Nina Façon

De la Romanian Philosophy Portal
Versiunea din 2 septembrie 2008 14:27; autor: Ramona (Discuție | contribuții) (A protejat "Nina Façon" [edit=sysop:move=sysop] [în cascadă])

Salt la: navigare, căutare

(articol de Ana Bazac)


Nina Façon (5 august 1909, Ploieşti — 24 noiembrie 1974, Bucureşti)

Teoreticiană a literaturii şi a istoriei ideilor filosofice.

DATE BIOGRAFICE

Urmează Facultatea de Litere şi Filosofie a Universităţii din Bucureşti (1928–1931): licenţa în filologie modernă (italienistică, 1931), licenţa în filosofie (1932), licenţa în istorie (1935). Doctorat la aceeaşi facultate cu teza Michelangelo poet (1938). Lector de română la Universitatea din Padova, la solicitarea lui Ramiro Ortiz (1937–1939), contractul încetând în urma aplicării în Italia a legilor rasiale. Publică în anii războiului sub pseudonim, datorită aceloraşi legi. Predă la liceul comunităţii ebraice din Bucureşti (1940–1948). După 1944, predă la Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Limbi străine (1948 – lector, 1951 – conferenţiar, 1962 – profesor universitar).

OPERA

Adeptă a metodei istorice şi comparatiste de analiză a creaţiilor culturale. A abordat cercetările sale de limbă şi literatură şi din perspectiva filosofiei culturii, punând în evidenţă modul în care conceptele filosofice şi atmosfera filosofică a unei epoci influenţează creaţia literară. Împletirea dintre istoria politică, istoria intelectuală şi istoria filosofiei este o caracteristică a lucrărilor sale, creând un cadru care permite explicarea conceptelor filosofice în dinamica lor. Studiile de popularizare a filosofiei româneşti publicate în Italia se remarcă prin faptul că analizează specificul orientărilor filosofiei româneşti şi al temelor sale în contextul filozofic european. În studiile introductive la opera lui Machiavelli, N.F. integrează şi perspectiva filosofiei politice: conceptele politice (conducere, popor, clase, principat, republică, instituţii, libertăţi, mijloace de control, lege, sentiment naţional, război), ca şi cele de epistemologie a politicii, aşa cum apar în lucrările lui Machiavelli, sunt legate de concepţia acestuia despre om şi istorie. Atât în lucrările de filosofie destinate unui public de specialitate, cât şi în cele apărute ca studii introductive la traducerea unor opere filosofice, N.F. pune în legătură analiza conceptelor filosofice, în logica şi evoluţia lor, cu viaţa celui care le-a creat şi cu contextul intelectual mai larg în care ele au apărut. În toate lucrările sale, N.F. urmăreşte problema cristalizării spiritului modern, discutând rolul intelectualilor în schimbarea paradigmelor culturale. Ideea principală care marchează lucrările sale este aceea a activismului, a existenţei rezultate din activitatea şi strădania omului. Activismul este considerat un „concept diriguitor” al gândirii filosofice. Studiul introductiv dedicat lui Marsilio Ficino aduce în prim plan condiţiile istorice şi culturale care au determinat ca autorul renascentist să realizeze sinteza dintre platonism şi creştinism. N.F. subliniază caracterul deschis al filosofiilor pe care le analizează. În studiul dedicat lui Giordano Bruno, N.F. oferă o imagine a filosofului italian diferită de modul în care acesta este prezentat de obicei în istoria filosofiei, el fiind descris nu ca un gânditor sistematic, ci ca unul profetic. În studiile din volumul Concepţia omului activ, N.F. abordează o serie de probleme legate de ideea activismului, surprinzând totodată şi stilul cultural al epocilor pe care le studiază: concepţia lui Ficino, Bruno şi Erasm despre om înţeles ca un căutător al salvării sale în divinitate; problema omului ca spirit cunoscător la Descartes (un activism laicizat, modern); opera lui Spinoza este analizată în raport cu concepţia lui Erasm şi cu influenţa acestuia în Spania (activismul este indicat de considerarea faptei drept criteriu superior al credinţei, deci de insistenţa asupra eticii individului); de asemenea, activismul defineşte şi speculaţia idealismului romantic; în sfârşit, N.F. arată că Bergson, prin elanul vital ca acţiune creatoare continuă, cere depăşirea moralei închise determinate de nevoia de conservare individuală şi socială, şi intrarea într-o sferă a moralei deschise, ca iubire a umanităţii.


