Felix Aderca: Diferență între versiuni

De la Romanian Philosophy Portal
Salt la: navigare, căutare
Linia 75: Linia 75:
 
{{DEFAULTSORT:Aderca,Felix}}
 
{{DEFAULTSORT:Aderca,Felix}}
 
[[Categorie:Filosofi români]]
 
[[Categorie:Filosofi români]]
[[Categorie: (V). Autori cu apariţii constante|Aderca, Felix]]
 
[[Categorie: Autori născuţi în 1891|Aderca, Felix]]
 
[[Categorie: Autori decedaţi în 1962|Aderca, Felix]]
 

Versiunea de la data 7 iulie 2009 09:35

(articol de Titus Lates)

English


Felix Aderca. Portret de Marcel Iancu

Portret de Marcel Iancu

Felix Aderca (13 martie 1891, Puieşti, jud. Vaslui – 12 decembrie 1962, Bucureşti)

Scriitor şi publicist cu preocupări de estetică.

DATE BIOGRAFICE

Pseudonimul lui Froim-Zelig Adercu. Studii liceale la „Carol I” (Craiova), pe care le întrerupe datorită unui scandal izbucnit în urma interpretării pe care o dă cauzelor decăderii Imperiului Roman, pusă în seama apariţiei creştinismului. Scrie la doar 19 ani Naţionalism? Libertatea de a ucide (1910). Îşi completează cultura ca autodidact (după ce, în 1913–1914, eşuase în intenţia de a-şi lua bacalaureatul la Paris). Se înrolează în armată (1915), este luat prizonier şi decorat. Adept al politicii filo-germane, este arestat; scapă de Curtea Marţială datorită intervenţiei lui C. Rădulescu-Motru. Stabilit la Bucureşti (1920), colaborează la reviste culturale şi frecventează cenaclul „Sburătorul”. Secretar de redacţie la Bilete de papagal (1928 şi 1929). Predă estetica (1941–1944) la Colegiul pentru studenţi evrei al lui M. Onescu. Director al învăţământului artistic în Ministerul Artelor (1944–1948). În 1948 este îndepărtat din Partidul Comunist. Marginalizat, în ultimii ani scrie romane, încercând să definitiveze câteva lucrări (rămase în manuscris): Tratatul de estetică generală, Goethe şi lumea sa, Maxime şi minime.

OPERA

Cea mai importantă dintre lucrările sale publicate rămâne Mic tratat de estetică, o scriere eteroclită, unde se pronunţă în favoarea autonomiei artei, afirmând drepturile personalităţii. Ajunge, astfel, la o concepţie dinamică asupra personalităţii creatoare, condiţionată de energetismul vital. Spre deosebire de valoarea etnică, care se întemeiază pe o „comunitate de însuşiri”, valoarea estetică are la bază o „diferenţiere de însuşiri”. Între etnic şi estetic se instalează, astfel, o incompatibilitate de esenţe. Îşi menţine viziunea generală din Mic tratat de estetică şi în Tratat de estetică generală (mss.). Depune însă efortul unei cercetări mai sistematice, trecând de la experienţele caracteristice criticii literare la cercetarea artei în general. Deşi preocupat de definirea ştiinţifică a actului creator, a respins în mod consecvent estetica în calitate de ştiinţă normativă. Centrul în jurul căruia îşi construieşte întreaga estetică este originalitatea ca expresie a personalităţii.


BIBLIOGRAFIE PRINCIPALĂ

CĂRŢI DE AUTOR

  • Naţionalism…?Libertatea de a ucide… (sub pseudonimul Oliver Willy), Craiova, Tip. David J. Benvenisti, [1910]; reeditare sub titlul Personalitatea. Drepturile ei în artă şi viaţă, cu o prefaţă de C. Rădulescu-Motru, Bucureşti, Editura Librăriei Socec&Co, 1922.
  • Mic tratat de estetică sau Lumea văzută estetic, Bucureşti, Editura „Ancora” S. Benvenisti, 1929.
  • Idei şi oameni, Bucureşti, Editura Alcalay&Calafateanu, 1922.
  • Mărturia unei generaţii, Bucureşti, Editura Naţională – S. Ciornei, 1929.
  • Oameni excepţionali, Bucureşti, Editura Vremea, [1934].
  • C. Dobrogeanu Gherea, Viaţa şi opera, Bucureşti, Casa Şcoalelor, 1947 (ed. a 2-a: Iaşi, Princeps Edit, 2003).
  • Feeria baletelor. Convorbiri asupra formelor dansului, Bucureşti, Editura Cartea Rusă, 1947.
  • Contribuţii critice, vol. 1: Mărturia unei generaţii. Articole, cronici eseuri (1914-1926), ed., pref. şi note de Margareta Feraru, Bucureşti, Editura Minerva, 1983; vol. 2: Articole, cronici eseuri (1927-1947), ed. şi note de Margareta Feraru, Bucureşti, Editura Minerva, 1988.
  • Oameni excepţionali. Jurnal intim, ed. îngrijită şi pref. de Valentin Chifor, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1995.

