Mircea Vulcănescu: Diferență între versiuni

De la Romanian Philosophy Portal
Salt la: navigare, căutare
Linia 1: Linia 1:
(articol de Codrina-Laura Ioniţă)
+
(articol de [[Codrina-Laura Ioniţă]])
  
 
<table align="right" ><tr><td> [http://wiki.romanian-philosophy.ro/en/index.php/Mircea_Vulcănescu  '''English'''] </td></tr></table>
 
<table align="right" ><tr><td> [http://wiki.romanian-philosophy.ro/en/index.php/Mircea_Vulcănescu  '''English'''] </td></tr></table>

Versiunea de la data 7 iulie 2009 08:29

(articol de Codrina-Laura Ioniţă)

English


Mircea Vulcanescu.jpg


Mircea Vulcănescu (3 martie/19 februarie 1904, Bucureşti – 28 octombrie 1952, Aiud)

Filosof, sociolog şi economist.

DATE BIOGRAFICE

Discipol al lui Dimitrie Gusti şi al lui Nae Ionescu. Între 1921-1925 urmează în paralel Facultatea de Drept şi Facultatea de Litere şi Filosofie din Bucureşti. Se înscrie în 1926 la Facultatea de Drept din Paris cu lucrarea Essai sur les professions intellectuelles en France. Etude sociologique, la profesorii C. Bouglé şi P. Fauconnet. Un an mai târziu, obţine diploma de studii superioare de doctorat în ştiinţe economice şi politice, nesusţinând însă teza, la care va relua lucrul în 1946, schimbându-i titlul în Problemele economiei româneşti după al doilea război mondial. Se întoarce în ţară în 1928. Este asistent de sociologie şi de etică la catedra prof. D. Gusti şi director al Oficiului de Studii Universitare la Universitatea Bucureşti (1928-1930). Din 1929 până în 1935 este profesor de economie politică şi ştiinţe juridice la Şcoala Superioară de Asistenţă Socială şi profesor de statistică morală la Şcoala Superioară de Statistică. Angajat în administraţie, M.V. ocupă diferite funcţii (director al Direcţiei Vămilor şi al Datoriei Publice, referent la Oficiul de studii sau subsecretar de stat la Ministerul de Finanţe). Participă la campaniile monografice organizate de Dimitrie Gusti. Este conferenţiar activ şi membru (deseori fondator) al multor asociaţii culturale şi ştiinţifice, printre care: Asociaţia Studenţilor Creştini din România, „Forum”, „Criterion”, Asociaţia Ştiinţifică pentru „Enciclopedia României”. Face parte din colectivul de redacţie sau colaborează la Convorbiri literare, Criterion, Izvoare de filozofie, Gândirea, Floarea de foc ş.a. Ca fost subsecretar de stat (1941-1944) în guvernul Antonescu, este judecat şi condamnat în 1947 la opt ani de temniţă grea. Moare în închisoarea de la Aiud.