BIBLIOGRAFIE PRINCIPALĂ

CĂRŢI DE AUTOR

  • Michelangelo poet (teză de doctorat), Bucureşti, Facultatea de Litere şi Filosofie, Tiparul universitar, 1939;
  • Concepţia omului activ. Studii, Bucureşti, „Bucovina” I. E. Torouţiu, 1946;
  • Istoria literaturii italiene. Iluminismul şi romantismul, Partea I–III, 3 volume, multigrafiat, Bucureşti, Ministerul Învăţământului. Universitatea „C I Parhon”, Facultatea de Filologie, Catedra de Limba şi Literatura italiană, 1955–1956;
  • Corso di storia della letteratura italiana (1860-1960). Volumul I: Carducci. La scapigliatura. Il verismo. Volumul II: Il novecento, Bucureşti, Editura de Stat Didactică şi Pedagogică, 1962;
  • Problemele limbii literare în cultura italiană, Bucureşti, Editura Academiei R.P.R., 1962;
  • Piccolo vocabolario romeno-italiano, italiano-romeno dell’ uso moderno (în colaborare cu Alexandru Balaci), Bologna, Giuseppe Malipiero, 1963;
  • Grammatica storica della lingua italiana. Partea I: La fonetica. Partea II: Morfologia e sintassi (Corso), Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1963–1964 ;
  • Corso di storia della lingua italiana, I: Dalle origini fino alla civiltà communale (fine del Trecento); II: De la Renaştere până astăzi, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1963, 1965. Ediţia a II-a – 1971;
  • Intelectualul şi epoca sa. Studii de istorie literară italiană, Bucureşti, Editura pentru Literatură Universală, 1966;
  • Istoria literaturii italiene, Bucureşti, Editura Ştiinţifică, 1969;
  • Blaise Pascal, Bucureşti, Editura pentru Literatură Universală, 1969;
  • Corso di storia della letteratura italiana moderna e contemporanea (dall’ ultimo Ottocento fino ai giorni nostri), secunda edizione, riveduta ed accresciuta, Bucureşti, Universitatea Bucureşti, 1971;
  • Literatura italiană. Dicţionar cronologic (în colaborare cu Doina Condrea-Derer, Andreia Vanci-Birtolon), Bucureşti, Editura Enciclopedică Română, 1974;
  • Varia italica. Studii, Bucureşti, Univers, 1975 (În amintirea lui Ramiro Ortiz);
  • Dicţionar enciclopedic al literaturii italiene, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1982.

