică muzicală, Bucureşti, Tiparul „Oltenia”, 1933;
  • Teoria Nemuririi, cu o prefaţă de N. Oprea, Galaţi, Porto-Franco, 1990.

MANUSCRISE (Galaţi, Biblioteca „V.A. Urechia”)

  • Traité de la Métaphysique, mss. II 683;
  • Dialog lateral la chestiunea între fizic şi metafizic, mss. II 687;
  • L’inutile revelation, mss. II 690;
  • Procesul hegelian în întreaga evoluţie a istoriei muzicii, mss. II 701;
  • Dialog între Socrate şi un sofist despre polipi, cimitir şi adevăr, mss. II 702;
  • Credo quia absurdum, mss. II 703;
  • Mic dialog despre supraom, mss. II 705;
  • Dialog despre neant, existenţă şi fenomenalitate, mss. II 706;
  • Punct şi spaţiu, mss. II 709;
  • Despre cauza primă (dialog), mss. II 710;
  • Ponderea universului (dialog), mss. II 711;
  • Mic eseu fantastic despre regăsire, mss. II 712.


LITERATURĂ SECUNDARĂ

CĂRŢI DE AUTOR

  • Ion Bârsan, Convorbiri cu Dimitrie Cuclin – filosof, muzician, scriitor, Galaţi, Porto-Franco, 1995;
  • Alexandru Surdu, Confluenţe cultural-filosofice, Bucureşti, Paideia, 2002, cap. „Trebuinţa de filosofie la Dimitrie Cuclin”.
  • I. Ţiculescu, Dimitrie Cuclin – un studiu critic asupra vieţii şi operei lui, Bucureşti, Academia Regală de Muzică şi Artă Dramatică, 1933;

ARTCOLE ÎN PUBLICAŢII ŞTIINŢIFICE

  • Dumitru Matei, „Câteva observaţii asupra metafizicii lui Dimitrie Cuclin: Teoria existenţei”, Revista de filosofie, nr. 6, 1985;
  • Dumitru Matei, „Teoria cucliniană asupra omului”, Revista de filosofie, nr. 5, 1986;
  • Dumitru Matei, „Dimitrie Cuclin despre imortalitate”, Revista de filosofie, nr. 6, 1986;
  • Bogdan Rusu, „Schiţă a metafizicii lui Dimitrie Cuclin”, Eidos, nr. 2, 2003;

ARTICOLE ÎN REVISTE DE CULTURĂ

  • Alexandru Bogza, „Marele titan Cuclin”, Convorbiri literare, februarie 2001;

ARTICOLE ÎN VOLUME COLECTIVE

  • Ştefan-Dominic Georgescu, „Muzică şi metafizică la Dimitrie Cuclin”, în Studii de istorie a filosofiei româneşti, I, coord. I. Pogorilovschi, ed. de Mona Mamulea, Bucureşti, Editura Academiei, 2006, p. 290–296.


LECTURI SUPLIMENTARE

  • Ştefan-Dominic Georgescu, „Muzică şi metafizică la Dimitrie Cuclin” [1]