Vladimir Streinu: Diferență între versiuni

De la Romanian Philosophy Portal
Salt la: navigare, căutare
Linia 1: Linia 1:
 
(articol de [[Gim Grecu]])
 
(articol de [[Gim Grecu]])
 +
<table align="right" ><tr><td>[http://www.romanian-philosophy.ro/en/index.php/Vladimir_Streinu '''Romanian''']</td></tr></table>
 +
  
 
'''Vladimir Streinu''' (23 mai 1902, Teiu, jud. Argeş – 26 noiembrie 1970, Bucureşti)
 
'''Vladimir Streinu''' (23 mai 1902, Teiu, jud. Argeş – 26 noiembrie 1970, Bucureşti)

Versiunea de la data 6 iulie 2009 11:08

(articol de Gim Grecu)

Romanian


Vladimir Streinu (23 mai 1902, Teiu, jud. Argeş – 26 noiembrie 1970, Bucureşti)

Critic literar şi scriitor cu preocupări filosofice.

DATE BIOGRAFICE

Numele său real este Nicolae Iordache. În 1924 absolvă Facultatea de Litere şi Filosofie din Bucureşti, secţia Filologie modernă. În 1926 pleacă la Paris pentru o teză de doctorat despre Arthur Rimbaud, neterminată. Are o intensă activitate publicistică; lucrează, începând cu 1923, la multe reviste, printre care: Sburătorul, Universul literar, Revista Fundaţiilor Regale, Luceafărul. În 1947 îşi dă doctoratul în Filologie la Iaşi, cu o teză intitulată Versul liber românesc. Între 1959 şi 1962 este închis împreună cu lotul Noica.

OPERA

Sub aspect filosofic, interesează consideraţiile lui V.S. asupra demersului critic în literatură, precum şi asupra statutului creaţiei artistice şi al receptării ei. Acestea pot fi găsite în volumele Pagini de critică literară, care adună articolele sale publicate în diverse periodice. V.S. manifestă un agnosticism înţeles ca respingere a determinismului critic, a clasificărilor şi a înţelegerii normative. Activitatea critică trebuie să pornească de la concretul necategorial al operei şi să surprindă unicitatea operei. Această surprindere cere un simţ al caracterizării precise şi o menţinere în intuivitate („con-simţire”). În acest sens, V.S. vorbeşte despre „metafora critică”, drept modalitate de surprindere non-dogmatică a conţinutului operei. În opinia sa, metafora are, faţă de judecata logică, avantajul că leagă concepte adresându-se şi simţirii şi intelecului. Astfel, critica este o continuare creatoare a operei la care se referă. Opera nu este un în sine; chiar dacă ea nu se mai modifică, modurile de receptare sunt în continuă schimbare. În sprijinul ideii unicităţii operei de artă (dar şi a receptării critice), V.S. se raportează la conceptul bergsonian de „durată vie” – permanenţa irepetabilă din condiţia intimă a unei structuri.

BIBLIOGRAFIE PRINCIPALĂ

CĂRŢI DE AUTOR

  • Pagini de critică literară. Marginalia. Eseuri, Bucureşti, Fundaţia pentru Literatură şi Artă Regele Carol II, 1938.
  • Clasicii noştri, Bucureşti, Editura Casa Şcoalelor, 1943.
  • Literatura română contemporană. Antologie, Bucureşti, Editura Dacia, 1943.
  • Versificaţia modernă, Bucureşti, Editura pentru Literatură, 1966.
  • Calistrat Hogaş, Bucureşti, Editura Tineretului, 1968.
  • Pagini de critică literară, vol. I, II, Bucureşti, Editura pentru Literatură, 1968.
  • Clasicii noştri, Bucureşti, Editura Tineretului, 1969.
  • Ion Creangă, Bucureşti, Editura Albatros, 1971.
  • Studii de literatură universală, Bucureşti, Editura Univers, 1973.
  • Pagini de critică literară, vol. III, Bucureşti, Editura pentru Literatură, 1974.
  • Pagini de critică literară, vol. IV, Bucureşti, Editura pentru Literatură, 1976.
  • Eminescu. Arghezi, Bucureşti, Editura Eminescu, 1976.
  • Pagini de critică literară. Marginalia. Eseuri, vol. V, Bucureşti, Editura pentru Literatură, 1977.
  • Poezie şi poeţi români, Bucureşti, Editura Minerva, 1983.
  • Istoria literaturii române moderne(co-autori: Tudor Vianu şi Şerban Cioculescu), Bucureşti, Editura Eminescu, 1985.
  • Eminescu, Iaşi, Editura Junimea, 1989.
  • Clasicii noştri, Bucureşti, Editura Elion, 2002.
  • Prozatori români, Bucureşti, Editura Albatros, 2003.
  • Pagini de critică literară, vol. I, Bucureşti, Editura Academiei Române, 2006.
  • Pagini de critică literară, vol. II, Bucureşti, Editura Academiei Române, 2007.

