PN II-RU 26 / 2010: Diferență între versiuni

De la Romanian Philosophy Portal
Salt la: navigare, căutare
(Dr. Christian Ferencz-Flatz)
 
Linia 26: Linia 26:
  
 
===Dr. Christian Ferencz-Flatz===  
 
===Dr. Christian Ferencz-Flatz===  
 +
 +
* Director de proiect
 +
 
Dr. [[Christian Ferencz-Flatz]] este cercetator stiintific la Societatea Romana de Fenomenologie (din anul 2008), alumnus al New Europe College (2009), cercetator post-doctoral al KAAD la Husserl-Archiv, Universitatea din Koeln (2010), membru al Centrului de studii fenomenologice, Universitatea Bucuresti, membru al Societatii  Romane de Fenomenologie (din 2006), membru al bordului editorial al Studia Phaenomenologica (revista indexata ISI). Dr. Ferencz-Flatz a organizat conferinta nationala Descrierea incotro? Mostenirea fenomenologica la 150 de ani de la nasterea lui Husserl, Societatea Romana de Fenomenologie, Casa Lovinescu, Bucuresti, 19 septembrie 2009. Dr. Ferencz-Flatz a publicat o carte de autor: Obisnuit si neobisnuit in viata de zi cu zi. Fenomenologia situatiei si critica conceptului de valoare la Martin Heidegger, Humanitas, Bucuresti, 2009, 365 p., si mai multe articole stiintifice: The Neutrality of Images and Husserlian Aesthetics. In: Studia Phaenomenologica 9 (2009) 477-483 (revista indexata ISI); Gibt es perzeptive Phantasie? Als-ob-Bewusstsein, Widerstreit und Neutralitaet in Husserls Aufzeichnungen zur Bildbetrachtung. In: Husserl Studies 25.3 (2009) 235-253 (revista indexata ISI); Bild und Ding. Heideggers Auslegung der Husserlschen Bildlehre. In: Phaenomenologische Forschungen (in curs de publicare, revista indexata ERIH); Filmbewusstsein und Zuschauer im Bild. Ein husserlscher Ansatz zum Kinematographen. New Europe College Yearbook 2008-2009 (in curs de publicare); Quasi-Konstitution und Moeglichkeitsbewusstsein. Studia Universitatis Babes-Bolyai no. 2 / 2009; Traum-Ich und Phantasie bei Husserl und Fink. In: Ion Copoeru (ed.), Phenomenology 2008 (in curs de aparitie, Zeta Books) Husserl si cinematograful. O analiza fenomenologica a iluziei. In: Revista de filozofie 55.3-4 (2008) 383-393; Situatie si motivatie in lumea ca-si-cum. O observatie a lui Husserl despre joc. Revista de filozofie 5-6/2009; Despre semnificatia metodica a imaginatiei in fenomenologie. Problema exemplului la Husserl. in: Ion Tanasescu (ed.), Imaginatie si intentionalitate. Perspective istorico-fenomenologice si sistematice, Pelican, Giurgiu, 2009. Dr. Ferencz-Flatz a tradus mai multe opere filosofice din germana in romana: Martin Heidegger, Ontologie. Hermeneutik der Faktizitaet, Humanitas, Bucuresti, 2008; Edmund Husserl, Logische Untersuchungen vol. II / 1, Humanitas, Bucuresti, 2009 (in colaborare); Edmund Husserl, Logische Untersuchungen, vol. II / 2, Humanitas, Bucuresti (in colaboraren, in curs de publicare); Edmund Husserl, Ideen zu einer reinen Phaenomenologie und phaenomenologischen Philosophie, Erstes Buch: Einfuehrung in die reine Phaenomenologie, Humanitas, Bucuresti (in curs de aparitie). De asemenea, a tradus din romana in germana: Constantin Noica, Scrisori despre Logica lui Hermes, translation (in colaborare, in curs de aparitie). Dr. Ferencz-Flatz a participat la mai multe conferinte nationale si internationale: Neutrality and Aesthetic Belief, la conferinta internationala Phenomenology, literature and art, Facultatea de Filozofie, Universitatea Bucuresti, 14 octombrie 2008; Konstitution und Quasi-Konstitution. Zur Frage der Als-ob-Leistungen des Bewusstseins bei Husserl, la workshop-ul international Konstitutive Phaenomenologie und Konstruktivismus, Universitatea Babes-Bolyai, Cluj, 22 mai 2009; Taktile Rezeption und lebensweltliche Umsicht. Film und Stadterfahrung bei Benjamin und Heidegger, la scoala de vara Eikones 2009, Bildprojektionen, Basel, Elvetia, 24 august 2009; Critica descrierii in cursurile heideggeriene timpurii, la conferinta nationala Descrierea incotro? Mostenirea fenomenologica la 150 de ani de la nasterea lui Husserl, Societatea Romana de Fenomenologie, Casa Lovinescu, Bucuresti, 19 octombrie 2009; Despre semnificatia metodica a imaginatiei in fenomenologie. Problema exemplului la Husserl si Heidegger, la conferinta nationala Imaginatie si Intentionalitate, Institutul de Filosofie, Bucuresti, 09 noiembrie 2007; Husserl si ideea unei fenomenologii a ocazionalului, Facultatea de Filosofie, Universitatea Bucuresti, 21 octombrie 2009.
 