ARTICOLE ÎN PUBLICAŢII ŞTIINŢIFICE

  • „Sensul literaturii italiene”, Roma, Revistă de cultură italiană, an XII, nr. 1, ianuarie–martie 1932, pp. 6–10;
  • „În jurul unei literaturi realiste în Italia”, Roma, Revistă de cultură italiană, an XIII, nr. 3, octombrie–decembrie 1933, pp. 12–20;
  • „Sul carattere aulico della letteratura italiana”, Studii italiene, „Roma” N.S., anul II, 1935, Bucureşti, pp. 137–160;
  • „Aspecte din gândirea contemporană: Unamuno, Ortega y Gasset. Neotomismul italian”, în Istoria filosofiei moderne. Omagiu Profesorului Ion Petrovici, vol. IV, Bucureşti, Societatea Română de Filosofie, 1939, pp. 3–48;
  • „La filosofia romena (I)”, Sophia, Rivista internazionale di filosofia e storia della filosofia, Anno VII, no 3, 1939, pp. 319–327;
  • „La filosofia romena (II)”, Sophia, Rivista internazionale di filosofia e storia della filosofia, Anno VII, no 4, 1939, pp. 454–470;
  • „Benedetto Croce în cultura românească”, Studii italiene, VI, Bucureşti, 1940, pp. 3-29;
  • „Activismul în gândirea Renaşterii italiene” (sub pseudonimul Sorin Ionescu), Revista de Filosofie, 3–4, iulie–decembrie 1942, pp. 223–242;
  • „Notă asupra ultimei filosofii franceze: Gabriel Marcel” (sub pseudonimul Sorin Ionescu), Revista de Filosofie, 1–2, ianuarie-iunie 1943, pp. 48–60;
  • „Omul în concepţia lui Erasm şi Cervantes” (sub pseudonimul Sorin Ionescu), Revista de Filosofie, 3–4, 1943, pp. 23–45;
  • „Rilke e l’Italia. Contributo allo studio della poetica del Rilke con particolare riguardo all’ influenza dell’ Italia sulla sua formazione”, Saggi di Filologia e Filosofia, f.a., pp. 101–141
  • „Machiavelli în gândirea lui Antonio Gramsci”, Revista Universităţii „C. I. Parhon”, Seria ştiinţe sociale. Filologie, 2–3, 1955, Editura Tehnică, pp. 269–282;
  • „Michelangelo şi opera lui F. D. Guerrazzi”, Analele Universităţii „C. I. Parhon”, Seria ştiinţe sociale. Filologie, 7, 1956, pp. 147–178;
  • „Leopardi şi literatura Risorgimentoului”, Studii de literatură universală, Societatea de ştiinţe istorice şi filologice din RPR, 1956, pp. 105–140;
  • „Carducci critic militant”, Analele Universităţii „C. I. Parhon”, Seria ştiinţe sociale. Filologie, 10, 1957, Editura Tehnică, pp. 115–128;
  • „Umanism, iluminism şi romantism în Italia şi Franţa”, Revista de filologie romanică şi germanică, anul I, 1957, Editura Academiei R.P.R., pp. 37–64;
  • „Goldoni. Cu prilejul Congresului internaţional de la Veneţia”, Revista de filologie romanică şi germanică, anul II, nr. 1, 1958, pp. 138–141;
  • „Un precursor al studiilor istorice: Jean-Jacques Ampère”, Revista de filologie romanică şi germanică, anul II, nr.2, 1958, pp. 7–32;
  • „Antonio Gramsci şi problemele culturii italiene”, Analele Universităţii Bucureşti, Seria ştiinţe sociale. Filologie, an VIII, 15, 1959, pp. 305–320;
  • „Carducci în Epistolarul său”, Revista de filologie romanică şi germanică, anul IV, nr. 1, 1960, pp. 57–72;
  • „Francesco de Sanctis educator”, Studii de literatură universală, II, 1960, Editura Ştiinţifică, pp. 151–174;
  • „”Problema limbii” în cultura umanistă”, Revista de filologie romanică şi germanică, anul IV, nr. 2, 1960, pp. 231–248;
  • „Forme de manifestare a antifascismului în literatura italiană dintre cele două războaie”, Analele Universităţii Bucureşti, Seria ştiinţe sociale. Filologie, an IX, 18, 1960, pp. 227–246;