ARTICOLE ÎN REVISTE DE CULTURA

  • „Arta şi natura”, Viaţa literară, anul I, nr. 15, 1926, p. 1.
  • „Impuritatea formelor artistice”, Viaţa literară, anul I, nr. 17, 1926, p. 1.
  • „Obscuritatea”, Viaţa literară, anul I, nr. 18, 1926, p. 1.
  • „Inspiraţia”, Viaţa literară, anul I, nr. 20, 1926, p. 1.
  • „Dadaism şi creaţie”, Viaţa literară, anul II, nr. 57, 1927, p. 3.
  • „Poetic şi oniric”, Universul literar, vol. 47, nr. 26, 13 august, 1938, p.1.
  • „Romanul în două volume”, Universul literar, vol. 47, nr. 28, 27 august 1938, pp. 1-2.
  • „Tipare de oameni”, Universul literar, vol. 47, nr. 36, 22 octombrie 1938, pp. 1, 8.
  • „De la Julien Sorel la Ion al Glanetaşului”, Universul literar, vol. 47, nr. 38, 5 noiembrie 1938, pp. 1, 2.
  • „Infirmii voinţei”, Universul literar, vol. 47, nr. 39, 12 noiembrie 1938, pp. 1, 8.
  • „De la Oblomov la Hamlet”, Universul literar, vol. 47, nr. 40, 19 noiembrie 1938, pp. 1, 2.
  • „Werther”, Universul literar, vol. 47, nr. 41, 26 noiembrie 1938, pp. 1, 2.
  • „Naturi erotice”, Universul literar, vol. 47, nr. 42, 3 decembrie 1938, pp. 1, 2.
  • „Familia spirituală a lui Matei I. Caragiale”, Universul literar, vol. 47, nr. 43, 10 decembrie 1938, pp. 1, 8.
  • „Condiţia socială a sentimentalilor”, Universul literar, volumul 47, nr. 44, 17 decembrie 1938, pp. 1,2.
  • „Cerebralii”, Universul literar, vol. 47, nr. 45, 24 decembrie 1938, pp. 1, 15.
  • „Jos lavaliera!”, Universul literar, vol. 48, nr. 5, 4 februarie 1939, p. 1.
  • „Aneta Pascu”, Universul literar, vol. 48, nr. 6, 11 februarie 1939, pp. 1, 2.
  • „Stilul romancierilor”, Universul literar, vol. 48, nr. 7, 18 februarie 1939, p. 1.
  • „Estetica inimii”, Universul literar, vol. 48, nr. 8, 25 februarie 1939, p. 1.
  • „Bietul Plutarch!”, Universul literar, vol. 48, nr. 4, 28 ianuarie 1939, pp. 1, 8.
  • „Valori universale în literatura română”, Luceafărul, anul VIII, nr. 17, 1965, p. 12.
  • „Constante spirituale româneşti”, Luceafărul, anul IX, nr. 18, 1966, p. 3.
  • „Sensul clasicismului”, Luceafărul, anul IX, nr. 34, 1966, p. 3.
  • „Despre metaforă”, Luceafărul, anul IX, nr, 41, 1966, pp. 1, 7.
  • „Sinceritate şi artificiu în opera de artă”, Luceafărul, anul IX, nr, 53, 1966, p. 1.
  • „Anti-arta”, Luceafărul, anul X, nr. 8, 1967, pp. 1, 7.
  • „Continuitate culturală”, Luceafărul, anul X, nr. 10, 1967, p. 1.
  • „O estetică românească”, Luceafărul, anul XI, nr. 8, pp. 1, 2.
  • „Poet şi cititor”, România literară, anul II, nr. 16, 1969, pp. 3, 8.
  • „Himera poeziei”, Ateneu, nr. 11, 1970, pp. 1, 3.