Dr. [[Christian Ferencz-Flatz]] este cercetator stiintific la Societatea Romana de Fenomenologie (din anul 2008), alumnus al New Europe College (2009), cercetator post-doctoral al KAAD la Husserl-Archiv, Universitatea din Koeln (2010), membru al Centrului de studii fenomenologice, Universitatea Bucuresti, membru al Societatii  Romane de Fenomenologie (din 2006), membru al bordului editorial al Studia Phaenomenologica (revista indexata ISI). Dr. Ferencz-Flatz a organizat conferinta nationala Descrierea incotro? Mostenirea fenomenologica la 150 de ani de la nasterea lui Husserl, Societatea Romana de Fenomenologie, Casa Lovinescu, Bucuresti, 19 septembrie 2009. Dr. Ferencz-Flatz a publicat o carte de autor: Obisnuit si neobisnuit in viata de zi cu zi. Fenomenologia situatiei si critica conceptului de valoare la Martin Heidegger, Humanitas, Bucuresti, 2009, 365 p., si mai multe articole stiintifice: The Neutrality of Images and Husserlian Aesthetics. In: Studia Phaenomenologica 9 (2009) 477-483 (revista indexata ISI); Gibt es perzeptive Phantasie? Als-ob-Bewusstsein, Widerstreit und Neutralitaet in Husserls Aufzeichnungen zur Bildbetrachtung. In: Husserl Studies 25.3 (2009) 235-253 (revista indexata ISI); Bild und Ding. Heideggers Auslegung der Husserlschen Bildlehre. In: Phaenomenologische Forschungen (in curs de publicare, revista indexata ERIH); Filmbewusstsein und Zuschauer im Bild. Ein husserlscher Ansatz zum Kinematographen. New Europe College Yearbook 2008-2009 (in curs de publicare); Quasi-Konstitution und Moeglichkeitsbewusstsein. Studia Universitatis Babes-Bolyai no. 2 / 2009; Traum-Ich und Phantasie bei Husserl und Fink. In: Ion Copoeru (ed.), Phenomenology 2008 (in curs de aparitie, Zeta Books) Husserl si cinematograful. O analiza fenomenologica a iluziei. In: Revista de filozofie 55.3-4 (2008) 383-393; Situatie si motivatie in lumea ca-si-cum. O observatie a lui Husserl despre joc. Revista de filozofie 5-6/2009; Despre semnificatia metodica a imaginatiei in fenomenologie. Problema exemplului la Husserl. in: Ion Tanasescu (ed.), Imaginatie si intentionalitate. Perspective istorico-fenomenologice si sistematice, Pelican, Giurgiu, 2009. Dr. Ferencz-Flatz a tradus mai multe opere filosofice din germana in romana: Martin Heidegger, Ontologie. Hermeneutik der Faktizitaet, Humanitas, Bucuresti, 2008; Edmund Husserl, Logische Untersuchungen vol. II / 1, Humanitas, Bucuresti, 2009 (in colaborare); Edmund Husserl, Logische Untersuchungen, vol. II / 2, Humanitas, Bucuresti (in colaboraren, in curs de publicare); Edmund Husserl, Ideen zu einer reinen Phaenomenologie und phaenomenologischen Philosophie, Erstes Buch: Einfuehrung in die reine Phaenomenologie, Humanitas, Bucuresti (in curs de aparitie). De asemenea, a tradus din romana in germana: Constantin Noica, Scrisori despre Logica lui Hermes, translation (in colaborare, in curs de aparitie). Dr. Ferencz-Flatz a participat la mai multe conferinte nationale si internationale: Neutrality and Aesthetic Belief, la conferinta internationala Phenomenology, literature and art, Facultatea de Filozofie, Universitatea Bucuresti, 14 octombrie 2008; Konstitution und Quasi-Konstitution. Zur Frage der Als-ob-Leistungen des Bewusstseins bei Husserl, la workshop-ul international Konstitutive Phaenomenologie und Konstruktivismus, Universitatea Babes-Bolyai, Cluj, 22 mai 2009; Taktile Rezeption und lebensweltliche Umsicht. Film und Stadterfahrung bei Benjamin und Heidegger, la scoala de vara Eikones 2009, Bildprojektionen, Basel, Elvetia, 24 august 2009; Critica descrierii in cursurile heideggeriene timpurii, la conferinta nationala Descrierea incotro? Mostenirea fenomenologica la 150 de ani de la nasterea lui Husserl, Societatea Romana de Fenomenologie, Casa Lovinescu, Bucuresti, 19 octombrie 2009; Despre semnificatia metodica a imaginatiei in fenomenologie. Problema exemplului la Husserl si Heidegger, la conferinta nationala Imaginatie si Intentionalitate, Institutul de Filosofie, Bucuresti, 09 noiembrie 2007; Husserl si ideea unei fenomenologii a ocazionalului, Facultatea de Filosofie, Universitatea Bucuresti, 21 octombrie 2009.
  

Versiunea curentă din 6 noiembrie 2011 13:41

Habitus, memorie, sediment: feţe ale unei abordări fenomenologice a tradiţiei.

Proiect finanțat de Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior şi a Cercetării Ştiinţifice Universitare (UEFISCSU).