  • „Intelectuali şi scriitori italieni antifascişti în Franţa. (Contribuţie la cunoaşterea raporturilor culturale italo-române)”, Analele Universităţii Bucureşti, Seria Ştiinţe sociale. Filologie, an X, 1961, pp. 281–308;
  • „Polemica franco-italiană Boubours-Orsi şi semnificaţia ei ideologică”, Studii de literatură universală, III, Societatea română de ştiinţe filologice din R.P.R., Bucureşti, 1961, pp. 85–108;
  • „Intelectualii şi scriitorii antifascişti în Franţa (Contribuţie la cunoaşterea raporturilor culturale italo-franceze)”, Analele Universităţii Bucureşti, Seria ştiinţe sociale. Filologie, an X, 23, 1961, pp. 281–308;
  • „Notă cu privire la raporturile dintre limba naţională şi dialect în Italia de azi”, Revista de filologie romanică şi germanică, VI, 1962, pp. 169–170;
  • „Cu privire la intelectualii italieni şi război: Renato Serra”, Analele Universităţii Bucureşti, Seria ştiinţe sociale. Filologie, an XI, 25, 1962, pp. 191–218;
  • „Noţiunea de „realism” în critica italiană”, Revista de filologie romanică şi germanică, anul VII, nr. 1, 1963, pp. 83–106;
  • „Cu privire la rolul intelectualilor în Italia la sfârşitul Renaşterii”, Studii de literatură universală, IV, Bucureşti, 1963, pp. 37–64;
  • „Cu privire la dezvoltarea tematicii în verism”, Analele Universităţii Bucureşti, Seria ştiinţe sociale. Filologie, an XII, 1963, pp. 183–202;
  • „Intelectualii şi progresele ideologiei burgheze în iluminismul italian”, Studii de literatură universală, VI, 1964, pp. 127–166;
  • „Un cercetător al istoriei limbii italiene: Claude Fauriel”, Analele Universităţii Bucureşti, Seria ştiinţe sociale. Filologie, an XIII, 1964, pp. 271–287;
  • „O interpretare a Beatricei în Rémy de Gourmont”, Studii de literatură universală, VII, Bucureşti, 1965, pp. 23–34;
  • „Svevo şi progresul romanului italian”, Analele Universităţii Bucureşti, Seria ştiinţe sociale. Filologie, an XIV, 1965, pp. 113–132;
  • „Literatura italiană în critica lui Benedetto Croce”, Studii de literatură universală, VIII, 1966, 299–326;
  • „Appunti per un studio dei forestierismi in italiano”, RRL, XIII, 19, 5,1968;
  • „Dante şi filosofia”, Revista de filosofie, tom 12, nr. 7, 1975, pp. 925–934;
  • „Rémy de Gourmont, interprete della Beatrice Dantesca”, Sonderdruck aus Beiträge zur romantischen Philologie, IV, Heft 2, 1965, pp. 49–58;
  • „Literatura italiană în critica lui Benedetto Croce”, Studii de literatură universală, VIII, 1966, pp. 299–325;
  • „Condiţia umană în meditaţia lui Carlo Michelstaedter, Studii de literatură universală, XII, Bucureşti, 1968, pp. 61–73;
  • „La presenza di Gianbattista Vico nella cultura romena, Forum italicum, II, no. 4, 1968, pp. 555–565;
  • „Lo studio dell’italiano negli istituti superiori e nella università”, Roma, Rivista della civiltà italiana, anno XIII, nr. 1–2, 1969, pp. 281–285;.
  • „Su alcune parole-chiave in Giordano Bruno”, Wissenschaftliche Zeitschrift der Humboldt Universität zu Berlin, Ges.-Sprachw., R. XVIII, 1969, pp. 571–577;
  • „Un animatore della cultura romena, Nicolae Bagdasar”, Sophia, Rivista internazionale di filosofia e storia della filosofia, Anno XLI, n-ri 1–4, gennaio-dicembre 1973, pp. 107–111;
  • „La questione meridionale in Alexis de Tocqueville”, Saggi de letteratura italiana, in onore di Gaetano Trombatore, Milano, Cisalpino-Goliardica, 1973, pp. 187–199;
  • „Ideea de progres în Ştiinţa nouă”, Revista de filosofie, XX, nr. 1, 1975, pp. 83–90;
  • „Pétrarque et le débat sur la philosophie et la science”, Noesis, VI, 1980, pp. 131–140.