OPERA

Preocupat într-o primă etapă a activităţii sale de ontologie generală (o încercare de sistem filosofic numit existentism rămâne în faza de proiect), M.V. se orientează după 1937 spre o ontologie regională, mai precis, spre determinarea modului în care spiritul românesc îşi pune problema existenţei. În Dimensiunea românească a existenţei (1943) şi în Existenţa concretă în metafizica românească (publicată postum), M.V. porneşte de la structura simbolurilor şi de la cercetarea configuraţiei limbii pentru a ajunge la descrierea fenomenologică (reducerea la esenţe) a modelului ontologic al ethosului românesc. Analiza aplicată de M.V. conceptului de existenţă se fundamentează pe distincţia între fiinţa fiinţei (existenţa cantitativă, care poate fi considerată, la rândul ei, fie ca întreg, fie ca parte) şi firea fiinţei (existenţa calitativă, care face diferenţa între felul şi faptul de a fi). Gândită ca întreg, fiinţa fiinţei defineşte existenţa în raportarea ei la spaţiu şi timp (loc şi vreme în variante lingvistice româneşti), dimensiuni concepute în sens kantian, de filtre prin care se realizează percepţia lumii. Din această perspectivă a întregului, M.V. identifică mai multe caracteristici ale existenţei româneşti, care derivă una din cealaltă: (1) sentimentul unei vaste solidarităţi universale; (2) convingerea că toate lucrurile au un sens; (3) înclinaţia spre scepticism, nestatornicie, lipsă de stăruinţă; (4) încredinţarea că există o „lume de aici” şi una „de dincolo”, unde prima nu are privilegiu existenţial faţă de cea de-a doua. Gândită ca parte, fiinţa fiinţei este existenţa concretă a insului şi existenţa întâmplărilor pe care insul le unifică. Insul (înţeles ca fiinţă şi lucru) are drept caracteristici firea (determinare generală a limitelor de variaţie a însuşirilor, care nu este totuşi imuabilă, în sensul realităţii eleate), chipul (cheie a însuşirilor insului), rostul (integrală a posibilităţilor acestuia) şi soarta (şir exhaustiv al păţaniilor). Firea fiinţei defineşte calitativ existenţa şi distinge între felul de a fi, unde verbul este atribuie sau constată o însuşire (a fi ceva), şi faptul de a fi, unde verbul defineşte existenţa de fapt, ontologică (a fi). Interpretarea etimologică este folosită de M.V. pentru a demonstra slaba valorizare a faptului de a fi şi a realului în gândirea românească. Exprimarea existenţei (se întâmplă) nu înseamnă numai situare în timp, înfiinţare, ca în metafizica apuseană, ci şi trecere, prefacere, transformare. Numirea realului (aievea), prin înţelesul rădăcinii latine (ad aevo, ablativul de la aevum), nu desemnează realul ca prezenţă actuală, ci existenţa de totdeauna, din veac. Această supremaţie a virtualului asupra actualului, care face ca, pentru român, să fie date atât existenţa cât şi posibilitatea, este considerată de M.V. a fi cauză a unor atitudini existenţiale specifice: pasivitatea, fatalismul, lipsa de gravitate a vieţii, dar şi lipsa de teamă în faţa morţii, convingerea că nu există neant sau imposibilitate absolută, nici iremediabil sau imperativ. Aceste atitudini nu înseamnă indiferenţă faţă de concret, ci proiectarea lucrurilor într-o existenţă mitică, poetică, antipozitivă, guvernată de voinţa divină. Din această cauză, sentimentul acut al istoriei, revărsarea fiinţei în acţiune nu este, pentru român, o situaţie stabilă şi permanentă, ci doar un „moment nespiritual”. Înţeleasă în acest fel, metafizica românească devine, pentru M.V., un „personalism teofanic” (latinescul ens evoluează spre o noţiune de existenţă particulară apropiată persoanei, nu lucrului, insul; însă acest ins nu este decât un reflex, un fenomen neautonom al lui Dumnezeu, considerat rădăcină a fiinţei, mai presus de fire dar atotfăcător în fire).
Existenţa românească este problematizată de M.V. şi din perspectiva exterioară a diverselor ispite străine sau autohtone pe care realitatea vie a neamului le suportă (Omul românesc şi Ispita dacică, publicate postum). Ispitele sunt influenţe culturale (alunecări spre felul de a fi al altor popoare) sau istorice (reziduul actual al încercărilor trecutului). Ele nu sunt caractere dominante, ci numai tendinţe de întregire prin adaosul unei realităţi din afară.
Logos şi eros (1932) este interpretarea pe care M.V. o dă existenţei din perspectiva iubirii creştine (văzută ca relaţie între om şi alteritatea sa radicală, Dumnezeu). Raportul dintre dragoste şi cunoaştere diferenţiază cultura apusului de cea a răsăritului european deoarece prima subordonează cunoaşterea acţiunii, valorizând inserţia activă în absolut, caz pe care M.V. îl caracterizează prin eros, dragostea de jos în sus, dragostea firească, oarbă; a doua consideră iubirea ca instrument, ca mijloc de cunoaştere, fiindu-i specific logosul, dragostea de sus, darul, îndurarea lui Dumnezeu faţă de creatură. Tot după o structură antitetică realizează M.V. distincţia între tomism şi augustinism (Două tipuri de filosofie medievală, 1942). Primul accentuează raţionalismul şi aristotelismul, se orientează spre lumea exterioară, cunoscută prin simţuri şi prin abstracţie şi distinge credinţa de raţiune. Al doilea valorifică misticismul şi platonismul, consideră interioritatea o cale lăuntrică spre divinitate şi adevăr şi nu diferenţiază raţiunea de rugăciune.


BIBLIOGRAFIE PRINCIPALĂ

CĂRŢI DE AUTOR

  • Logos şi eros. I. Tipologia; II. Relaţiile, în Floarea de foc, an. I, nr. 10, 12 martie 1932, pp. 1, 2; nr. 11, 19 martie 1932, pp. 2, 3; III. Fondul, în Ideea Românească, an. I, nr. 1, mai 1935, pp. 22-31; reeditare: Logos şi eros. Creştinul în lumea modernă. Două tipuri de filozofie medievală, ediţie îngrijită şi cuvânt înainte de Marin Diaconu, Bucureşti, Editura Paideia, 1991.
  • Tendinţele tinerei generaţii. Două conferinţe de Mircea Vulcănescu şi Mihail Manoilescu, Bucureşti, Tipogr. Ziarului Universul, 1934.
  • Cuvinte de rămas bun, Bucureşti, Editura Revistei Industrie şi Comerţ, Institutul Grafic „Arta”, 1937.
  • Răsboiul pentru Întregirea Neamului, în Enciclopedia României, vol. I, Bucureşti, Monitorul Oficial şi Imprimeriile Statului, 1938, pp. 885-936; reeditări Războiul pentru Întregirea Neamului, ediţie îngrijită şi prefaţă de Petru Poanta, Cluj-Napoca, Inspectoratul pentru cultură. Muzeul Etnografic al Transilvaniei, 1991; Războiul pentru Întregirea Neamului. Dimensiunea românească a existenţei, prefaţă de Gheorghiţă Geană, ediţie îngrijită de Gabriel Stănescu, Criterion Publishing (S.U.A.), 2002.
  • Ultimul cuvânt (textul cuprinde Apărarea rostită în 1946 şi Ultimul cuvânt din 1948), Ethos, Paris, caietul al IV-lea, octombrie-decembrie, 1983, pp. 9-104; reeditare: Ultimul cuvînt, ediţie îngrijită de Marin Diaconu, Bucureşti, Editura Humanitas, 1992 (vol. conţine textele Apărarea şi Ultimul cuvânt).
  • Dimensiunea românească a existenţei, ediţie îngrijită de Marin Diaconu, Bucureşti, Editura Fundaţiei Culturale Române, 1991 (volumul conţine studiile Omul românesc, Ispita dacică, Existenţa concretă în metafizica românească şi Dimensiunea românească a existenţei).
  • Scrieri din diaspora, împreună cu Ioan Cusa şi Mircea Eliade, ediţie îngrijită, note si comentarii de Nicolae Cusa, Constanţa, Europolis, 1991.
  • Nae Ionescu aşa cum l-am cunoscut, ediţie îngrijită de Alexandru Badea, Bucureşti, Editura Humanitas, 1992.
  • Dimensiunea românească a existenţei, titlu general cuprinzând vol. I-III, cu un cuvânt înainte de Constantin Noica, ediţie îngrijită de Marin Diaconu şi Zaharia Balinca, vol. I – Pentru o nouă spiritualitate filosofică, Bucureşti, Editura Eminescu, 1992; reed. 1996; vol. II – Chipuri spirituale, Bucureşti, Editura Eminescu, 1995; reed. 1996; vol. III – Către fiinţa spiritualităţii româneşti, Bucureşti, Editura Eminescu, 1996.
  • Posibilităţile filosofiei creştine, ediţie îngrijită de Dora Mezdrea, Bucureşti, Editura Anastasia, 1996.
  • Prolegomene sociologice la satul românesc, ediţie îngrijită de Marin Diaconu, Bucureşti, Editura Eminescu, 1997.
  • Şcoala sociologică a lui Dimitrie Gusti, ediţie îngrijită de Marin Diaconu, Bucureşti, Editura Eminescu, 1998.
  • Conjuncturi internaţionale: cronici externe: 1935, ediţie îngrijită de Marin Diaconu Bucureşti, Editura Crater, [1998].
  • De la Nae Ionescu la „Criterion”, ediţie îngrijită de Marin Diaconu, Bucureşti, Humanitas, 2003.
  • „Tînăra generatie”. Crize vechi în haine noi: cine sînt şi ce vor tinerii români?, cuvânt înainte de Dorin Liviu Bîftoi, ediţie îngrijită de Marin Diaconu, Bucureşti, Editura Compania, 2004.
  • Bunul Dumnezeu cotidian. Studii despre religie, ediţie îngrijită de Marin Diaconu, Bucureşti, Editura Humanitas, 2004.
  • Cuvinte pentru fratele rămas departe. Conferinţe la Radio, 1930-1940, ediţie îngrijită de Marin Diaconu (ediţie însoţită de un documentar audio de 2 CD realizat de Anca Mateescu), Bucureşti, Editura Casa Radio, 2004.
  • Opere, vol. I-II, ediţie îngrijită, note şi comentarii de Marin Diaconu, cu o prefaţă de Eugen Simion, Bucureşti, Editura Univers Enciclopedic şi Editura Fundaţiei Naţionale pentru Ştiinţă şi Artă, 2005.