Proiect nr.: PN-II-RU-TE-2010-155

Director proiect: Dr. Christian Ferencz-Flatz


English version


PREZENTARE GENERALA

Proiectul are ca tema problema traditiei in cadrul gandirii fenomenologice. In acest scop, vor fi conjungate perspectivele structurale oferite de trei mari arii tematice, care au preocupat cercetarea fenomenologica: memoria, habitualizarea si sedimentarea sensului. Ele reprezinta forme in care, la nivelul elementar al lumii sale cotidiene, omul pastreaza, asuma si asimileaza trecutul sau trait. prin aceasta, cercetarea cauta sa re-localizeze problematica trecutului in cercetarea filozofica. Punctul de pornire il reprezinta analiza lumii vietii intreprinsa de Husserl si Heidegger. Lumea vietii reprezinta orizontul de sens al existentei cotidiene, ce serveste drept substrat oricarei constituiri de sens. Din perspectiva sa, ne propunem sa documentam modalitatile, functiile si structura diferitelor forme de retentie a trecutului, cautand sa le gasim unitatea in fenomenul numit de Husserl traditionalizare. Cercetarea noastra va explicita, sub forma unei exegeze riguroase, semnificatia conceptiei husserliene, urmarindu-i prelungirile si nuantarile in opera altor ganditori proveniti din scoala fenomenologica: Heidegger, Gadamer, Ricoeur, Patocka, Schutz, sau Alexandru Dragomir. Pe baza intuitiilor lor, vom cauta sa coagulam un portret filozofic coerent al modalitatilor de retinere a trecutului trait in existenta cotidiana. In final, ne propunem sa conturam cateva aplicatii hermeneutice concrete, analizand o serie de fenomene exemplare ale lumii cotidiene, precum uzura lucrurilor habituale (Dragomir), artefactul ca depozitar al trecutului (fotografia, suvenirul), familiaritatea cu spatiul locuit, sau formele habituale ale vietii motivationale, precum rutina, plictisul sau monotonia. De-a lungul intregii cercetari, vom cauta sa indicam punctele in care analiza conceptuala filozofica se deschide inspre rezultatele unor stiinte empirice precum psihologia, sociologia sau studiile culturale.

Proiectul isi propune sa cerceteze problema traditiei la nivelul elementar al constituirii ei fenomenologice in lumea traita a cotidianitatii, numita de Husserl lume a vietii. Din aceasta perspectiva, cercetarea noastra vizeaza multiplele feluri in care trecutul trait determina si motiveaza raporturile omului cu lumea sa actuala concreta, asa cum i se infatiseaza ea la nivel cotidian, si, in acest sens, isi ia ca puncte de plecare urmatoarele constatari: — Una dintre cele mai vechi preocupari ale filozofiei istoriei este aceea de a clarifica structura corelatiilor ce persista intre istoria individuala, pe de o parte, si istoria supra-personala, documentata istoriografic, pe de alta parte. Un pas hotarator in dezvoltarea acestei problematici l-a jucat dezvaluirea fenomenologica, odata cu Heidegger, a legaturii dintre istoria obiectiva inteleasa ca domeniu stiintific si istoria subiectiva fundata in istoricitatea fiintei umane. Manuscrisele tarzii ale lui Husserl incearca sa conceapa aceasta impletire pornind de la studiul formelor de constituire ale orizontului retentional si a reprezentarii trecutului si, ca atare, ele ne permit sa intelegem in mod aplicat legatura de sens ce face ca trecutul nostru trait sa fie conceput ca parte a unei istorii valabile inter-subiectiv. — Insa trecutul nu ni se arata in lumea vietii doar prin intermediul unor reprezentari tematice directe, ci in special in chip indirect, pe calea obiectelor lumii noastre inconjuratoare incarcate de trecut. Aceasta constare ne conduce la definirea uneia dintre tensiunile fundamentale ce guverneaza analitica fenomenologica a lumii vietii: aceea de a intelege sensul obiectual al lucrurilor din lumea noastra inconjuratoare, atat in evidenta concreta pe care o are in mod cotidian, cat si in dependenta sa vadita fata de o instituire trecuta a sa ca sens. Intre acesti doi poli, fenomenologia cauta sa defineasca o veritabila istorie proprie lucrurilor, urmarind diferitele moduri in care obiectele trimit, prin chiar sensul lor, la experiente trecute, la un trecut trait. Tocmai aceasta calitate a lucrurilor ne intampina in discursul cultural sub chipul puterii de evocare a unui obiect cultural trecut. — Dar experienta noastra cotidiana nu este sedimentata doar la nivelul obiectelor cu care ne confruntam, ci si la nivelul structurii insesi a propriilor noastre experiente. Situatiile pe care le parcurgem zi de zi poarta la randul lor caracterele unei istoricitati, ele sunt tipice sau atipice, normale sau anormale, obisnuite sau neobisnuite etc., iar in toate aceste caractere se anunta mecanismul fenomenologic al unei tipizari istorice, mecanism responsabil, in cele din urma de insasi ideea unui mod istoric de viata sau a unui stil existential, asa cum il regasim abordat in tematica biografica, sau in cadrul reconstituirilor istorice ale unor intregi epoci trecute. — In fine, in aceeasi sfera a experientei personale, sedimentarea mai imbraca si o alta forma: aceea a habitualizarii, asadar a constituirii unor proprietati si dispozitii care raman, dincolo de fluxul experientelor particulare. Potrivit lui Husserl, tocmai aceasta structura se afla in cele din urma in spatele constituirii identitatii personale, intelese ca pol identic al habitualitatilor personale, si de asemenea, in planul inter-subiectivitatii transcendentale, in spatele constituirii acelei forme de identitate trans-personala, pe care o abordam in studiile culturale vorbind despre caracteristicile unei culturi istorice. In plus fata de toate acestea, insa, abordarea fenomenologica ne permite sa conducem aceasta tema la originile ei actuale, asadar la jocul dintre pasivitate, auto-determinare si apartenenta inter-subiectiva ce guverneaza experienta concreta la nivelul lumii vietii. Pornind de la aceste patru constatari, intelegem faptul ca traditia in intelesul ei cultural si conceptele care servesc de regula circumscrierii ei, precum cele de istorie culturala, obiect cultural, context cultural sau identitate culturala isi au radacina lor ultima in cadrul unor functii de sens exersate la nivelul lumii vietii. Proiectul nostru isi propune tocmai documentarea amanuntita a acestor raporturi de fundare.

