Panait Cerna: Diferență între versiuni

De la Romanian Philosophy Portal
Salt la: navigare, căutare
Linia 1: Linia 1:
(articol de Ion Pogorilovschi)
+
(articol de [[Ion Pogorilovschi]])
  
 
<table align="right" ><tr><td> [http://wiki.romanian-philosophy.ro/en/index.php/Panait_Cernea '''English'''] </td></tr></table>
 
<table align="right" ><tr><td> [http://wiki.romanian-philosophy.ro/en/index.php/Panait_Cernea '''English'''] </td></tr></table>

Versiunea de la data 6 iulie 2009 11:43

(articol de Ion Pogorilovschi)

English


Panaitcerna.jpg

Panait Cerna (25 septembrie 1881, com. Cerna, jud. Tulcea ― 26 martie 1913, Leipzig, Germania)

Poet-filosof preocupat de estetică, îndeosebi de teoretizarea liricii de idei.

DATE BIOGRAFICE

Pseudonimul lui Panait Stanciof. Urmează Facultatea de Filosofie din Bucureşti (1900–1906). În 1908 se înscrie la Universitatea din Berlin (sprijinit de Maiorescu); în 1910, trece la Universitatea din Leipzig. Îşi susţine în 1913 teza de doctorat cu titlul Die Gedankenlyrik (coord. Johannes Volkelt). În aceeaşi lună, la o oră după ce îşi vede teza tipărită, P.C. moare de pneumonie.

OPERA

Lucrarea Die Gedankenlyrik…, dedicată „An Herrn Titu Maiorescu”, tratează relaţia dintre filosofie şi poezie. Ea stă, într-un fel, sub semnul ambianţei culturale germane marcate de Hegel şi de Dilthey, evocând însă şi gândirea profesorului său Johannes Volkelt, teoretician al empatiei (Einfühlung). Pentru a putea contura specificitatea liricii de idei, P.C. întreprinde un amplu demers preliminar de diferenţiere între cunoaşterea artistică, cunoaşterea filosofică şi cunoaşterea ştiinţifică; de asemenea, între adevărul ştiinţific şi adevărul artistic, perceperea umană presupunând un „amfibism” (Lucian Blaga) de natură, graţie căruia adevărul sensibil al artei este diferit de adevărul ştiinţific şi nu se supune temeiurilor logice ale acestuia din urmă. P.C. face efortul de a demonstra că transmutarea unei idei filosofice prefigurate în câmpul poeziei este o operaţie hibridă, artificială, un atac la individualitatea liricului. În autentica lirică de idei, filosoficul nu se susţine prin el însuşi, ci numai ca „imagine sensibilă” congeneră exprimării emoţionale. O astfel de idee filosofică nu poate fi decât trăită la modul poetic; nu poate fi supusă extragerii din condiţia ei de a fi, căci ar trebui lezată unitatea indestructibilă idee–material sensibil, prin care există.
În vreme ce poezia lui P.C. avea să cunoască în timp circa 20 de ediţii (inclusiv tălmăciri în alte limbi), opera teoretică nu a beneficiat de un interes pe măsură. Die Gedankenlyrik a rămas practic neintegrată cercurilor culturii şi educaţiei naţionale, prima traducere românească a lucrării producându-se abia în 1974.


BIBLIOGRAFIE PRINCIPALĂ

CĂRŢI DE AUTOR

  • Die Gedankenlyrik, Inaugural-Dissertation zur Erlangung der Doktorwürde bei der Hohen philosophichen Fakultät der Universität Leipzig, Halle a. S., Buchdruckerei von Heinrich John, 1913; trad. rom: Lirica de idei, Disertaţie în vederea obţinerii titlului de doctor la Facultatea de Filosofie a Universităţii din Leipzig, trad. şi cuvânt înainte de M. Găiseanu, Bucureşti, Editura Univers, 1974.

ARTICOLE ÎN REVISTE DE CULTURĂ

  • „Eminescu”, Convorbiri literare, 43, nr. 6, iunie 1909, pp. 588–598.
  • „Faust”, Convorbiri literare, 43, nr. 3, martie l909, pp. 285–297; nr. 10, octombrie 1909, pp. 1063–1074.


LITERATURĂ SECUNDARĂ

CĂRŢI DE AUTOR

  • Lucian Blaga, „Un poet – P. Cerna” (1923), în vol. Ceasornicul de nisip, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1973, pp. 195–197.
  • Marcello Camilluci, La vita e l’opera di Panait Cerna, Roma, Instituto per l’Europa Orientale, 1935.
  • Ion Cheşcă, Viaţa poetului-filosof Panait Cerna, Tulcea, Tipografia „Curierul Tulcei”, 1935.
  • H. Kapitanov, Panajot Stancjov-Cerna, Jivolt i tvoricestvo, Badjardzik, 1936.
  • Ion Petrovici, Figuri dispărute, Bucureşti, Fundaţia pentru Literatură şi Artă, 1937, pp. 48–58.
  • Tudor Vianu, Filosofie şi poezie, Oradea, Editura Familia, 1937, p. 66.
  • Olimpiu Vladimirov (coord.), Panait Cerna, 120 de ani de la naştere, Constanţa, Editura Ex Ponto, 2001.
  • Olimpiu Vladimirov (coord.), Panait Cerna, 125 de ani de la naştere, Constanţa, Editura Ex Ponto, 2006.

ARTICOLE ÎN VOLUME COLECTIVE

  • Ion Pogorilovschi, „Die Gedankenlyrik – doctoratul lui Panait Cerna”, Studii de istorie a filosofiei româneşti, I, coord. I. Pogorilovschi, ed. îngrijită de Mona Mamulea, Bucureşti, Editura Academiei Române, 2006, pp. 200–203.

ARTICOLE ÎN PUBLICAŢII ŞTIINŢIFICE

  • S. Ciucă, „Panait Cerna, poet şi teoretician al poeziei”, Comunicări şi referate de bibliologie (Constanţa), 1984, pp. 299–312.
  • D. Mureşanu, „Panait Cerna şi estetica liricii filosofice”, Revista de filosofie, nr. 1, 1967, pp. 39–50.

ARTICOLE ÎN REVISTE DE CULTURĂ

  • A.P. Ieşan, „Cerna, Die Gedankenlyrik”, 1913, Junimea literară, 13, nr. 3–4, 1924.
  • Iosif Sava, „Panait Cerna, «poet, filosof, distins matematic şi mare meloman»”, Contemporanul – Ideea europeană, vol. 3, nr. 26, 1992, p. 2.
  • Octavian Soviany, „Lirica «de concepţie» şi amorul curtean”, Contemporanul – Ideea europeană, vol. 12, nr. 8, 2002, p. 4.
  • Octavian Soviany, „Retorism şi alegorism”, Contemporanul – Ideea europeană, vol. 12, nr. 9, 2002, p. 4.

PREFEŢE/POSTFEŢE

  • Marin Găiseanu, „Cuvânt înainte” la Panait Cerna, Lirica de idei, Disertaţie în vederea obţinerii titlului de doctor la Facultatea de Filosofie a Universităţii din Leipzig, trad. şi cuvânt înainte de M. Găiseanu, Bucureşti, Editura Univers, 1974, pp. 7–18.

LECTURI SUPLIMENTARE

  • Ion Pogorilovschi, „Die Gedankenlyrik - doctoratul lui Panait Cerna„ [[1]]