STUDII ÎN VOLUME COLECTIVE

  • „Organizarea muncii intelectuale”, în Călăuza studentului. Vademecum Academicum, sub egida Oficiului Universitar din Bucureşti, Editura „Cartea Românească, 1928, pp. 289-320.
  • „Interludiu românesc. Floarea nestricăciunii” şi „Rit de trecere”, în Spectacol de dans Gabriel Negry cu ansamblul său. 13 noiembrie 1934, Bucureşti, Tip. Luceafărul, [1934], pp. X-XI.
  • „Reorganizarea Ministerului de Instrucţie, Culte şi Arte şi transformarea lui într-un Minister al Culturii Naţionale”, în D. Gusti, Un an de activitate la Ministerul Instrucţiei,Cultelor şi Artelor. 1932-1933, Bucureşti, Institutul de Arte Grafice „Bucovina”, 1934, pp. 1039-1125.
  • „Cuvântarea d-lui Mircea Vulcănescu la banchetul dat în cinstea d-lui D. Gusti”, în D. Gusti şi şcoala sociologică de la Bucureşti, Bucureşti, Institutul Social Român, 1937, p. 285.
  • „Filosofia morală engleză în secolele al XVII-lea şi al XVIII-lea”, în Istoria filosofiei moderne, vol. I. De la Renaştere până la Kant, Bucureşti, Tiparul Universitar, 1937, pp. 339-373.
  • „Judeţul Alba. Înfăţişare socială” şi „Judeţul Mehedinţi. Înfăţişare socială”, în Enciclopedia României, vol. II, Bucureşti, Monitorul Oficial şi Imprimeriile Statului, 1938, pp. 21-22 şi 278-279.
  • „Plan pentru cercetarea gospodăriei ţărăneşti”, în colaborare cu Traian Herseni şi Henri H. Stahl, în Îndrumări pentru monografiile sociologice, sub conducerea ştiinţifică a lui D. Gusti şi conducerea tehnică a lui Traian Herseni, Bucureşti, Institutul de Ştiinţe Sociale al României, 1940, pp. 388-391.
  • „Problemele sociologiei economice”, în Îndrumări pentru monografiile sociologice, sub conducerea ştiinţifică a lui D. Gusti şi conducerea tehnică a lui Traian Herseni, Bucureşti, Institutul de Ştiinţe Sociale al României, 1940, pp. 164-169.