ARTICOLE ÎN REVISTE DE CULTURĂ

Fragmente din Tratat de estetică generală în:

  • Revista Fundaţiilor Regale, an XII, serie nouă, nr. 1, septembrie 1945, "Originile creaţiei estetice", pp. 82–100.
  • Revista Fundaţiilor Regale, an XII, serie nouă, nr. 2, octombrie 1945, "Treptele emoţiei estetice" (partea I), pp. 323–330.
  • Revista Fundaţiilor Regale, an XII, serie nouă, nr. 3, noiembrie 1945, "Treptele emoţiei estetice" (partea a II-a), pp. 578–587.
  • Steaua, Cluj, nr. 4(243), aprilie 1970, "Cartea a doua: Opera de artă", pp. 62–70.
  • Steaua, Cluj, nr. 8(247), august 1970, "Cartea a treia: Spectatorul", pp. 61–67.
  • Manuscriptum, anul X, nr. 1(34), 1979, "Prefaţa: 1. Artă-Ştiinţă. Introducere", pp. 148–154.

Fragmente din Goethe şi lumea sa în:

  • Luceafărul, anul XI, nr. 32(328), 10 august 1968, p. 3.
  • Viaţa Românească, anul XXII, nr. 1, 1969, pp. 56-68.

Fragmente din Maxime şi minime în:

  • Revista Fundaţiilor Regale, an XIV, serie nouă, nr. 1, ianuarie 1947, pp. 30-39.
  • Revista Fundaţiilor Regale, an XIV, serie nouă, nr. 2, februarie 1947, pp. 19-30.
  • Manuscriptum, anul VI, nr. 4(21), 1975, pp. 131-135.


LITERATURĂ SECUNDARĂ

CĂRŢI DE AUTOR

  • Marcel Aderca, Felix Aderca şi problema evreiască, Bucureşti, Editura Hasefer, 1999.
  • Valentin Chifor, Felix Aderca sau vocaţia experimentului, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1996.

CAPITOLE ÎN CĂRŢI DE AUTOR

  • Ion Biberi, Lumea de mâine, Bucureşti, Forum, 1946, pp. 147–160.
  • Ion Lotreanu, Despre analogie şi alte eseuri, Bucureşti, Editura Eminescu, 1982, „Un modernist”, pp. 136–140.
  • Eugen Lovinescu, Istoria literaturii române contemporane, vol. 2: Evoluţia criticei literare, Bucureşti, Editura „Ancora” S. Benvenisti, 1926.
  • Eugen Lovinescu, Istoria literaturii române contemporane (1900-1937), Bucureşti, Socec&Co, 1937, pp. 47, 48.

ARTICOLE ÎN VOLUME COLECTIVE

  • Ion Iliescu, „Felix Aderca”, în Dicţionar de estetică generală, Bucureşti, Editura Politică, 1972, p. 14.

ARTICOLE ÎN REVISTE DE CULTURĂ

  • Marcel Aderca, „F. Aderca – Maximum de spirit în minimum de vorbe”, Manuscriptum, anul VI, nr. 4(21), 1975, pp. 129, 130.
  • Marcel Aderca, „F. Aderca – Preocupări de estetică generală, Manuscriptum, anul X, nr. 1(34), 1979, pp. 146-148.
  • Alexandru Bogdan, „Ciclul progresiv: Personalitatea, drepturile ei în artă şi în viaţă de F. *Aderca”, Lupta, anul II, no. 82, 26 martie 1922, p. 1 (Aprecieri literare).
  • Octav Botez, „F. Aderca, Personalitatea”, Viaţa Românească, vol. XLIX, anul XIV, 1922, pp. 463, 464 (Recenzie).
  • Valentin Chifor, „F. Aderca – un studiu inedit despre Goethe”, România literară, anul XXIV, nr. 31, 1 august 1991, p. 7.
  • B. Fundoianu, „Critica – probleme vechi”, Rampa, 5 martie 1922, p.1.
  • B. Fundoianu, „Personalitatea”, Sburătorul literar, anul I, no. 30, 8 aprilie 1922, pp. 73, 74.
  • Mihai Ralea, „Etnic şi estetic”, Viaţa românească, anul XIX, nr. 2, 1927, pp. 234–243.
  • Scarlat Struţeanu, „Personalitatea.-Drepturile ei în artă şi în viaţă de F. Aderca”, Viitorul, Anul XIV, no. 4191, 3 martie 1922, pp. 1–2.

PREFEŢE/POSTFEŢE

  • Valentin Chifor, „F. Aderca – biograf al marilor personalităţi”, pref. la Oameni excepţionali. Jurnal intim, ed. cit., pp. 5–35;
  • Margareta Feraru, „F. Aderca, polemist”, pref. la Contribuţii critice, vol. 1, ed. cit., pp. V–LXVI.