VOLUME EDITATE SAU ÎNGRIJITE

  • Dicţionar italian-român, Bucureşti, Editura Ştiinţifică, 1963 (ediţia a II-a revizuită şi adăugită, 1971);
  • Dicţionar român-italian, Bucureşti, Editura Ştiinţifică, 1967.

COMUNICĂRI LA CONGRESE ŞI CONFERINŢE ŞTIINŢIFICE

  • „Sulla terminologia filosofica di Giordano Bruno”, la XXe Congrès international de linguistique et philologie romanes, Bucureşti, 15–20 aprilie 1963 (cf. Bulletin de la Société roumaine de linguistique romane, I, 1964, p. 70);
  • „L’image de l’Italie dans le romantisme roumain”, la Congrès international pour les études de la langue et littérature italienne, Budapesta, 10–14 august 1967;
  • „Terminologia filosofica in opera italiana di Giordano Bruno”, conferinţă ţinută la Universitatea din Padova, 14–18 mai 1968;
  • Terminologia filosofica in Convivio di Dante, conferinţă ţinută la Universitatea din Padova, 14–18 mai 1968;
  • „«Forestierismi»” dans la langue italienne actuelle”, conferinţă ţinută la Academia della Crusca, 3 mai 1968.

ARTICOLE ÎN VOLUME COLECTIVE

  • „L’Italia nel romanticismo romeno”, Il romanticismo. Atti del sesto Congresso del’Associazione internazionale per gli studi di lingua e letteratura italiana, Budapest e Venezia, 10–17 ottobre 1967, Budapest 1968, pp. 511–523;
  • „La fundazione del Piemonte nella cultura italiana”, Atti del VIII Congresso del’Associazione internazionale per gli studi di lingua e letteratura italiana, Bari, 31 marzo–4 aprile 1970, Bari, Adriatica, 1970, pp. 241–248;
  • „Locul Italiei în formarea romantismului românesc”, Romantismul românesc şi romantismul european, Bucureşti, Societatea de studii filologice din RSR, 1970, pp. 117–127.

TRADUCERI

  • Marsilio Ficino, Asupra iubirii sau Banchetul lui Platon (sub pseudonimul Sorin Ionescu), cu introducere şi note, Bucureşti, „Bucovina”, I.E. Torouţiu, 1942; reeditată împreună cu Platon, Banchetul, în româneşte de Cezar Papacostea, Timişoara, Editura de Vest, 1992;
  • Giordano Bruno, Despre cauză, principiu şi unitate (sub pseudonimul Ioana Anim), cu Studiu introductiv, Bucureşti, 1942;
  • Machiavelli, Principele (sub pseudonimul Sorin Ionescu), cu introducere, Bucureşti, Tiparul Universitar, 1943 [Este prima traducere în România a acestei cărţi]. În ediţia din 1960 (Bucureşti, Editura Ştiinţifică) – traducere, studiu introductiv, note de Nina Façon; traducerea reeditată în volumul Măştile puterii, ediţie îngrijită de Elvira Sorohan, Iaşi, Institutul European, 1996;
  • Vincenzo de Ruro, Evoluţia socială. Noi principii şi aspecte concrete (sub pseudonimul Sorin Ionescu şi în colaborare cu I. Crasovan), Bucureşti, 1944;
  • Ottaviano Carmelo, Metafizica fiinţei parţiale, Bucureşti, Bucureşti, Casa Şcoalelor, 1944;
  • Palmiro Togliatti, Gramsci, Bucureşti, Editura de Stat, 1950;
  • L. Tolstoi, Moartea lui Ivan Ilici, (în colaborare cu C. Clejan), Bucureşti, Cartea Rusă şi Editura pentru Literatură şi Artă, 1953;
  • M. Coţiubinschi, Fata morgana (Din frământările ţăranilor) (sub pseudonimul S. Ionescu, împreună cu Petre Solomon), Bucureşti, Cartea Rusă, 1953;
  • E. Samuilenoc, Noroc vânătoresc (în colaborare cu Constantin Argeşanu), Bucureşti, Cartea Rusă, 1954;
  • Giovanni Verga, Familia Malavoglia (în colaborare cu Dumitru Panaitescu), Bucureşti, Editura de Stat pentru Literatură şi Artă, 1955;
  • Alexandru Graur, La lingua romeno. Profilo storico, Bucarest, Edizione „Meridiane”, 1963;
  • Giosué Carducci, Scrieri alese, Poezii traduse de Tudor George şi Barbu Solacolu. Proză tradusă de Nina Façon, Studiu introductiv de Nina Façon, Bucureşti, Editura pentru Literatură Universală, 1964;
  • Francesco De Sanctis, Istoria literaturii italiene, cu studiu introductiv şi note, Bucureşti, Editura pentru Literatură, 1965;
  • Silvio Pellico, Închisorile mele, şi note, Bucureşti, Editura pentru Literatură Universală, 1965;
  • Machiavelli, Istoriile florentine, cu Studiu introductiv, note şi indici de nume, Bucureşti, Editura Ştiinţifică, 1968;
  • Gianbattista Vico, Ştiinţa nouă. Principiile unei ştiinţe noi cu privire la natura comună a naţiunilor, precedată de Autobiografie, cu Studiu introductiv şi indici, Note de Fausto Nicolini şi Nina Façon, Bucureşti, Univers, 1972.