ARTICOLE ÎN PUBLICAŢII ŞTIINŢIFICE

  • „Conférence de Sud-Est de L’Europe”, Correspondence Fédérative, no. 14, Juin, 1927, pp. 1-8; retipărită Conferinţa Sud-Estului European, traducere de Margareta-Ioana Vulcănescu, Viaţa Românească, an. XCIX, nr. 1-2, ianuarie-februarie 2004, pp. 129-132.
  • „«L’Année sociologique» (Nouvelle série), tome I, 1923-1924”, Arhiva pentru ştiinţa şi reforma socială, an. VII, nr. 3-4, [iulie-decembrie], 1928, pp. 606-616.
  • „Max Scheler (1874-1928)”, Arhiva pentru ştiinţa şi reforma socială, an. VIII, nr. 1-3, [ianuarie-septembrie], 1929, pp. 369-382.
  • ”Teoria şi sociologia vieţii economice. Prolegomene la studiul morfologiei economice a unui sat”, Arhiva pentru ştiinţa şi reforma socială, an. X, nr. 1-4, [ianuarie-decembrie] 1932, pp. 206-222.
  • „În jurul «Criticii raţiunii practice»”, Revista de filosofie, vol. XIX, nr. 4, octombrie-decembrie 1934, pp. 400-404.
  • „Dimitrie Gusti, profesorul”, Arhiva pentru ştiinţa şi reforma socială, an. XIV, 1936, Omagiu profesorului D. Gusti. XXV de ani de învăţământ universitar, 1910-1935, vol. II, Bucureşti, Editura Institutului Social Român, iulie, 1936, pp. 1198-1287. retipărit în vol. colectiv D. Gusti şi şcoala sociologică de la Bucureşti, Bucureşti, Institutul Social Român, 1937, pp. 5-94.
  • „Excedentul populaţiei agricole şi perspectivele gospodăriei ţărăneşti”, Sociologie românească, an. II, nr.2-3, februarie-martie, 1937, pp. 95-100.
  • „Două tipuri de filozofie medievală. Schiţa unui conflict de ordin problematic”, Izvoare de filozofie. Culegere de studii şi texte, îngrijită de Const. Floru, Const. Noica şi Mircea Vulcănescu, Bucureşti, „Bucovina” I. E. Torouţiu, vol. I, 1942, pp. 18-61; reeditat în Familia, nr. 9-10, septembrie-octombrie, 1992, pp. 8, 10.
  • „Dimensiunea românească a existenţei. Schiţă fenomenologică”, în Izvoare de filozofie. Culegere de studii şi texte, îngrijită de Const. Floru, Const. Noica şi Mircea Vulcănescu, Bucureşti, „Bucovina” I. E. Torouţiu, vol. II, 1943, pp. 53-97; reeditări: „Dimensiunea românească a existenţei” (fragment), Ramuri, nr. 12 (210), 15 decembrie 1981, p. 15; „Dimensiunea românească a existenţei” (integral), Caiete critice, nr. 1-2, octombrie-decembrie, 1983, pp. 169-185.
  • „Ispita dacică”, Revista de istorie şi teorie literară, an. XXXV, nr. 3-4, iulie-decembrie 1987, pp. 11-19.