ECHIPA DE CERCETARE

Dr. Christian Ferencz-Flatz

  • Director de proiect

Dr. Christian Ferencz-Flatz este cercetator stiintific la Societatea Romana de Fenomenologie (din anul 2008), alumnus al New Europe College (2009), cercetator post-doctoral al KAAD la Husserl-Archiv, Universitatea din Koeln (2010), membru al Centrului de studii fenomenologice, Universitatea Bucuresti, membru al Societatii Romane de Fenomenologie (din 2006), membru al bordului editorial al Studia Phaenomenologica (revista indexata ISI). Dr. Ferencz-Flatz a organizat conferinta nationala Descrierea incotro? Mostenirea fenomenologica la 150 de ani de la nasterea lui Husserl, Societatea Romana de Fenomenologie, Casa Lovinescu, Bucuresti, 19 septembrie 2009. Dr. Ferencz-Flatz a publicat o carte de autor: Obisnuit si neobisnuit in viata de zi cu zi. Fenomenologia situatiei si critica conceptului de valoare la Martin Heidegger, Humanitas, Bucuresti, 2009, 365 p., si mai multe articole stiintifice: The Neutrality of Images and Husserlian Aesthetics. In: Studia Phaenomenologica 9 (2009) 477-483 (revista indexata ISI); Gibt es perzeptive Phantasie? Als-ob-Bewusstsein, Widerstreit und Neutralitaet in Husserls Aufzeichnungen zur Bildbetrachtung. In: Husserl Studies 25.3 (2009) 235-253 (revista indexata ISI); Bild und Ding. Heideggers Auslegung der Husserlschen Bildlehre. In: Phaenomenologische Forschungen (in curs de publicare, revista indexata ERIH); Filmbewusstsein und Zuschauer im Bild. Ein husserlscher Ansatz zum Kinematographen. New Europe College Yearbook 2008-2009 (in curs de publicare); Quasi-Konstitution und Moeglichkeitsbewusstsein. Studia Universitatis Babes-Bolyai no. 2 / 2009; Traum-Ich und Phantasie bei Husserl und Fink. In: Ion Copoeru (ed.), Phenomenology 2008 (in curs de aparitie, Zeta Books) Husserl si cinematograful. O analiza fenomenologica a iluziei. In: Revista de filozofie 55.3-4 (2008) 383-393; Situatie si motivatie in lumea ca-si-cum. O observatie a lui Husserl despre joc. Revista de filozofie 5-6/2009; Despre semnificatia metodica a imaginatiei in fenomenologie. Problema exemplului la Husserl. in: Ion Tanasescu (ed.), Imaginatie si intentionalitate. Perspective istorico-fenomenologice si sistematice, Pelican, Giurgiu, 2009. Dr. Ferencz-Flatz a tradus mai multe opere filosofice din germana in romana: Martin Heidegger, Ontologie. Hermeneutik der Faktizitaet, Humanitas, Bucuresti, 2008; Edmund Husserl, Logische Untersuchungen vol. II / 1, Humanitas, Bucuresti, 2009 (in colaborare); Edmund Husserl, Logische Untersuchungen, vol. II / 2, Humanitas, Bucuresti (in colaboraren, in curs de publicare); Edmund Husserl, Ideen zu einer reinen Phaenomenologie und phaenomenologischen Philosophie, Erstes Buch: Einfuehrung in die reine Phaenomenologie, Humanitas, Bucuresti (in curs de aparitie). De asemenea, a tradus din romana in germana: Constantin Noica, Scrisori despre Logica lui Hermes, translation (in colaborare, in curs de aparitie). Dr. Ferencz-Flatz a participat la mai multe conferinte nationale si internationale: Neutrality and Aesthetic Belief, la conferinta internationala Phenomenology, literature and art, Facultatea de Filozofie, Universitatea Bucuresti, 14 octombrie 2008; Konstitution und Quasi-Konstitution. Zur Frage der Als-ob-Leistungen des Bewusstseins bei Husserl, la workshop-ul international Konstitutive Phaenomenologie und Konstruktivismus, Universitatea Babes-Bolyai, Cluj, 22 mai 2009; Taktile Rezeption und lebensweltliche Umsicht. Film und Stadterfahrung bei Benjamin und Heidegger, la scoala de vara Eikones 2009, Bildprojektionen, Basel, Elvetia, 24 august 2009; Critica descrierii in cursurile heideggeriene timpurii, la conferinta nationala Descrierea incotro? Mostenirea fenomenologica la 150 de ani de la nasterea lui Husserl, Societatea Romana de Fenomenologie, Casa Lovinescu, Bucuresti, 19 octombrie 2009; Despre semnificatia metodica a imaginatiei in fenomenologie. Problema exemplului la Husserl si Heidegger, la conferinta nationala Imaginatie si Intentionalitate, Institutul de Filosofie, Bucuresti, 09 noiembrie 2007; Husserl si ideea unei fenomenologii a ocazionalului, Facultatea de Filosofie, Universitatea Bucuresti, 21 octombrie 2009.

