Isaia Feier: Diferență între versiuni

De la Romanian Philosophy Portal
Salt la: navigare, căutare
Linia 1: Linia 1:
(articol de Adrian Niţă)
+
(articol de [[Adrian Niţă]])
  
 
<table align="right" ><tr><td> [http://wiki.romanian-philosophy.ro/en/index.php/Isaia_Feier '''English'''] </td></tr></table>
 
<table align="right" ><tr><td> [http://wiki.romanian-philosophy.ro/en/index.php/Isaia_Feier '''English'''] </td></tr></table>

Versiunea de la data 6 iulie 2009 12:03

(articol de Adrian Niţă)

English


Isaia Feier (date necunoscute)

Cercetător cu preocupări în domeniul istoriei filosofiei, axiologiei, antropologiei şi metafizicii.

OPERA

În lucrarea L'eros platonicien, I.F. adoptă un punct de vedere evoluţionist prin care vrea să degaje concepţia lui Platon despre iubire. Celebrei iubiri platonice, caracterizată prin faptul că se adresează cu precădere sufletului şi că, de regulă, contribuie la pierderea capacităţii de creaţie spirituală, I.F. îi opune un alt tip de iubire, ce se adresează unui iubit în integralitatea sa corporală şi sufletească, potenţând creativitatea spirituală.
I.F. consideră că, din punctul de vedere al axiologiei, Platon a întemeiat trei valori fundamentale: erosul, nemurirea şi statul. Acestea sunt valori supraistorice, valabile atât pentru epoca noastră, cât şi pentru viitor. Erosul platonician apare ca fiind superior iubirii de tipul pasiune, ce reprezintă forma dominantă a iubirii din lumea noastră occidentală. Statul este în esenţă un stat naţional, fiind guvernat de filosofi în măsura în care încununează raţiunea.
Antropologia lui I.F., oferă câteva elemente pentru concepţia metafizică şi se bazează pe ideea că omul contemporan este imperfect (prin egoism), motiv pentru care nu merită să trăiască indefinit.
Principala temă metafizică o constituie problema morţii. El arată în Essais sur la mort (1939), că întrebările cu privire la moarte au primit numai parţial răspuns de la filosofi. Sunt puse în evidenţă trei feluri de teorii filosofice asupra morţii: 1) teoriile materialiste; 2) teorii ce susţin că moartea aneantizează numai elementul individual, lăsând nealterat elementul universal din om (Aristotel, Averroes, Schopenhauer etc.); 3) teoriile nemuririi personale (Platon, Sfântul Toma, Descartes, Leibniz, Bergson etc.). Cum filosofii nu au reuşit să rezolve în mod satisfăcător problema morţii, le revine biologilor sarcina de a realiza proiectul prelungirii duratei vieţii. La reluarea îmbogăţită a lucrării (1997), I.F. reafirmă concluzia lucrării sale din 1939, arătând posibilitatea şi, mai mult, necesitatea prelungirii duratei vieţii.


BIBLIOGRAFIE PRINCIPALĂ

CĂRŢI DE AUTOR

  • Aspecte din filosofia lui Leibniz, Bucureşti, Societatea Română de Filosofie, 1937.
  • Essais sur la mort, prefaţă de C.I. Parhon, Bucureşti, 1939.
  • Reforma oamenilor, Galaţi, Editura Orizonturi, f.a. [1940].
  • Le problème de la mort chez Sartre et Simone de Beauvoir, thèse de doctorat, Université Hébraïque de Jérusalem, 1981.
  • L'Eros platonicien, Jérusalem, Academon, 1991.
  • Essais sur la mort, 2, Jérusalem, Academon, 1997.
  • Essais métaphysiques, Jérusalem, f.ed., 2002.

ARTICOLE ÎN PUBLICAŢII ŞTIINŢIFICE

  • „Le problème de la mort chez Ionesco”, The Hebrew University Studies in Literature (Jerusalem), vol. 3, nr. l, 1975, pp. 66–92.
  • „Amour et mort – autour de la „Cérémonie des adieux” de Simone de Beauvoir”, The Hebrew University Studies in Literature (Jerusalem), vol. II, nr. 3, 1983, pp. 87–105.
  • „La névrose de Baudelaire et son expression poétique”, Université Hébraïque de Jérusalem, 1984–1985.
  • „Biologie et philosophie”, L'Union (Jérusalem), nr. 31, iunie 1988.
  • „Platon et la pensée juive”, L'Union (Jérusalem), nr. 33, iunie 1989.
  • „Platon et la psychanalyse”, L'Union (Jérusalem), nr. 35, iunie 1990.
  • „La Théorie de l'éternité de l'esprit”, L'Union (Jérusalem), nr. 39, iunie 1992.
  • „Le projet cartésien”, L'Union (Jérusalem), nr. 40, ianuarie 1993.