Simion Ghiţă: Diferență între versiuni

De la Romanian Philosophy Portal
Salt la: navigare, căutare
Linia 1: Linia 1:
(articol de Angela Botez)
+
(articol de [[Angela Botez]])
  
 
<table align="right" ><tr><td>[http://wiki.romanian-philosophy.ro/en/index.php/Simion_Ghiţă '''English''']</td></tr></table>
 
<table align="right" ><tr><td>[http://wiki.romanian-philosophy.ro/en/index.php/Simion_Ghiţă '''English''']</td></tr></table>

Versiunea de la data 7 iulie 2009 07:12

(articol de Angela Botez)

English


Simion Ghiţă (15 aprilie 1922, com. I.G. Duca, jud. Ismail — 1997, Bucureşti)

Istoric al filosofiei universale şi româneşti.

DATE BIOGRAFICE

Doctor în filosofie. Din 1951, cercetător la Institutul de Filosofie al Academiei Române; din 1954, cercetător principal; din 1970, şef al sectorului de Istorie a filosofiei universale.

OPERA

S.G. a discutat raportul dintre tradiţie şi inovaţie în dezvoltarea culturii, dintre naţional şi universal în evoluţia ştiinţei. A cercetat rolul ştiinţei în filosofia românească din perioada 1890–1920, insistând asupra unor autori precum C. Rădulescu-Motru şi P.P. Negulescu. A studiat influenţa lui Kant şi a kantianismului în istoria filosofiei româneşti. A analizat filosofia şi teoria culturii la Titu Maiorescu, publicând prima carte consacrată filosofiei maioresciene. A valorificat, tot în premieră, concepţia filosofică a lui Ştefan Mihăilescu.
În ceea ce priveşte istoria filosofiei universale, a contribuit la Tratatul de istorie a filosofiei moderne cu studii referitoare la evoluţia filosofiei italiene.
Una dintre preocupările sale constante a fost orientarea materialistă din evoluţia ştiinţei româneşti (în perioada 1850–1920), îndeosebi materialismul naturalist. A colaborat la prima istorie a biologiei generale din România şi a redactat, pentru Tratatul de istorie a României – capitole sintetice privind dezvoltarea ştiinţelor naturii în perioada amintită.
În Orizonturi filosofice în evoluţia ştiinţei moderne, S.G. a urmărit evoluţia gândirii ştiinţifice din Renaştere până la sfârşitul secolului al XIX-lea, încercând să surprindă naşterea gândiri ştiinţifice moderne, precum şi dimensiunile filosofice ale acesteia.


BIBLIOGRAFIE PRINCIPALĂ

CĂRŢI DE AUTOR

  • Filosofie şi ştiinţă în România (1890–1920): problema ştiinţei în gândirea filosofică şi probleme filosofice în gândirea ştiinţifică, Bucureşti, Editura Ştiinţifică, 1970.
  • Titu Maiorescu – filosof şi teoretician al culturii, Bucureşti, Editura Ştiinţifică, 1974.
  • Aspecte istorico-metodologice ale gândirii filosofice şi ştiinţifice, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1976.
  • Orizonturi filosofice în evoluţia ştiinţei moderne, cu un cuvânt înainte de Ştefan Milcu, Bucureşti, Editura Academiei R.S.R., 1981.
  • Filosofie şi religie în evoluţia culturii române moderne, 2 vol., Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1984.
  • Titu Maiorescu şi filosofia europeană, Galaţi, Editura Porto-Franco, 1995.
  • Evoluţia filosofiei italiene şi a relaţiilor ei cu gândirea filosofică românească: Con un riassunto in italiano, Bucureşti, Europa Nova, 1996.

VOLUME COORDONATE

  • Din istoria biologiei generale (în colaborare cu N. Botnariuc), Bucureşti, Editura Ştiinţifică, 1961.
  • Istoria gândirii sociale şi filosofice din România (cu G. I. Gulian, N. Gogoneaţă et al.), Bucureşti, Editura Academiei, 1964.
  • Curente şi orientări în istoria filosofiei româneşti, Bucureşti, Editura Academiei R.S.R, 1967.
  • Filosofia românească în prima jumătate a secolului al XX-lea: studii (cu Nicolae Gogoneaţă şi Radu Pantazi), Bucureşti, Editura Academiei R.S.R., 1969.
  • Istoria filosofiei româneşti (cu Nicolae Gogoneaţă), Bucureşti, Editura Academiei R.S.R, vol. 1, 1972; vol. II, 1980.
  • Filosofie si religie în evoluţia culturii române moderne. Studii si antologie (cu D. Ghişe), Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1984.

