Panait Muşoiu: Diferență între versiuni

De la Romanian Philosophy Portal
Salt la: navigare, căutare
Linia 1: Linia 1:
(articol de Ana Bazac)
+
(articol de [[Ana Bazac]])
  
 
<table align="right" ><tr><td>[http://wiki.romanian-philosophy.ro/en/index.php/Panait_Muşoiu '''English'''] </td></tr></table>
 
<table align="right" ><tr><td>[http://wiki.romanian-philosophy.ro/en/index.php/Panait_Muşoiu '''English'''] </td></tr></table>

Versiunea de la data 7 iulie 2009 07:53

(articol de Ana Bazac)

English


Panait Muşoiu (18 noiembrie 1864, Roman — 16 noiembrie 1944, Bucureşti)

Autor de lucrări de popularizare de factură ştiinţifică, filosofică, socială. Traducător de lucrări filosofice.

DATE BIOGRAFICE

A fost autodidact, educaţia sa formală oprindu-se la studiile gimnaziale (1875–1881). Propagator al ideilor socialiste (dar exclus din Clubul socialist în 1892 de către aripa reformistă dogmatică). Audiază cursurile de la Universitatea liberă din Bruxelles (1892–1893). Fondează Revista Ideei, 1900–1915. Profesează un „socialism integral”, prin apropierea socialismului şi anarhismului pe baza faptului că ambele doctrine critică organizarea socială şi pun accentul asupra individului. Adept al combinării metodelor legale cu cele revoluţionare. Susţine o bogată activitate publicistică, contribuind şi cu articole de analiză culturală, politică sau filosofică („Portretul lui d’Alembert”, „Libertate şi determinism”, în Mişcarea socială, 1897; „Substratul substratului patologic”, „Psihologia violenţei”, „Politica melioristă”, „Reformism şi revoluţionarism”, „Fizica şi metafizica socială”, în Revista Ideei, 1900–1910). Fondator al editurii Biblioteca „Revista Ideei” (1889), pentru „emanciparea obştească”. Activitatea sa publicistică şi editorială este recunoscută de către Societatea scriitorilor români, care îl primeşte printre membrii săi în 1924 şi îi acordă o gratificaţie lunară.

OPERA

Susţinând latura culturală şi educativă a socialismului, P.M. argumentează în favoarea unui raţionalism materialist, opus dogmatismului. Modelul cunoaşterii este cel dat de Descartes: înţelegerea societăţii implică observaţia; este necesar contactul permanent cu realitatea, pentru a evita absolutizarea ideilor. Politica, fiind sociologie aplicată, include şi metoda experimentală, adică schimbările sociale – reformele şi revoluţiile. Acestea din urmă nu sunt, aşadar, o aventură, ci se bazează pe evoluţia ştiinţei, a cunoaşterii, a mijloacelor tehnice, dar şi a moralei. Din acest motiv este atât de importantă cunoaşterea ideilor iluministe şi socialiste, care se opun atât forţei impuse de relaţii şi instituţii, cât şi propagandei oficiale. P.M. sugerează că şi tradiţiile etice diferite de cele socialiste pot contribui la întărirea capacităţii omului de a critica liber lumea şi propria sa existenţă.


BIBLIOGRAFIE PRINCIPALĂ

CĂRŢI DE AUTOR

  • Făţarnicii, tipărită la Roman, 1889;
  • Propaganda în mişcarea socială, Bucureşti, Biblioteca Socialistă, 1891 (reeditată în 1915, la Tipografia „Vocea Poporului”, colecţia Biblioteca Revistei Ideei);
  • Despre mişcarea socialistă, Bucureşti, Biblioteca Socialistă, 1893 (retipărită în 1915, colecţia Biblioteca Revistei Ideei, alături de Propaganda în mişcarea socială, Determinismul social, Metoda experimentală în politică);
  • Determinismul social şi ceva despre socialismul belgian, Bucureşti, Biblioteca Socialistă, 1893 (Sunt două texte, reunite, Socialismul belgian, retipărit în 1895, în revista Carmen Sylva, în limba franceză, şi Determinismul social, retipărit în 1915, colecţia Biblioteca Revistei Ideei);
  • Emanciparea femeii, Bucureşti, Biblioteca Socialistă, 1899 (3 conferinţe, ţinute în 1894, 1895 şi 1899);
  • Cum se explică anarhiştii. Ravachol, Vaillant, Emile Henry, Casserio. Declaraţiile lui Etievant: Dreptul de a judeca, Bucureşti, Biblioteca Socialistă, 1900;
  • Metoda experimentală în politică (conferinţă ţinută în în 1893), Bucureşti, Biblioteca Socialistă, 1911 (retipărită în 1915, colecţia Biblioteca Revistei Ideei).

ARTICOLE ÎN PUBLICAŢII ŞTIINŢIFICE

  • Rolul social al femeii, comunicare la al III-lea Congres internaţional de educaţie morală, Geneva, 28 iulie–1 august, 1922.

ARTICOLE ÎN REVISTE DE CULTURĂ

  • „Ceva despre femeie”, Şcoala nouă, nr. 2, iunie 1889;
  • „Păreri singuratice” Şcoala nouă, nr. 8 şi 9, 1 şi 15 noiembrie 1889.