Traduceri

  • William Shakespeare, Tragedia lui Hamlet, Prinţ de Danemarca, traducere de Vladimir Streinu, Bucureşti, Editura pentru *Literatură, 1965.
  • Marcel Proust, În căutarea timpului pierdut. În partea dinspre Swann, 2 volume, traducere de Vladimir Streinu, Bucureşti, *Editura pentru Literatură, 1968.
  • William Shakespeare, Hamlet-Prince of Denmark, traducere de Vladimir Streinu, Târgovişte, Editura Pandora-M, 1999.
  • Marcel Proust, În căutarea timpului pierdut. În partea dinspre Swann, traducere de Vladimir Streinu, Bucureşti, Editura Mondero, 2003.

LITERATURĂ SECUNDARĂ

CĂRŢI DE AUTOR

  • Serafim Duicu, Vladimir Streinu. Critic, istoric literar, estetician al poeziei şi poet, Craiova, Scrisul Românesc, 1977.
  • Vasile Fălcescu, Teiu – cuibul părăsit al lui Vladimir Streinu, Piteşti, Editura Didactica Nova, 1998.
  • Emil Vasilescu, Vladimir Streinu, Târgovişte, Editura Bibliotheca, 2002.

ARTICOLE IN REVISTE DE CULTURA

  • Barbu Cioculescu, „O prezenţă aulică”, Jurnalul literar, nr. 15-18, iunie 1992, p. 4.
  • Barbu Cioculescu, „Poet şi critic”, România literară, vol. 35, nr. 20, 22 mai 2002, pp. 14-15.
  • Iordan Datcu, „Vladimir Streinu, cenzurat”, România literară, vol. 35, nr. 25, 26 iunie 2002, pp. 16-17.
  • Ştefan Augustin Doinaş, „Vladimir Streinu, un aristocrat al spiritului”, Jurnalul literar, nr. 15-18, iunie 1992, pp. 1, 5.
  • Serafim Duicu, „Vladimir Streinu şi himera poeziei”, Tribuna, anul XX, nr. 44, 1971, p. 4.
  • Liviu Grăsoiu, „Vladimir Streinu”, Luceafărul, nr. 20, 29 mai 2002, p. 10.
  • Gheorghe Grigurcu, „Despre «stilul critic»”, România literară, vol. 39, nr. 38, 28 septembrie 2007, p. 12.
  • Gheorghe Grigurcu, „Despre «stilul critic» (II)”, România literară, vol. 39, nr. 39, 5 octombrie 2007, p. 12.
  • Nicolae Manolescu, „La centenar”, România literară, vol. 35, nr. 20, 22 mai 2002, p. 1.
  • Aurel Martin, „În algebra adevărului final”, Jurnalul literar, nr. 15-18, iunie 1992, p. 5.
  • Rudolf Rybiczka, „Scriitori contemporani: Vladimir Streinu”, Universul literar, vol. 48, nr. 4, 28 ianuarie 1939, p. 1.
  • Alexandru Săndulescu, „Vladimir Streinu”, Jurnalul literar, nr. 29, iulie 1990, p. 3.
  • Alexandru Săndulescu, „Vladimir Streinu şi confraţii săi critici”, România literară, vol. 30, nr. 41, 15 octombrie 1997, p. 5.
  • Alexandru Săndulescu, „Centenar Vladimir Streinu. Recurs la monografie”, România literară, vol. 35, nr. 21, 29 mai 2002, p. 12.
  • Cornelia Ştefănescu, „Cei patru «nu»”, Jurnalul literar, nr. 29, iulie 1990, p. 3.
  • Cornelia Ştefănescu, „O istorie literară în imagini. Vladimir Streinu”, Jurnalul literar, nr. 15-18, iunie 1992, p. 2.
  • Teodor Vârgolici, „Amintiri şi documente literare. I.M. Rascu. Victor Eftimiu. Vladimir Streinu”, Adevărul literar şi artistic, vol. 5, nr. 340, 13 octombrie 1996, p. 4.
  • Teodor Vârgolici, „Sainte-Beuve şi Vladimir Streinu”, Adevărul literar şi artistic, vol. 6, nr. 393, 9 noiembrie 1997, p. 4.
  • Teodor Vârgolici, „O monografie Vladimir Streinu”, Adevărul literar şi artistic, vol. 13, nr. 740, 26 octombrie 2004, p. 4.
  • Henri Zalis, „Portret în filigran: Vladimir Streinu”, Contemporanul – ideea europeană, vol. 10, nr. 45, 23 noiembrie 2000, p. 5.
  • Mihai Zamfir, „Un anumit stil”, România literară, vol. 35, nr. 20, 22 mai 2002, p. 15.