Dr. Denisa Butnaru

Dr. Denisa Butnaru este doctor in sociologie al Universitatii Marc Bloch din Strassburg. Teza doctorală a fost redactată sub supervizarea Prof. Dr. Patrick Watier, susţinută în 2 iunie 2009: « Critique du concept de signification – étude de phénoménologie et sémantique sociale ». A primit calificativul Consiliului naţional francez de Profesor Asistent în Filozofie (secţiunea 17) şi Sociologie (secţiunea 19). A lucrat in calitate de cadru didactic in domeniile sociologie si sociologie la universitatile din Nancy si Strasburg. A participat la numeroase conferinte internationale (in Canada, Germania, Suedia, Marea Britanie, Franta, SUA) A publicat o serie de articole pe teme de filozofie si sociologie: Typification and Phantasia: New Possibilities for an Ontology of the Lebenswelt, în Schutzian Research, N°1, Bucharest: Zeta Books, 2009, pp.201-225. The Literary Text and the System of Relevances, in Studia Phaenomenologica vol. VIII, Bucharest: Humanitas, 2008, pp. 83-107. Interpreting the « Interpretant » - a Peircean Challenge for Schutz’s Notion of Sign, in Lebenswelt und Lebensform: Zum Verhältnis zwischen Phänomenologie und Pragmatismus, vol. 2 Zeichen, Körper, Handlung, J. Renn, G. Sebald, J. Weyand (ed.)(acceptat pentru publicare). The Field of Relevances and the Constitutive Role of Type Structure for Sociality , in Phenomenology 2005, Ion Copoeru and Rans Rainer Sepp (ed.), Bucharest: Zeta Books, 2007, pp. 31-51. Le langage – entre l’invisibilité de la parole et signifié de langue : deux projets onto/phénoméno-logiques (Maurice Merleau-Ponty et Eugenio Coseriu), text prezentat la colocviul internaţional Corporeity and Affectivity, Praga, Cehia, 28 septembrie – 2 octombrie 2008. Limbajul – determinare obiectuala si fond antepredicativ, in Logos-Limba-Limbaj, Andreea Parapuf (ed.), Bucharest: Zeta Books, 2007, pp. 175-194. A participat la seminarii de cercetare si a efectuat numeroase stagii de studiu in strainatate.

Drd. Deodath Zuh

Drd. Deodath Zuh este doctorand al Universitatii ELTE, Budapesta / Babes Bolyai, Cluj-Napoca. Titlul tezei sale de doctorat este: Edmund Husserl’s Philosophy of Knowledge. A publicat in limba maghiara volumul Husserl es a Logikai vizsgalodasok. Ismeretfilozofia es fenomenologiai filozofia (Impreuna cu Peter AndrasVarga). L’Harmattan Ungaria, Budapesta, 2009. A publicat o serie de studii si articole de specialitate: Despre incercarile lui Husserl de a interpreta operele lui proprii. Un exemplu pe baza cartii Logica formala si logica transcendentala (Husserl kesei kiserletei korabbi muvei ertelmezesere. Egy pelda a Formalis es transzecendentalis logika kapcsan), in: Varga P. A.–Zuh D. (red.): Husserl es a logikai vizsgalodasok, 275–300. Problema autoafectiei in prelegerea din 1960 al lui Merleau-Ponty si in opera lui Derrida Vocea si fenomenul (Az onaffekcio problemaja Merleau-Ponty 1960-as Husserl-eloadasaban es Derrida a Hang es fenomen cimu muveben), in: kellek 36 (2009), 55–68. Unitatea istoriei filosofiei europene (Az europai filozofiatortenet egysege), in: Egyed Peter (red.): Europaisag es filozofia, Pro-Philosophia, Cluj, 2009, 99–136. Husserl despre idealitatile libere si fixe (Edmund Husserl a szabad es a kotott idealitasokrol), in: Veress Karoly (red.): Az interkulturalitas – interdiszciplinaris megkozelitesben. Ed. Egyetemi Muhely, Cluj (in curs de aparitie). Spontaneitate si constructie istorica. Despre termenul ambiguu al mitului la Husserl (Torteneti spontaneitas es torteneti konstrukcio. Husserl mitoszfogalmanak ketertelmusegerol.), in: Kenez Laszlo- Ronai Andras: A dolgok (es a szavak). A fenomenologiai kutatas kortars problemai. L’Harmattan, Budapest, 2008. Exigenta teoriei in istoriografia lui Reinhart Koselleck (A tortenelem elmeletigenye Reinhart Kosellecknel), in: Egyed Peter (red.): Ertek es tortenelem. Pro Philosophia, Cluj, 2008, pag. 150–152. Receptia franceza a textului Despre originea geometriei ( A geometria eredete francia recepcioja), in: T. Szabo Levente si Zaban Marta (reds.): Filologikak. Kriterion, Cluj, 2007, pag. 566–606. How do Categorial Representations Influence Everyday Intuition. On Husserl’s Early Attempt to Grasp the Horizontal Structure of Consciousness, in Studia Universitatis Babes-Bolyai, Philosophia LIII 1-2, 2008. 49–61. Husserl despre relatia obiectelor si faptelor in opera Experienta si judecare (Husserl a targyak es tenyek viszonyarol a tapasztalat es iteletben), in: Kellek nr. 31, 2007, Cluj-Szeged-Oradea. Despartirea intelectuala al lui Sartre si Merleau-Ponty (Sartre es Merleau-Ponty szakitasa), in Pro Philosophia, Nr. 46 (2006), pag. 55–64. Observatii despre teoria fenomenologica a istoriei (Megjegyzesek a fenomenologiai tortenelemelmeletrol), in: Erdelyi Muzeum, 2005/1-2., Cluj, pag. 1-19. A tradus in limba maghiara: Dieter Lohmar: Kategoriale Anschauung, din germana in maghiara, in: Husserl es a logikai (vezi: poz. nr. 9/2.), 103–128. Edmund Husserl: Logische Untersuchungen VI – selectie (traducere in lb. maghiara, impreuna cu Bence Marosan, Peter Varga, Sarolta Deczki si Tamas Ullmann), in: Husserl es a logikai, 47–92. Edmund Husserl: Logische Untersuchungen. Selbstanzeige; Edmund Husserl: Formale und tanszendentale Logik – selectie , in: Husserl es a logikai (vezi sus nr . 9/2), 93–102. Volker Gerhardt: A szabadsag evolucioja (Evolutia libertatii), trad. din germana in lb. Maghiara, in: Kellek nr. 33–34. Cluj-Szeged-Oradea, 2007. pag. 7–22. Edmund Husserl: Logische untersuchungen, V.– selectie , Trad. in lb. maghiara impreuna cu Bence Marosan, Peter Varga, Sarolta Deczki si Tamas Ullmann, in: Külonbseg, 2007/1, Szeged, pag. 17-50. (Republicata in Varga-Zuh (red.) Husserl (vezi sus), 21–46. Laszlo Tengelyi: Tapasztalat es kifejezes (Experienta si exprimare), traducere din germana in lb. maghiara a capitolelor III. si V. Atlantisz, Budapest, 2007. pag. 47–60., resp. 75–106. Hans-Georg Gadamer: Zur platonischen Dialektik, traducere in lb. Maghiara, in: Kellek, num. 18–19–20. pag. 11–45. Cluj 2001. A sustinut numeroase conferinte in tara si strainatate.

