Emilian Vasilescu: Diferență între versiuni

De la Romanian Philosophy Portal
Salt la: navigare, căutare
Linia 55: Linia 55:
 
{{DEFAULTSORT: Vasilescu, }}  
 
{{DEFAULTSORT: Vasilescu, }}  
 
[[Categorie:Filosofi români]]
 
[[Categorie:Filosofi români]]
[[Categorie: (V). Autori cu apariţii constante]]
 
 
[[Categorie:autori născuţi în 1904]]
 
[[Categorie:autori născuţi în 1904]]
 
[[Categorie:autori decedaţi în 1985]]
 
[[Categorie:autori decedaţi în 1985]]

Versiunea de la data 7 iulie 2009 10:07

(articol de Elena Băltuţă)

English


Emilian Vasilescu (21 septembrie 1904, Herăşti, Giurgiu – 19 iunie 1985, Bucureşti)

Teolog şi filosof creştin.

DATE BIOGRAFICE

Şi-a început studiile la Liceul Cantemir Vodă din Bucureşti, dar s-a transferat şi a absolvit Liceul Nifon Mitropolitul din aceeaşi localitate (1917-1924). A urmat apoi cursurile Facultăţii de Teologie din Bucureşti, pe care le-a încheiat cu o teză de licenţă intitulată Contribuţii la studiul sentimentului religios la români, coordonată de Ion Mihălcescu (1928). După terminarea facultăţii a plecat la Paris, unde a studiat teologie sistematică, filosofia religiei, sociologie şi etică (1929-1932). În 1936 a susţinut la Bucureşti teza de doctorat coordonată de acelaşi Ioan Mihălcescu, cu titlul Interpretarea sociologică a religiei. Lucrarea este construită ca o replică la ideile şcolii sociologice din Franţa, reprezentată de Emile Durkheim. În 1938 obţine licenţa în Litere, specializarea Filosofie. Îşi începe cariera didactică în cadrul Academiei teologice Andreiene din Sibiu, unde susţine cursuri de apologetică şi sociologie. La propunerea lui Dumitru Stăniloae, se transferă la Facultatea de Teologie din Bucureşti, unde susţine, până la pensionare, cursuri de istoria religiilor.

OPERA

Din domeniul filosofiei s-a preocupat în special de etică, filosofie tomistă, filosofie modernă, istoria şi filosofia religiilor, în particular filosofia creştină. Printre volumele şi articolele cu conţinut filosofic se numără: Probleme de psihologie religioasă şi filosofie morală, Filosofia tomistă şi filosofia modernă, Pentru ce tomismul nu este „filosofie creştină”, Teologie şi filozofie, Metafizica luminilor naturale – filosofia D-lui Prof. Eugeniu Speranţia. E.V. a militat pentru existenţa unui dialog între teologie şi filosofie, considerând că în România filosofia nu trebuie să se dezvolte independent de ortodoxie, pentru că doar astfel ar fi în acord cu datele fundamentale ale identităţii naţionale. Pe această temă a combătut, în articolele din revistele Gândirea, Ortodoxia, Studii teologice, Telegraful român ş.a., părerile unor filosofi precum Lucian Blaga sau Constantin Rădulescu-Motru.


BIBLIOGRAFIE PRINCIPALĂ

CĂRŢI DE AUTOR

  • Suflet şi viaţă. Probleme de psihologie religioasă şi filozofie morală, Bucureşti, Tipografia Cultura, 1933;
  • Educaţia morală prin lecturi, Bucăţi alese din scriitorii români şi străini, vol. I, Bucureşti, Editura Pavel Suru, 1934, vol. II, Bucureşti, Editura „Cugetarea”, 1936;
  • Interpretarea sociologică a religiei şi moralei, Şcoala sociologică franceză, Bucureşti, Cugetarea Georgescu-Delafras, 1936;
  • Râvna Casei Tale, Gânduri şi îndemnuri spre folosul Bisericii, Bucureşti, Editura Cugetarea, 1940;
  • Probleme de psihologie religioasă şi filosofie morală, Bucureşti, Cugetarea Georgescu-Delafras, 1941;
  • Apologeţi creştini, români şi străini, Bucureşti, Editura Cugetarea, 1942 ;
  • Lecţii introductive în filozofie, ţinute studenţilor în teologie, Bucureşti, Cugetarea Georgescu-Delafras, 1943;
  • Manual de Istoria Religiilor, Bucureşti, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 1975;
  • Istoria religiilor, ediţia a treia, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1998;