EDIŢII ÎNGRIJITE

  • Şt.C. Michăilescu, Pagini filosofice alese, cu un studiu introductiv de S. Ghiţă, Bucureşti, Editura Academiei R.P.R., 1955.
  • Antologia ateismului în România, studiu introductiv de S. Ghiţă, Bucureşti, Editura Ştiinţifică, 1962.
  • Titu Maiorescu, Scrieri din tinereţe (1858–1862), ed. îngrijită, prefaţă şi note de Simion Ghiţă, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1981.
  • Titu Maiorescu, Cugetări şi aforisme, selecţie, introducere, note şi comentarii, indice tematic de Simion Ghiţă, Bucureşti, Albatros, 1986.

TRADUCERI

  • Materialiştii francezi din veacul XVIII, prefaţă de C.I. Gulian, Bucureşti, Editura de Stat pentru Literatură Ştiinţifică, 1954 (selecţia şi traducerea textelor de Diderot şi D’Alembert).

ARTICOLE ÎN REVISTE DE SPECIALITATE

  • „C. Rădulescu-Motru et la philosophie kantienne”, Revue roumaine des sciense sociale. Série de philosophie et logique, nr. 2–3, 1968.
  • „Titu Maiorescu et la philosophie kantienne”, Revue roumaine des sciense sociale. Série de philosophie et logique, nr. 2, 1973.
  • „L’influence et la signification du kantisme dans la philosophie roumaine”, Revue roumaine des sciense sociale. Série de philosophie et logique, nr. 4, 1976.
  • „Viziunea lui Titu Maiorescu despre cultură”, Limbă şi literatură, vol. 35, nr. 2, 1990, pp. 164–172.
  • „Influenţa lui Hegel asupra gândirii estetice maioresciene”, Revista de filosofie, vol. 38, nr. 3–4, mai-aug 1991, pp. 189–200.
  • „Influenţa culturii clasice germane asupra gândirii estetice a tânărului Maiorescu”, Revista de istorie şi teorie literară, vol. 40, nr. 3, iul–dec 1992, pp. 349–360.
  • „Condiţia umană şi metafizica istoriei în sistemul filosofic al lui Lucian Blaga. Eternitate si istoricitate”, Revista de filosofie, vol. 40, nr. 6, nov-dec 1993, pp. 533–544.
  • „Filosofia Renaşterii şi condiţia umană”, Revista de filosofie, vol. 42, nr. 5–6, sep-dec 1995, pp. 549–559.
  • „Filosofie şi teologie. Delimitări conceptuale”, Revista de filosofie, vol. 43, nr. 5–6, sep-dec 1996, pp. 387–392.
  • „Influenţa aristotelismului padovan în Ţările Române”, Revista de filosofie, vol. 43, nr. 5–6, sep-dec 1996 pp. 393–403.


LITERATURĂ SECUNDARĂ

ARTICOLE ÎN REVISTE DE CULTURĂ

  • Marin Diaconu, „Simion Ghiţă în faţa interferenţelor filosofice italo-române”, Viaţa românească, 94, nr. 1–2, ian-feb 1999, pp. 150–152.
  • Zigu Ornea, „Simion Ghiţă: «Filozofie şi ştiinţa»”, Contemporanul, 25 decembrie 1970.
  • Elena Solunca, „Simion Ghiţă, «Titu Maiorescu»”, Contemporanul, nr. 49, 5 dec, 1975.
  • Vasile Vetişanu, „Probleme ale filozofiei şi ştiinţei în România (1890–1920)”, Familia (Oradea), an VII (107), nr. 1 (165), ianuarie 1971.

ARTICOLE ÎN REVISTE DE SPECIALITATE

  • Gheorghe Brătescu, „Afirmarea scientismului şi a spiritului filozofic în cultura românească”, Revista de filosofie, tom 17, nr. 10, 1970.
  • Gheorghe Brătescu, „O pledoarie pentru colaborarea ştiinţei cu filosofia”, Revista de filosofie, nr. 5, 1978.
  • Dumitru Matei, „Simion Ghiţă – «Titu Maiorescu»”, Revista de filosofie, nr. 2, 1976.
  • Z.A. Sokuler: „Ghiţă S.: Problema avtonomia nauki U Gallleo Galilei”, Obscestvenîi nauki za rubejom – Filozofia i sotiologia (Academia Nauk SSSR), nr. 1, 1979.
  • Vasile Vetişanu, „Simion Ghiţă – «Titu Maiorescu, filosof si teoretician al culturii»”, Revista de Istorie şi teorie literară, nr. 3, 1976.