Drd. Paul Marinescu

Drd. Paul Marinescu este doctorand al Facultatii de filozofie, Universitatea din Bucuresti si al Universitatii Jean Moulin, Lyon. Titlul tezei sale de doctorat este: Problematica universalitatii hermeneuticii. Paul Marinescu a obtinut in anul 2006 premiul Cotutelle de these acordat de Association des Amis de l’Universite de Lyon, Franta. A contribuit la redactarea volumelor didactice Manual de Filosofie, aprobat de Ministerul Educatiei si Cercetarii, Bucuresti, Ed. Economica, 2002 (in colaborare cu Nicolae Stan), (tradus in limba maghiara, Ed. Abel, Targu Mures, 2003) si Filosofie. Evaluare si Aprofundare, Bucuresti, Ed. Economica. Preuniversitaria, 2003. A publicat o serie de articole de specialitate: Conjugarile lizibilitatii: memorie si traducere, in Memoria Filozofilor. De la Platon la Derrida, Bucuresti, Zetabooks, 2007. Adevar si istorie. Enigma reprezentarii trecutului, in Studia Phaenomenologica, Bucuresti, Humanitas, vol. III, 2003, 3/4.Epistemologia psihanalizei, in Psihanaliza, Bucuresti, vol. VIII, nr. 4/2001. Topica sensului in Uitarea numelor proprii. Psihanaliza si filozofia limbajului, in Psihanaliza, VII, no.2/2000, Bucuresti. Nietzsche intre Christ si Dionisos, in Psihanaliza, VI, no.1/1999, Bucuresti. De asemenea, a publicat recenzii in reviste romanesti si straine: Pascal Michon: Poetique d’une anti-anthropologie: l’hermeneutique de Gadamer, in Studia Phaenomenologica, Bucuresti, Humanitas, vol. II, no.1-2/2002. R. J. Dostal: The Cambridge Companion to Gadamer, Cambridge U.P., 2002, in Studia Phaenomenologica, Bucuresti, Humanitas, vol. II, no.1-2/2002. Christina Lafont: Heidegger, Language and World Disclosure, Cambridge U.P., 2000, in Studia Phaenomenologica, Bucuresti, Humanitas, vol. I, no.3-4/2001. Jean Grondin: Le tournant hermeneutique de la phenomenologie, P.U.F, coll. Philosophies, 2003, in Studia Phaenomenologica, Bucuresti, Humanitas, vol. IV, no.1-2/2005. A tradus in limba romana volumul Paul Ricœur, La scoala fenomenologiei, Bucuresti, Ed. Humanitas, 2008 (traducere in colaborare)si volumul Jean Sevillia, Corectitudinea morala. O cautare inversunata de valori, Bucuresti, Ed. Humanitas, 2009 (traducere in colaborare). A sustinut conferinte in tara si strainatate: 19 septembrie 2009 – Descriere si eveniment. Despre contemporaneitatea hermeneutica la Hans-Georg Gadamer, in cadrul Colocviului de Fenomenologie Descrierea incotro? Mostenirea fenomenologica la 150 de ani de la nasterea lui Husserl, Societatea Romana de Fenomenologie si Centrul de Studii Fenomenologice, Bucuresti. 14 octombrie 2008 – Voir, c’est lire. Le regard et la lecture, in cadrul Colocviului International Phenomenology, Arts and Literature, organizat de Societatea Romana de Fenomenologie, Bucuresti si Gezelschap voor Fenomenologische Wijsbegeerte, Nijmegen, Olanda. 19 decembrie 2007 – La visibilite de l’oubli ontologique, in cadrul Colocviului de Filosofie Le regard phenomenologique. Reduction et destruction, Institut de Recherches Philosophiques de Lyon, Ecole doctorale de philosophie, Lyon, Franta. 19 noiembrie 2005 – Dedire la presence: memoire et traduction, in cadrul Colocviului de Filosofie Du corps au texte: Autour de la philosophie de Merleau-Ponty et Ricoeur, Institut de Recherches Philosophiques de Lyon, Universitatea Lyon 3, Franta. 21 septembrie 2005 – Recunoasterea uitarii: memorie si traducere, Colocviul National Memorie si temporalitate, Societatea Romana de Fenomenologie. 5 iunie 2004 – Uitarea fiintei. Intrebare si destructie, Centrul de Studii Fenomenologice, Facultatea de Filosofie, Universitatea din Bucuresti. 25 octombrie 2003 – Posibilitatea fenomenologiei hermeneutice, Centrul de Studii Fenomenologice, Facultatea de Filosofie, Universitatea din Bucuresti. 11 martie 2001 – Epistemologia psihanalizei, Colocviul Psihanaliza la Universitate, Universitatea Titu Maiorescu, Bucuresti. 15 ianuarie 2000 – Uitarea numelor. Psihanaliza si filosofia limbajului, Colocviul National Psihanaliza: teorie si practica, Societatea Romana de Psihanaliza.


