Pavel Vasici (Ungureanu): Diferență între versiuni

De la Romanian Philosophy Portal
Salt la: navigare, căutare
Linia 1: Linia 1:
(articol de Ana Bazac)
+
(articol de [[Ana Bazac]])
  
 
<table align="right" ><tr><td>[http://wiki.romanian-philosophy.ro/en/index.php/Pavel_Vasici_(Ungureanu) '''English''']</td></tr></table>
 
<table align="right" ><tr><td>[http://wiki.romanian-philosophy.ro/en/index.php/Pavel_Vasici_(Ungureanu) '''English''']</td></tr></table>

Versiunea de la data 7 iulie 2009 08:26

(articol de Ana Bazac)

English


Paul Vasici-Ungurean (18 aprilie 1806, Timişoara — 30 iunie 1881, Lugoj)

Medic şi literat iluminist.

DATE BIOGRAFICE

Urmează facultatea de medicină din Pesta (1827–1831). Doctorat în 1832, cu teza Dissertatio inauguralis medica de peste orientali. Medic şi director de spital de boli infecţioase (1834–1869). Membru activ în diferite asociaţii ştiinţifice şi literare. Membru activ al secţiei ştiinţifice al Academiei române (din 2 iunie 1879). Referent şi inspector al şcolilor greco-catolice din Transilvania. Are strânse legături cu revoluţionarii români de la 1848. Este ales în Conferinţa naţională română (ianuarie 1861). Membru fondator al societăţii culturale Astra, Sibiu (1861). Colaborator al revistei Amicul şcoalei (1860–1863); Întemeiază şi redactează singur revista Higiena şi şcoala (1876–1880). Naturalist, popularizator de cunoştinţe enciclopedice; se dedică educaţiei medicale şi igienice în şcoli.

OPERA

Îşi asumă ideile iluminismului. Antropologia... (1830) este primul manual de anatomie, fiziologie şi psihologie în limba română (scris cu grafia chirilică a începutului de secol al XIX-lea). Ca şi în Catehismul antropologic (1870), promovează o concepţie materialistă (numai prin creier posedă omul conştiinţa şi facultatea senzitivă, mintea şi voinţa) şi sistemică (vorbind chiar despre sistem). În Dietetica… (1831) combate superstiţiile, iar în lucrările din domeniul ştiinţelor naturale adoptă (primul în Transilvania) şi popularizează darwinismul.
În eseul filosofic „Păreri la metafizica muririi” (1839) evidenţiază întrepătrunderea dintre viaţă şi moarte, concentrarea asupra sinelui, momentele acestei relaţii dialectice. În „Triumful Sării” (1840), acordă aceeaşi atenţie pentru dialectica discontinuităţii şi a continuităţii, ca mişcare şi întrepătrundere. Insistă asupra semnificaţiilor morale şi educative ale lucrărilor ştiinţifice. Idealul său este omul armonios şi complet, prin sănătate, comportament moral şi solidaritate.
În publicistică, se observă influenţa iluminismului francez şi a eticii lui Kant. Se opune discriminării naţionale, fiind susţinător al emancipării femeii. Cere desfiinţarea breslelor şi susţinerea meseriilor şi industriei. Popularizează ideile economice ale lui A. Smith şi Fr. List. Are preocupări pedagogice legate mai ales de învăţământul românesc din Transilvania.


BIBLIOGRAFIE PRINCIPALĂ

CĂRŢI DE AUTOR

  • Antropologia sau scurtă cunoştinţă despre om şi însuşirile sale, Buda, La Crăiasca Tipografia Universitatei Ungureşti, 1830;
  • Dietetica sau învăţătura a păstra întreaga sănătate, a domoli boalele, a se feri de primejdia morţii şi a se mântui dintr-însa, Buda, 1831;
  • Cuvântare despre încununătoare medicească despre ciuma răsăritului, Universitatea din Buda, 1832;
  • Neputinţa şi a ei totală vindecare cu mijloace simple cercate prin esperiinţă şi aprobate de mulţi pătimaşi, Braşov, 1846;
  • Cunoştinţe practice despre grădini şi cultivarea lor, Sibiu, 1867;
  • Catehismul antropologic întocmit pentru poporul românesc şi şcolile elementare, Timişoara, 1870;
  • Catehismul sănătăţii (Igiena şi Dietetica) întocmită pentru poporul românesc şi şcolile populare elementare, Timişoara, 1870;
  • Difteria (Diphteritis) şi vindecarea ei naturală, Timişoara, 1877;
  • Istoria naturală pentru şcoalele elementare, Arad, 1882.