ARTICOLE ÎN REVISTE DE CULTURĂ

  • „Asupra lui Péguy”, Ideea creştină, an. I, nr. 2, iunie 1926, pp. 27-29.
  • „În marginea mişcării teatrale”, Gândirea, an. VII, nr. 1, ianuarie, 1927, pp. 34-38.
  • „Noua spiritualitate”, Tiparniţa literară, an. I, nr. 2, 30 noiembrie 1928, p. 46.
  • „Gânduri pentru pomenirea artistului Sabin Popp”, Gândirea, an. VIII, nr. 12, decembrie, 1928, pp. 506-509.
  • „Lucrările şcoalei române de sociologie”, Limba română, an. III, nr. 1, 15 noiembrie 1931, p. 15.
  • „Jacques Bainville, «Napoleon»”, Floarea de foc, an. I, nr. 2, 13 ianuarie 1932, p. 4.
  • „N. Iorga şi tineretul universitar”, Floarea de foc, an. I, nr. 12, 26 martie 1932, p. 1.
  • „Dante, «Infernul». Tradus de Alexandru Marcu, ilustrat de Mac Constantinescu şi editat de «Scrisul Românesc», Craiova, 1932”, Azi, an. I, nr. 2, aprilie 1932, pp. 209-215.
  • „Triptic de cărţi şi semne. Paul Sterian, «Pregătiri pentru călătoria din urmă»; Mircea Eliade, «Solilocvii»; Mihail Sebastian, «Fragmente dintr-un carnet găsit». Colecţia «Cartea cu semne», Bucureşti, 1932”, Azi, an. I, nr. 3-4, mai-iunie 1932, pp. 336-340.
  • „Răspuns «Vieţii Româneşti»”, Criterion, an. I, nr. 6-7, ianuarie-februarie 1934, p. 6.
  • „Tradiţionalism fără tradiţie sau bonjurism gen 1934”, Convorbiri literare, an. LXVII, nr. 2, februarie 1934, pp. 175-178.
  • „Congresul Profesorilor de Filozofie”, Convorbiri literare, an. LXVII, nr. 2, februarie 1934, pp. 183-185.
  • „Un desen [Aristotel]”, Criterion, an. I, nr. 1, 15 octombrie 1934, p. 4.
  • „Spiritualitate”, Criterion, an. I, nr. 1, 15 octombrie 1934, pp. 3-4; retipărit „Spiritualitate” (fragment), Almanahul „Ateneu”, 1986, pp. 46-47.
  • „Revista «Gândirea»”, „Dan Botta, «Charmion sau despre muzică»”, „Aurel Vlaicu” şi „Pentru Manoliu”, Criterion, an. I, nr. 1, 15 octombrie 1934, p. 6.
  • „Pentru Eugen Ionescu”, Familia, nr. 5-6, septembrie-octombrie, 1934, p. 94-101; reeditat ca postfaţă la Eugen Ionescu, Nu, Bucureşti, Humanitas, 1991.
  • „Conferinţa profesorului Ion Petrovici la Societatea Română de Filosofie despre raţionalism” şi „Grupul «Criterion»”, Criterion, an. I, nr. 2, 1 noiembrie 1934, p. 6.
  • „Generaţie”, Criterion, an. I, nr. 3-4, 15 noiembrie-1 decembrie, 1934, pp. 3-6.
  • „Em. Ciomac, «Viaţa şi opera lui Wagner»”, Criterion, an. I, nr. 3-4, 15 noiembrie-1 decembrie, 1934, p. 8.
  • „În jurul filosofiei lui Blaga”, Criterion, an. I, nr. 5, 15 decembrie, 1934, p. 3.
  • „Scrisorile lui Odobescu”, „Al.-Chr. Tell, «Revoluţia românilor ardeleni»”, „«Ramuri». Despre «Istoria literaturii româneşti contemporane» a lui Nicolae Iorga”, „«Revista burgheză»”, „Antisthius, «În genul… tinerilor»”, „Traducerile d-rei Holban”, „Răspuns d-lor Ralea şi Dobridor”, Criterion, an. I, nr. 5, 15 decembrie, 1934, p. 4.
  • „Ion Creangă văzut de generaţia actuală”, Gând Românesc, an. III, nr. 1, ianuarie 1935, pp. 1-16; retipărit „Ion Creangă văzut de generaţia actuală”, Revista de istorie şi teorie literară, an. XXXIV, nr. 4, octombrie-decembrie 1986, pp. 151-156; an. XXXV, nr. 1-2, ianuarie-iunie 1987, pp. 293-296.
  • „Filosofia lui Freud”, Familia, an. II, nr. 2, aprilie-mai, 1935, pp. 13-20; retipărit în Familia, an. 18 (118), nr. 3 (199), martie, 1982, p. 6.
  • „Despre «experienţă»”, Universul literar, an. XLVII, nr. 4, 12 martie, 1938, p. 1; nr. 5, 19 martie 1938, pp. 1, 8;
  • „Ulise printre sirene. Amintiri universitare” şi „Clasificarea operei lui Nae Ionescu”, Pan, an. I, nr. 3, 1-15 aprilie 1941, p. 3 şi respectiv pp. 4, 8.
  • „Gânduri pentru durerea şi nădejdea ceasului de acum”, Dacia, an. I, nr. 3, 15 mai 1941, p. 1.
  • „În amintirea profesorului Francisc Rainer”, Revista Fundaţiilor Regale, an. XI, nr. 9, septembrie, 1944, pp. 493-502.
  • „Despre spiritul românesc”, Caete de dor (Paris), nr. 6, septembrie, 1952, pp. 1-4; retipărit în Jurnalul literar, an. VIII, nr. 43-48, noiembrie, 1997, pp. 1, 8-9.
  • „Creştinul în lumea modernă” (partea I din textul conferinţei, precedat de un cuvânt înainte de André Scrima) şi „Vicleim”, Prodromos, nr. 6, februarie, 1967, pp. 7-10; nr.8-9, martie 1968, pp.8-14.
  • „Fiinţa fiinţei”, Vatra, an. XI, nr. 2, (119), 20 februarie 1981, „Documentele continuităţii” (suplim.), pp. C-D.
  • „Vasile Pârvan”, Viaţa Românească, an. LXXVII, nr. 10, octombrie, 1982, pp. 15-19.
  • „Câteva observaţiuni asupra vieţii spirituale a sătenilor din Goicea Mare. Note dintr-o anchetă sociologică”, Sociologie românească, nr. 3-4, mai-august 1990, pp. 365-369.
  • „Jurnalul de la Arsenal”, Caiete critice, nr. 6-7, iunie-iulie 1991, pp. 42-59.
  • „Filosofia românească contimporană”, Viaţa Românească, an. LXXXVI, nr. 8, august, 1991, pp. 69-90.
  • „Litanii pentru trei stări”, poem, în Memoria, nr. 2, august 1991, pp. 72-77; reeditat în volum, Litanii pentru trei străini, Chişinău, Editura Prometeu, 2004.
  • „Dan Botta”, Viaţa Românească, an. LXXXVI, nr. 9, septembrie 1991, pp. 71-75.
  • „Intelectualul în genere”, Viaţa Românească, an. LXXXVI, nr. 10, octombrie 1991, pp. 54-67.
  • „Blaga. «Eonul dogmatic»”, Viaţa Românească, an. LXXXVI, nr. 11-12, noiembrie-decembrie 1991, pp. 95-99.
  • „În jurul romanului «De două mii de ani» (o epistolă pentru Mircea Eliade)”, Jurnalul literar, an. II, nr. 43-46, noiembrie-decembrie 1991, pp. 1, 5; nr. 47-52, decembrie 1991, pp. 1, 8; an. III, nr. 1-4, ianuarie 1992, p. 8; nr. 5-6, februarie 1992, p. 8.
  • „Valorificarea culturii americane din punct de vedere european”, Viaţa Românească, an. LXXXVII, nr. 1-2, ianuarie-februarie 1992, pp. 88-97.
  • „Imoralitatea artei? Răspuns la un interviu”, Viaţa Românească, an. LXXXVII, nr. 3-4, martie-aprilie 1992, pp. 101-107.
  • „Etica lui Kant”, Viaţa Românească, an. LXXXVII, nr. 5, mai 1992, pp. 84-101.
  • „Raportul secţiei economice (Runcu, 1930)”, Sociologie românească, nr. 4, iulie-august, 1992, pp. 381-389.
  • „Poezia lui Paul Sterian. Gânduri despre «Pregătiri pentru călătoria din urmă»”, Jurnalul literar, an. III, nr. 31-34, noiembrie 1992, p. 7; an IV, nr. 45-48, decembrie 1993, pp. 1, 5.
  • „Nevoia de unitate a spiritului meu mi-a impus sinteza. Între Dimitrie Gusti şi Nae Ionescu”, Viaţa Românească, an. LXXXVIII, nr. 8-9, august-septembrie 1993, pp. 112-115.
  • „Léon Bloy”, Viaţa Românească, an. LXXXVIII, nr. 12, decembrie 1993, pp. 83-95.
  • „Jean Cocteau şi zădărniciile virtuozităţii”, Viaţa Românească, an. LXXXIX, nr. 1, ianuarie 1994, pp. 67-83.
  • „Fundaţia”, Literatorul, an. IV, nr. 7 (127), 18-25 februarie 1994, p. 10.
  • „Viaţa şi opera lui Claude Debussy”, Viaţa Românească, an. LXXXIX, nr. 2, februarie 1994, pp. 61-74.
  • „Sentimentul în noua generaţie”, Jurnalul literar, an. V, nr. 25-28, august-septembrie 1994, pp. 1, 2.
  • „Pregătirea profesională a ziaristului”, Viaţa Românească, an. XC, nr. 1-2, ianuarie-februarie 1995, pp. 86-100.
  • „Iarăşi problema democraţiei la noi. Revizuire”, Viaţa Românească, an. XC, nr. 3-4, martie-aprilie 1995, pp. 108-115.
  • „Aspecte culturale din Franţa contimporană”, Viaţa Românească, an. XC, nr. 5-6, mai-iunie 1995, pp. 105-110.
  • „Spre un nou medievalism economic”, în Viaţa Românească, an. XC, nr. 11-12, noiembrie-decembrie 1995, pp. 104-115; nr. 1-2, an XCI, ian.-feb. 1996, pp. 83-93; nr. 3-4, martie-aprilie 1996, pp. 205-208; nr. 5-6, mai-iunie 1996, pp. 93-106.
  • Manuscriptum, an. XXVII, nr. 1-2 (102-103), [ianuarie-iunie] 1996. Număr special Mircea Vulcănescu.
  • „Individ şi societate în sociologia contimporană”, Viaţa Românească, an. XCI, nr. 11-12, noiembrie-decembrie 1996, pp. 73-91.
  • „Şi puţină axiologie antropologică”, Viaţa Românească, an. XCIII, nr. 1-2, ianuarie-februarie 1998, pp. 109-118.
  • „Nae Ionescu. Schema generală a unui curs de filosofia religiei”, Jurnalul literar, an. IX, [nr. 7-8], aprilie 1998, p. 2.
  • „Ce aştept de la şcoală pentru copiii mei”, Viaţa Românească, an. XCIII, nr. 6, iunie 1998, pp. 79-88.
  • „Teatrul lui Eugene O’Neill”, Viaţa Românească, an. XCIV, nr. 3-4, martie-aprilie 1999, pp. 133-139.
  • „Critica teoriei datelor pure”, Viaţa Românească, an. XCIV, nr. 5-6, mai-iunie 1999, pp. 191-196.
  • „«Kalende». Anul I, nr. 3-4”, Viaţa Românească, an. XCVIII, nr. 1-2, ianuarie-februarie 2003, pp. 156-158.
  • „Pompiliu sau pseudophilonoesia, adică tratat despre falsa iubire a intelectului”, Viaţa Românească, an. XCVIII, nr. 1-2, ianuarie-februarie 2003, pp. 158-167.
  • „Între generaţii”, Viaţa Românească, an. XCVIII, nr. 3-4, martie-aprilie 2003, pp. 199-202.
  • „Ceva despre rădăcinile mele spirituale”, Viaţa Românească, an. XCVIII, nr. 5, mai 2003, pp. 90-91.
  • „Strigătul unui tânăr ovrei şi polemica ideologică”, Viaţa Românească, an. XCVIII, nr. 5, mai 2003, pp. 91-92.
  • „Rabelais”, Viaţa Românească, an. XCVIII, nr. 11-12, noiembrie-decembrie 2003, pp. 153-160.
  • „Gospodăria ţărănească şi economia capitalistă”, Revista Română de Sociologie, an. XV, nr. 1-4, ianuarie-august 2004, pp. 25-54.
  • „Tineretul intelectual şi calea către ortodoxie”, Litere, arte, idei, nr.7, februarie 2004, p. 5.
  • „În marginea mişcării filosofice din Franţa”, Familia, nr. 4, aprilie 2004, pp. 55-58.