STADIUL CERCETARII

Pe plan international, tema abordata nu a fost tratata ca atare, in mod concertat, in cadrul nici unei lucrari de specialitate. Dintre segmentele constitutive ale proiectului, unele s-au bucurat de o atentie mai sporita in cadrul literaturii secundare, cum este cazul tematicii istoricitatii la Heidegger (KISIEL 1986/87, FIGAL 2000) sau a lumii vietii la Husserl (Hua XXXIX, Hua Mat VIII, GADAMER 1972, BIEMEL 1996, LOHMAR 1996, ORTH 1999, GANDER 2001, LUFT 2005 etc.) altele de una ceva mai redusa, precum este cazul problematicii habitualitatii sau a sedimentarii la Husserl (LEMBECK 1988, BUCKLEY 1992, HEFFERNAN 1999, DODD 2004), iar altele nu au beneficiat deloc de atentie din partea literaturii de specialitate, precum stau lucrurile in privinta temei habitualizarii posibilitatilor de actiune la Husserl. In orice caz, insa, cercetarea de fata aduce cu sine inainte de toate factorul de noutate al unei sinteze, necesare in planul literaturii secundare, de natura sa evidentieze conexiunile fundamentale ce persista intr-o tematica care altminteri risca sa se disperseze intr-o puzderie de teme individuale. La aceasta se adauga perspectiva globala, inedita, pe care o asuma cu privire la prezenta temei in cadrul intregii miscari fenomenologice, precum si incercarea, pentru intaia oara, de a integra opera unui autor roman – Alexandru Dragomir – in cadrul comunitatii de teme a scolii fenomenologice. Principala noutate a cercetarii consta asadar in incercarea de a oferi o perspectiva globala asupra tematicii trecutului trait in gandirea fenomenologica. In ceea ce priveste spatiul romanesc, proiectul isi propune realizarea in premiera a doua traduceri ale unor texte fundamentale ale filozofiei contemporane. In acest sens, proiectul va profita de literatura exegetica bogata de care s-au bucurat lucrarile amintite, precum si de traducerile lor in alte cateva limbi de circulatie internationala. Aceeasi observatie este valabila si in privinta lucrarilor autonome publicate in limba romana, in conditiile in care in literatura de limba romana lipseste cu desavarsire orice abordare filozofica consistenta a subiectului discutat.

CADRU CONCEPTUAL

Cercetarea noastra are la baza studiul sistematic a trei teme legate intre ele in cadrul gandirii fenomenologice, plecand de la care se lasa interpretat fenomenul trecutului trait, la nivelul sau structural de baza. Ele pretind sa fie decriptate in mod filozofic pornind de la orizontul lor primar de sens, care este cel al lumii vietii:

1. Tema lumii vietii in gandirea fenomenologica. Conceptul de lume traita sau lume a vietii a aparut in opera tarzie a lui Edmund Husserl, gasindu-si tratarea cea mai ampla, intre lucrarile sale antume, in cadrul lucrarii Die Krisis der europaeischen Wissenschaften und die transzendentale Phaenomenologie, a carei traducere ne-o propunem in cadrul proiectului nostru. Conceptul este utilizat de Husserl pentru a desemna unul dintre palierele crizei stiintificitatii moderne, marcand clivajul dintre, pe de o parte, lumea uzuala in care traieste omul – percepand cu evidenta, avand un trup si exersandu-se in relatiile cu ceilalti – si, pe de alta parte, lumea asa cum rezulta ea din interpretarea ei stiintifica. Conceptul de lume traita este dezvoltat in continuare, pe diferite linii, de catre Heidegger si Schutz, cel dintai adancind si mai mult, in cursurile sale de tinerete, problema diferentei radicale dintre lumea factica in care traieste omul si felul in care se infatiseaza ea ca obiect al stiintei obiective empirice. De-a lungul tuturor acestor dezvoltari, lumea vietii ramane un permanent orizont de sens, in care se inscriu si isi au fundamentele ultime de sens toate stiintele. La randul nostru, ne vom lua si noi drept punct de plecare, in cadrul proiectului de fata, tocmai situarea cotidiana in acest orizont primordial, incercand sa interogam modul anume in care se reflecta la acest nivel problematica trecutului sub diferitele sale chipuri.