ARTICOLE ÎN REVISTE DE CULTURĂ

  • „Despărţirea pe patul morţii”, Foaie pentru minte, inimă şi literatură, 20, 1838;
  • „Tânguirea şi mângâierea”, Foaie pentru minte, inimă şi literatură, 22, 1838;
  • „Lacrămile”, Foaie pentru minte, inimă şi literatură, 12, 1839;
  • „Ochii şi buzele”, Foaie pentru minte, inimă şi literatură, 30, 1839;
  • „Păreri la metafizica muririi”, Foaie pentru minte, inimă şi literatură, 39 şi 40, 1839;
  • „Primăvara”, Foaie pentru minte, inimă şi literatură, 12, 1840;
  • „Triumful Sării”, Foaie pentru minte, inimă şi literatură, 46, 1840;
  • „Spre înaintarea şi statornicirea casnicei fericiri sau chemarea şi volnicia femeilor”, Foaie pentru minte, inimă şi literatură, nr. 1, 2, 3, 1841;
  • „La întristata moarte a scumpei mele fetiţe”, Foaie pentru minte, inimă şi literatură, 8, 1841;
  • „La mormântul iubitei mele Cornelia”, Foaie pentru minte, inimă şi literatură, 28, 1841;
  • „Deosebitele graţii”, Foaie pentru minte, inimă şi literatură, 1, 1844;
  • „Ruja”, Foaie pentru minte, inimă şi literatură, 23 şi 24, 1845;

Cea mai mare parte a articolelor din Gazeta de Transilvania şi din Telegraful român fiind nesemnate, i se pot atribui cu certitudine doar:

  • „Românii din Transilvania şi meseriile”, Telegraful român, I, nr. 11, 1853
  • „Drepturile oamenilor”, Telegraful român, II, nr. 77, 1854,
  • „Economia naţională”, Telegraful român, II, nr. 78, 1854;

TRADUCERI

  • Hufeland, Macrobiotica sau măiestria de a lungi viaţa, 2 volume, Braşov, în tipografia lui Ioan Gött, 1844–1845;
  • D. Slamal, Populară învăţătură despre profilaxia, cunoştinţa şi tratarea ciumei vitelor, 1851.


LITERATURĂ SECUNDARĂ

CĂRŢI DE AUTOR

  • George Em. Marica, Iosif Hajos, Călina Mare, Constantin Rusu, Ideologia generaţiei române de la 1848 din Transilvania, Bucureşti, Editura Politică, 1968;
  • George Em. Marica, Foaie pentru minte, inimă şi literatură. Bibliografie analitică, cu un studiu monografic, Bucureşti, Editura Politică, 1969.

ARTICOLE ÎN PUBLICAŢII ŞTIINŢIFICE

  • Ion Breazu, „Doctorul Pavel Vasici (1806–1881)”, Studia universitatis Babeş-Bolyai, Series Philologia, fasciculus 2, 1964, pp. 33–44;
  • Nicolae Cordoş, I. Kovács, „Preocupări ale literaturii agrare româneşti din a doua jumătate a sec. XIX”, Acta Musei Napocensis, III, 1966, pp. 291-316;
  • Nicolae Cordoş, Pompiliu Theodor, „Activitatea economică a doctorului Pavel Vasici”, Acta Musei Napocensis, IV, 1967, pp. 561–580;
  • Traian Herseni, „Începuturile psihologiei româneşti şi «antropologia» lui Pavel Vasici-Ungureanu”, Revista de psihologie, VI, nr. 1, 1960, pp. 117–128;
  • Ion Negru, „Meritele medicului Pavel Vasici în dezvoltarea învăţământului românesc din Transilvania anilor 1850–1869”, Viaţa medicală, vol. XXVI, 2, 1979, pp. 565–568;
  • Grigore Ploeşteanu, „Din publicistica economică a lui Paul Vasici”, Probleme economice, nr. 7, 1966, pp. 135–137;
  • Grigore Ploeşteanu, „Un iluminist roman în secolul al XIX-lea”, Studii, revistă de istorie, Editura Academiei RSR, tomul 24, nr. 1, 1971, pp. 93–114;
  • Em. Pop, „Doctorul Pavel Vasici”, în Contribuţiuni la istoria medicinei în RPR, Bucureşti, Editura Medicală, 1955, pp. 327–354;
  • Em. Pop, „Legăturile doctorului Pavel Vasici cu botanica”, Cluj, Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj. Grădina botanică. Contribuţii botanice, 1960;
  • Victor Săhleanu, „Orientations de la recherche du phénomène humain dans la science roumaine”, Noesis, I, 1973, pp. 165–173.