TRADUCERI

  • Engels, Socialismul utopic şi socialismul ştiinţific, Bucureşti, Biblioteca „Revista ideei”, 1891 (şi Prefaţă);
  • Marx, Engels, Manifestul Partidului Comunist, Bucureşti, Biblioteca „Revista ideei”, 1892 (şi Prefaţă);
  • N. Cernâşevski, Ce-i de făcut, vol. 1 – Biblioteca „Revista ideei”, 1894; vol. 2 – revista „Românul”, nr. 370–559 din 1894 şi nr. 10–39 din 1895;
  • Seneca, Despre mânie, Bucureşti, Biblioteca „Revista ideei”, 1899 (cu Introducere);
  • J. St. Mill, Libertatea de cugetare şi discuţie, Bucureşti, Biblioteca Mişcarea socialistă, 1900;
  • Aristophanes, Lysistrata, Bucureşti, Biblioteca „Revista ideei”, 1915;
  • Eugen Hins, O călătorie în lumea cealaltă, Bucureşti, Editura „Revista ideei”, 1917;
  • Bakunin, Dumnezeu şi statul, Bucureşti, Biblioteca „Revista ideei”, 1918;
  • P. Barthelet, Evanghelia bunei vestiri, Bucureşti, Biblioteca „Revista ideei”, 1919;
  • Th. Carlyle, Din istoria revoluţiei franceze, Bucureşti, Biblioteca „Revista ideei”, 1920;
  • Chateaubriand, Suflete înfocate, Bucureşti, Biblioteca „Revista ideei”, 1922;
  • Platon – Xenofon, Banchetul sau despre amor, Bucureşti, Biblioteca „Revista ideei”, 1922;
  • Plutarh, Lycurg, Bucureşti, Biblioteca „Revista ideei”, 1922;
  • Gatii de Gamond, Despre îndatoririle femeilor (1836), Bucureşti, Biblioteca „Revista ideei”, 1924 (şi Prefaţă);
  • Silvio Pellico, Despre îndatoririle bărbaţilor (1834), Bucureşti, Biblioteca „Revista ideei”, 1927;
  • H. Azam, Explicaţia ştiinţifică a fenomenelor spiritiste, Bucureşti, Biblioteca „Revista ideei”, 1934;
  • Leonardo da Vinci, Estetică şi părţi apologetice ale picturii, Bucureşti, Biblioteca „Revista ideei”, 1934;
  • B. Blanchard, Arta tăcerii, Bucureşti, Biblioteca „Revista ideei”, 1936 (şi Prefaţă);
  • H. D. Thoreau, Walden sau viaţa în pădure, Bucureşti, Biblioteca „Revista ideei”, 1936 (şi Prefaţă);
  • M. Benoit-Benedict, Arta de a fi optimist, Bucureşti, Biblioteca „Revista ideei”, 1938.

PREFEŢE

  • Prefaţă la Paul Lafargue, Materialismul economic al lui Karl Marx, Bucureşti, Editura „Revista ideei”, 1907;
  • Prefaţă la Norman Angell, Amară amăgire, Bucureşti, Editura „Revista ideei”, 1915;
  • Prefaţă la P. Kropotkin, Către tineri, Bucureşti, Editura „Revista ideei”, 1907, 1919;
  • Prefaţă la Cornelia Ştefănescu, De profundis, Bucureşti, Editura „Revista ideei”, 1907, 1919;
  • Prefaţă la Th. Carlyle, Răzvrătirea femeilor, Bucureşti, Editura „Revista ideei”, 1920;
  • Prefaţă la P. Kropotkin, Din marea revoluţie franceză, Bucureşti, Editura „Revista ideei”, 1920;
  • Prefaţă la Ernest Coeurderoy şi Florian, Wilhelm Tell, Bucureşti, Editura „Revista ideei”, 1921;
  • Prefaţă la N. Buharin, Calea spre socialism şi Blocul Muncitoresc-Ţărănesc în Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste, Bucureşti, Editura „Revista ideei”, 1926;
  • Prefaţă la C. Dimitrescu-Iaşi, Studii de psihologie socială, Bucureşti, Editura „Revista ideei”, 1927;
  • Prefaţă la Paraf Javal, Ce ştim despre lume, Bucureşti, Editura „Revista ideei”, 1929;
  • Prefaţă la Leonardo da Vinci, Estetica şi părţi apologetice ale picturii, Bucureşti, Editura „Revista ideei”, 1934;
  • Prefaţă la B. Blanchard, Îmbătrânirea înţelepţeşte, Bucureşti, Editura „Revista ideei”, 1937;
  • Prefaţă la B. Blanchard, Iubirea şi înţelegerea vieţii, Bucureşti, Editura „Revista ideei”, 1938;
  • Prefaţă la Emile Tardieu, L’ennui. Studiu psihologic, Bucureşti, Editura „Revista ideei”, 1939.


LITERATURĂ SECUNDARĂ

ARTICOLE ÎN PUBLICAŢII ŞTIINŢIFICE

  • A. Gălăţeanu, N. Gogoneaţă, „Activitatea şi concepţia social-politică a lui Panait Muşoiu”, Cercetări filosofice, an X, nr. 3, 1963, pp. 719–731.

ARTICOLE ÎN REVISTE DE CULTURĂ

  • Raicu Ionescu-Rion, „Metoda experimentală în politică”, Munca, anul IV, nr. 28, 5 septembrie 1893, p. 2, şi nr. 29, 12 septembrie 1893, p. 3;
  • Mircea Eliade, „Panait Muşoiu”, Curentul studenţesc, anul I, no. 10, 18 mai 1925, p. 2;
  • Garabet Ibrăileanu, „Amintiri din copilărie şi adolescenţă”, Adevărul literar şi artistic, nr. 890, 26 decembrie 1937, pp. 1–2;
  • Tudor Arghezi, „Panait Muşoiu”, Revista Fundaţiilor regale, 12, 1944, pp. 712–714.

PREFEŢE

  • Nicolae Gogoneaţă, „Studiu introductiv” la Panait Muşoiu, antologie, Bucureşti, Editura Politică, 1970.