VOLUME EDITATE SAU EDIŢII ÎNGRIJITE DE AUTOR

  • Nae Ionescu, Istoria logicei. Al doilea curs. 1929-1930, ediţie îngrijită şi Introducere de Mircea Vulcănescu şi C. Noica, Bucureşti, Monitorul Oficial şi Imprimeriile Statului, 1941, pp. XVII-XXXV.
  • Nae Ionescu, Metafizica, I. Teoria cunoaşterii metafizice. 1. Cunoaşterea imediată, 1928-1929, ediţie îngrijită de C. Noica, Mircea Vulcănescu şi C. Floru, Bucureşti, Monitorul Oficial şi Imprimeriile Statului Imprimeria Naţională, 1942.
  • Nae Ionescu, Logica. I Logica generală. Ultimul curs (1934-1935), ediţie îngrijită de C. Noica, Mircea Vulcănescu şi C. Floru, Bucureşti, Monitorul Oficial şi Imprimeriile Statului Imprimeria Naţională,1943.
  • Izvoare de filozofie. Culegere de studii şi texte, vol. I-II, îngrijite de Const. Floru, Const. Noica şi Mircea Vulcănescu, Bucureşti, „Bucovina” I. E. Torouţiu, vol. I, martie, 1942, vol. II, octombrie, 1943.
  • Nae Ionescu, Metafizica, II. Teoria cunoaşterii metafizice. 2. Cunoaşterea mediată, 1929-1930, ediţie îngrijită de C. Noica, Mircea Vulcănescu şi C. Floru, Bucureşti, Monitorul Oficial şi Imprimeriile Statului Imprimeria Naţională, 1944.