2. Problema trecutului trait in orizontul de sens al lumii vietii a) Fete ale trecutului in fenomenologie. Pornim in acest sens, intr-o atitudine critic exegetica de la studiile fenomenologice fundamentale intreprinse in cadrul scolii fenomenologice in special in cadrul operei lui Husserl si lui Heidegger, dar si la autori ulteriori precum Patocka, Ricoeur sau Alexandru Dragomir. Procedand astfel, putem decela trei paliere fundamentale pe care este atacata tema trecutului trait in fenomenologia clasica: 1) problematica amintirii si a retentiei, asadar a reprezentarii experientei trecute, 2) problematica habitualizarii, asadar a formarii habitusurilor si in cele din urma a identitatii personale intelese ca pol al habitualitatilor si 3) problema sedimentarii sensului, asadar a istoriei implicite si a orizontului de trimiteri specifice de care dispune orice obiect, in calitatea sa de obiect provenit dintr-o experienta premergatoare. b) In schimb, aceste trei fenomene nu pot fi tratate separat, asa cum se intampla de regula in literatura de specialitate, fara pericolul de a rata insasi relevanta care le revine in campul de sens al lumii vietii. Caci prin intermediul acestor trei fenomene se constituie in cele din urma pentru noi un domeniu de sens care este in sine unitar: trecutul, asa cum a fost el trait. Ca atare, cele trei teme pretind prin insasi functia lor in orizontul de sens al lumii vietii – si anume functia de a face cu putinta pentru noi dimensiunea trecutului trait – sa fie tratate in chip complementar. De altfel, pentru a ne convinge de aceasta necesitate, este suficient sa analizam cel mai simplu exemplu de interactiune intre cele trei paliere – de pilda, situatia in care o cladire pe langa care trec imi aduce aminte de o veche neplaceri: o situatie in care un obiect sedimentat imi trezeste amintirea unui eveniment care m-a schimbat in mod durabil – pentru a vedea ca ele au o coeziune intima in viata cotidiana. c) Fireste ca, de cele mai multe ori, acest camp de coeziune al celor trei teme fenomenologice amintite nu ni se semnaleaza decat in chip discret, pasiv. Alteori insa trecutul trait devine ca atare tema a vietii in lume: cautam in mod voit sa ne intiparim o amintire sau sa trezim amintirea unei anumite intamplari, incercam sa ne formam o anumita deprindere sau sa ne insusim o trasatura de caracter, conferim unui lucru in mod activ valoarea de pastrator a unui anumit trecut, sau de depozitar a semnificatiei sale s.a.m.d. La capatul acestui joc complex, intre pastrare pasiva si cultivare activa, se constituie in cele din urma ceea ce filozofia culturii numeste traditie, si inainte de aceasta mica traditie personala a fiecaruia si a cercului sau restrans.

3. De la traditionalizarea fenomenologica la traditia inteleasa ca fenomen cultural. Ca atare, ceea ce ne propunem in cadrul proiectului nostru este tocmai sa analizam in mod sistematic si aplicat aceasta tranzitie ce duce de la cele trei forme fenomenologice elementare – amintirea, habitualizarea si sedimentarea – la constituirea in trepte a insasi posibilitatii conceptului cultural de traditie. Preluand un termen husserlian, putem la randul nostru sa numim traditionalizare actiunea concertata a acestor trei factori in directia producerii domeniului de sens al trecutului trait, si in cele din urma a acelei determinari a istoricitatii inter-subiective, numite traditie. Vom face acest lucru, documentand in chip aplicat, pe patru linii distincte, procesul descris.


STRUCTURA PROIECTULUI SI OBIECTIVE STIINTIFICE

Proiectul unei analize fenomenologice globale a surselor structurale ale traditiei, asadar ale diferitelor forme de sedimentare ale trecutului trait in lumea vietii, reprezinta un proiect cultural complex, ce cunoaste trei mari niveluri de desfasurare: cercetarea fenomenologica si hermeneutica, traducerea de texte fundamentale si valorificarea publica.

A) Traducerea de texte fundamentale. Traducerea pentru intaia oara in limba romana a trei opere fundamentale ale filozofiei contemporane, traduceri ce urmeaza sa apara in editii de studiu adnotate critic: E. Husserl, Die Krisis der europaischen Wissenschaften und die transzendentale Phanomenologie; E. Husserl, Erfahrung und Urteil si M. Heidegger, Grundprobleme der Phanomenologie (GA 58). B) Cercetarea fenomenologica si hermeneutica a tematicii propuse. Prin metodele de abordare puse la lucru, precum si prin domeniile de cercetare vizate, proiectul cauta sa faciliteze cai de comunicare intre discipline dintre cele mai diverse, nu intotdeauna permeabile la dialog: fenomenologie, sociologie, filozofia istoriei, studii culturale s.a.m.d. Prin coroborarea cercetarii fundamentale, de orientare fenomenologica, cu studiul aplicat concret, proiectul isi propune sa ofere un model de comprehensiune a fenomenelor cotidianitatii, dovedind o deschidere deopotriva inspre problemele principiale ca si inspre concretetea empirica si mundana. C) Valorificarea publica. Prin evenimentele organizate – un workshop regional, o conferinta internationala si o scoala de vara nationala – precum si prin publicatiile culturale conexe lor, proiectul isi propune sa ofere un model de problematizare filozofica moderna, cu deschideri interdisciplinare, in spatiul cultural si filozofic romanesc. Colocviile nationale si internationale organizate in cadrul proiectului isi propun sa dezvolte un dialog stiintific veritabil intre specialistii din tara si din strainatate, deschizand astfel cercetarea filozofica romaneasca catre marile dezbateri contemporane in care ea ar putea avea un cuvant de spus.


REZULTATE PARTIALE (2010, 1 august - decembrie)

- Participarea directorului de proiect la o conferinta internationala (Roma, noiembrie 2010).

- Acceptarea pentru publicare a unui articol dedicat tematicii preliminare a proiectului (in revista germana Philosophisches Jahrbuch)

- Realizarea unui prim segment al traducerilor incluse in proiect.