STUDII ÎN VOLUME COLECTIVE

  • Apărarea credinţei, Lecturi apologetice, în colaborare cu Mitropolitul Irineu Mihălcescu, Bucureşti, Editura „Cugetarea”, 1937;
  • Manuale de religie pentru gimnaziile comerciale de băieţi şi fete, curs complet (cl. I-VI), în colaborare cu Mitropolitul Irineu Mihălcescu şi Prof. N. Chiţescu, Bucureşti, Editura „Cugetarea”, 1938;
  • Manuale de religie pentru gimnaziile şi liceele industriale de băieţi şi fete, curs complet (cl. I, II şi V băieţi, I-V fete), în colaborare cu Mitropolitul Irineu Mihălcescu şi Prof. N. Chiţescu, Bucureşti, Editura „Cugetarea”, 1939;

ARTICOLE ÎN PUBLICAŢII ŞTIINŢIFICE

  • „Filosofia creştină”, Gândirea, XXII, nr. 5, 1943, pp. 278-281;
  • „Metafizica luminilor naturale – filosofia D-lui Prof. Eugeniu Speranţia”, Revista Teologică, XXXIV, nr. 11-12, 1944, pp. 468-486;
  • „Teologie şi filozofie”, Telegraful român, nr. 35, 27 august, 1944;
  • „Filosofia tomistă şi filosofia modernă – Punctul de vedere ortodox într-o discuţie”, Revista Teologică, XXXV, nr. 7-8, 1945, pp. 284-307;
  • „Valoarea argumentelor raţionale pentru dovedirea existenţei lui Dumnezeu”, Anuarul Academiei teologice Andreiene, XXII (IV), Sibiu, 1946, pp. 28-67;
  • „Istoria religiilor ca ştiinţă”, Studii Teologice, an.III, nr. 5-6, 1951, pp. 321-335;

RECENZII

  • „Ioan Gh. Savin, Fiinţa şi originea religiei, Partea I, Bucureşti, 1937, 280 pagini”, Biserica Ortodoxă Română, LVI, 1938, pp. 439-443;
  • „Al. Posescu, Introducere în filozofie, Tiparul universitar, Bucureşti, 1939, 389 pagini”, Gândirea, XXX, 1940, pp. 124-125;
  • „Ioan Gh. Savin, Apologetica, vol. II, Existenţa lui Dumnezeu, Partea I-a, Proba ontologică, Bucureşti, 1940, 279 pagini”, Studii Teologice, VIII, 1940, pp. 201-207;
  • „Ioan Gh. Savin, Creştinismul şi gândirea contemporană, Bucureşti, 1940, 160 pagini”, Studii Teologice, VIII, vol. II, 1940, pp. 189-191;
  • „Tudor Vianu, Introducere în teoria valorilor, Bucureşti, Editura Cugetarea, 1942, 174 pagini”, Gândirea, XXII, nr.1, 1943, pp. 44-47;
  • „Pr. Ioan Gh. Coman, Probleme de filozofie şi literatură patristică, Bucureşti, Casa Şcoalelor, 1944, 275 pagini”, Telegraful român, nr. 21, 20 mai, 1945;


LITERATURĂ SECUNDARĂ

  • Mircea Păcurariu, Dicţionarul teologilor români, Bucureşti, Editura Univers Enciclopedic, 1996


LEGATURI EXTERNE

  • In Memoriam [1]