TRADUCERI

  • R.M. Rilke, Die Weise von Liebe und Tod des Cornets Christoph Rilke/Cântecul de dragoste şi moarte al stegarului Hristof Rilke, traducere de Mircea Vulcănescu, Bucureşti, Paideia, 1991.


LITERATURĂ SECUNDARĂ

CĂRŢI DE AUTOR

  • Marin Diaconu, Mircea Vulcănescu, Bucureşti, Editura Eminescu, 2001.
  • Ştefan J. Fay, Sokrateion sau mărturie pentru om (1980), Bucureşti, Editura Humanitas, 1991; reeditare Sokrateion. Mărturisire despre Mircea Vulcănescu, Bucureşti, Editura Humanitas, 1998.
  • Ştefan J. Fay, Evocarea lui Mircea Vulcănescu, Paris, Editura Casa Româneasca, 2000.

CAPITOLE ÎN CĂRŢI DE AUTOR

  • Arşavir Acterian, „Mircea Vulcănescu”, în Portrete şi trei amintiri de puşcăriaş, Bucureşti, Editura Ararat, 1996, pp. 155-157;
  • Mircea Braga, Între o efigie construită (Emil Cioran) şi o efigie prin concret (Mircea Vulcănescu), în Recursul la tradiţie. O propunere hermeneutică, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1987, pp. 40-58, 175-176.
  • George Călinescu, Istoria literaturii române de la origini până în prezent, Bucureşti, Fundaţia Regală pentru Literatură şi Artă, 1941, pp. 802, 944.
  • Paul Al. Georgescu, „Trepte spre miracol: Mircea Vulcănescu” şi „Examen de filosofie cu Mircea Vulcănescu”, în Cartea întrupărilor, Bucureşti, Editura Paideia, 1999, pp. 101-116, 117-123.
  • Ion Ianoşi, „Rolul lui Mircea Vulcănescu”, în O istorie a filosofiei româneşti, Cluj-Napoca, Biblioteca Apostrof, 1996, pp. 322-324.
  • Lucreţiu Pătrăşcanu, Curente şi tendinţe în filosofia românească, Bucureşti, Editura Socec & Co., 1946, pp. 126, 128-129, 223, 237.
  • Grigore Popa, „Întoarcerea la izvoare”, în Peisaj ardelean, Sighişoara, Editura Miron Neagu, 1943, pp. 395-413.
  • Mihai Sorin Rădulescu, „Genealogia lui Mircea Vulcănescu”, în Genealogii, Bucureşti, Editura Albatros, 1999, pp. 117-125.
  • Constantin Schifirneţ, Generaţie şi cultură, Bucureşti, Editura Albatros, 1985, pp. 28-29, 237, 259-260.
  • Eugen Simion, „Un punct de vedere despre specificul nostru”, în Sfidarea retoricii. Jurnal german, Bucureşti, Editura Cartea Românească, 1985, pp. 198-201.
  • Eugen Simion, „Mircea Vulcănescu”, în Fragmente critice, vol. IV: Cioran, Noica, Eliade, Mircea Vulcănescu, Bucureşti, Editura Univers Enciclopedic, 2000, pp. 154-201.
  • Eugen Simion, Fragmente critice, IV, Bucureşti, Editura Univers Enciclopedic, 2000, pp.154-159.
  • Henri H. Stahl, Amintiri şi gânduri din vechea şcoală a „monografiilor sociologice”, Bucureşti, Editura Minerva, 1981, pp. 98-100.
  • Mihai Şora, „Despre Mircea Vulcănescu, câteva cuvinte…”, în Crochiuri şi evocări, Craiova, Editura Scrisul Românesc, 2000, pp. 83-97.

STUDII ÎN VOLUME COLECTIVE

  • George Bondor, „M. Vulcănescu şi C. Noica: practici hermeneutice”, în Ştefan Afloroaei (coord.), Alternative hermeneutice, Iaşi, Editura Cantes, 1999, pp. 249-260.
  • Pompiliu Caraioan, „Profesorul Dimitrie Gusti şi şcoala sociologică de la Bucureşti”, în Şcoala Sociologică de la Bucureşti, vol. II, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1971, pp. 35-157.
  • Viorel Cernica, „Asupra filosofiei lui Mircea Vulcanescu: interpretare meontologică”, în Studii de istorie a filosofiei românesti, vol. II, Bucuresti, Editura Academiei Române, 2007, pp. 269-288.
  • Marin Diaconu, „Mircea Vulcănescu, sociolog al satului românesc şi istoric al şcolii sociologice a lui Dimitrie Gusti”, în Şcoala sociologică de la Bucureşti. Tradiţie şi actualitate, Bucureşti, Editura Metropol, 1996, pp. 145-172.
  • Vasile Vetişanu, „Mircea Vulcănescu”, în Istoria filosofiei româneşti, vol. II, 1900-1944, partea I, Bucureşti, Editura Academiei R.S.R., 1980, pp. 755-758.