STUDII INTRODUCTIVE

  • Torquato Tasso, Aminta, traducere şi note de Romulus Vulpescu, Epistolarul, traducere de Miron G. Lăzărescu, Bucureşti, Editura de Stat pentru Literatură şi Artă, 1955 (Şi îngrijirea ediţiei);
  • Benvenuto Cellini, Viaţa lui Benvenuto Cellini scrisă de el însuşi, traducere şi note de Ştefan Crudu, Bucureşti, Editura de Stat pentru Literatură şi Artă, 1959;
  • Giovanni Verga, Mastro-don Gesualdo, în româneşte de Margareta Boeriu, Bucureşti, Editura pentru Literatură, 1964;
  • Giosué Carducci, Scrieri alese, Poezii traduse de Tudor George şi Barbu Solacolu. Proză tradusă de Nina Façon, Bucureşti, ELU, 1964;
  • Massimo d’Azeglio, Ettore Fieramosca (în româneşte de Theodor Mazilu şi Constantin Ioncică), Bucureşti, Editura pentru Literatură Universală, 1967;
  • Aldo Palazzeschi, Surorile Materassi, traducere de Tudor George şi Marilena Munteanu, Bucureşti, Editura pentru Literatură Universală, 1969;
  • Ştefan Popescu, Michelangelo. Vremea – omul – opera, Bucureşti, Editura Tineretului, 1969;
  • Gerolamo Rovetta, Lacrimile aproapelui, în româneşte de C. H. Niculescu, Bucureşti, Editura pentru Literatură Universală, 1969;
  • Benedetto Croce, Estetica privită ca ştiinţă a expresiei şi lingvistică generală. Teorie şi istorie, traducere de Dumitru Trancă, Bucureşti, Univers, 1970 (reeditată în 1971).


LITERATURĂ SECUNDARĂ

CĂRŢI DE AUTOR

  • Ramiro Ortiz – Nina Façon, Carteggio/Corespondenţă, ediţie îngrijită, cuvânt înainte, traducere, tabel cronologic şi note de Doina Condrea-Derer. Prezentare de Alberto Castaldini, Bucureşti, Editura Jurnalul Literar, Colecţia „Folio”, 2007.

ARTICOLE ÎN REVISTE DE CULTURĂ

  • Ion Istrate, „Italienistica românească şi rezerva ei de scrum (II)”, Cetatea, Revistă de cultură, literatură şi artă, An VII, Nr. 2 (59), noiembrie 2006, Cluj-Napoca, pp. 7–21 [1].