ARTICOLE ÎN PUBLICAŢII ŞTIINŢIFICE

  • Viorel Cernica, “Mircea Vulcanescu – schiţa unei meontologii affective”, Revista Româna de Sociologie, nr. 1-2/2004, pp. 229-236.
  • Marius Dobre, „Autohtonismul filosofic al lui Mircea Vulcanescu”, Revista de filosofie, nr.1-2, 2004, pp. 185-192.
  • Marius Dobre, „Elemente de filosofie a religiei la Mircea Vulcanescu”, Revista de filosofie, nr. 1-2, 2005, pp. 179-187.
  • Alexandru Surdu, „Mircea Vulcănescu şi rostirea filosofică românească”, Academica, XIV, nr. 22 (159), ianuarie 2004; Simposion, I, nr. 2, 2003.

ARTICOLE ÎN REVISTE DE CULTURĂ

  • Arşavir Acterian, „Mircea Vulcănescu martirizat”, 22, nr. 5, 16 februarie 1990.
  • Constantin Aslam, „Lecţia lui Mircea Vulcănescu”, Familia, nr. 4, apr 2004, pp. 51-54.
  • George Călinescu, „Marele profet Vulcănescu”, Viaţa Românească, an. XXV, nr. 10, 31 octombrie 1933, pp. 32-33.
  • Emil Cioran, „Lettre sur Mircea Vulcănescu”, Ethos (Paris), caiet I, 1973, pp. 7-9.
  • Emil Cioran, „Scrisoare către Vivi Vulcănescu”, Revista de istorie şi teorie literară, an. XXXVI, nr. 3-4, iulie-decembrie, 1988, pp. 193-196.
  • Marin Diaconu, „Mircea Vulcănescu – filosoful şcolii sociologice a lui Dimitrie Gusti”, Sociologie românească, an. III, nr. 4, 1992, pp. 357-380.
  • Marin Diaconu, „Mircea Vulcănescu – deschidere către filosofia neotomistă”, Viaţa Românească, nr. 3-4, martie-aprilie 1997, pp. 110-111.
  • Marin Diaconu, „Între Nae Ionescu şi Constantin Noica. Deschiderea către istoria filosofiei a lui Mircea Vulcănescu”, Familia, nr. 4, aprilie 2004, pp. 49-50.
  • Mircea Eliade, „Trepte pentru Mircea Vulcănescu”, Prodromos, nr. 7-8, martie, 1968, pp. 15- 16; retipărire „Trepte pentru Mircea Vulcănescu”, Ethos, Paris, caietul al IV-lea, octombrie-decembrie, 1983, pp. 105, 107-109; „Trepte pentru Mircea Vulcănescu”, în Caiete critice, nr. 10-11-12, oct-nov-dec 1992, pp. 43-46.
  • Gheorghiţă Geană, „Mircea Vulcănescu, un chip al românescului”, Tribuna României, an. XVIII; nr. 374, 15 octombrie 1988, p. 4;
  • Dumitru Ghişe, „O deschidere de drum”, Caiete critice, nr. 1-2, 1983, pp. 188-198.
  • Traian Herseni, „Mircea Vulcănescu. 1904-1952”, Manuscriptum, an. XXVII, nr. 1-2, 1996, pp. 130-133.
  • Virgil Ierunca, „Părintele risipitor”, Ethos, Paris, caietul al IV-lea, octombrie-decembrie, 1983, pp. 5-7.
  • Constantin Mihai, „Mircea Vulcănescu – coordonatele metafizicii creştine”, Convorbiri literare, nr. 4, aprilie 2001, p. 11.
  • Dan C. Mihăilescu, „«Supremaţia virtualului»”, L.A.&I. Litere, arte, idei, an. II, nr. 2 (35), 13 ianuarie 1992, p. 5.
  • Constantin Noica, „O amintire despre Mircea Vulcănescu”, Almanahul literar, 1984, pp. 36-37.
  • Constantin Noica, „Amintiri despre Mircea Vulcănescu”, Orizont, an. II, nr. 1 (1190), 6 ianuarie 1990, pp. 6-7.
  • Dan Oprescu, „Note despre Mircea Vulcănescu”, Viaţa Românească, an. LXXIX, nr. 6, iunie 1984, pp. 94-96.
  • Edgar Papu, „Mircea Vulcănescu. Credinţă, speranţă şi dragoste”, Adevărul literar şi artistic, an. I, nr. 36, 7 octombrie 1990, p. 5.
  • Marta Petreu, „Mircea Vulcănescu”, Apostrof, an. VI, nr. 3-4, (58-59), 1995, p. 2.
  • Andrei Pleşu, „Pentru o mai bună aşezare a modelului Mircea Vulcănescu în cultura română”, convorbire cu Claudia Tiţa, Manuscriptum, an. XXVII, nr. 1-2, 1996, pp.107-111.
  • Zaharia Stancu, „Generaţia în pulbere şi cu ochelari savanţi”, Floarea de foc, an. III, nr. 17, 28 mai 1936, pp. 1, 4.
  • Vasile Vetişanu, „Cuvânt necesar despre Mircea Vulcănescu”, Viaţa Românească, an. LXXVII, nr. 10, octombrie 1982, pp. 15-18.
  • Vasile Vetişanu, „Mircea Vulcănescu în conştiinţa culturii româneşti”, Viaţa Românească, an. LXXIX, nr. 6, iunie, 1984, pp. 88-93.
  • Revista română de sociologie, an. XV, nr. 1-4, [ianuarie-august] 2004, Număr special Mircea Vulcănescu, Centenarul naşterii, 3 martie 1904-3 martie 2004.
  • Viaţa românească, an. XCIX, nr. 1-2, ianuarie-februarie 2004, Centenar Mircea Vulcănescu.


LECTURI SUPLIMENTARE

  • Marius Dobre, „Autohtonismul filosofic al lui Mircea Vulcanescu” [1]
  • Marius Dobre, „Elemente de filosofie a religiei la Mircea Vulcanescu” [2]