A B C D E F G H I J K L M N O P R S T V X Z
Pa Pe Po
Pal Pap Pas Păt Pav

Paleologu, Alexandru

(14 martie 1919, Bucureşti – 2 septembrie 2005, Bucureşti)

Articol de Ana-Maria Pascal

Eseist, scriitor şi diplomat, cu preocupări de filozofie. Este licenţiat al Facultăţii de Drept, Universitatea din Bucureşti. În 1944, devine referent la Comisia Română de Aplicare a Armistiţiului, iar între 1946 şi 1947 este ataşat de legaţie la Ministerul Regal al Afacerilor Externe al României. Urmărit de Securitate, trăieşte în clandestinitate la Câmpulung-Muscel pînă în 1956, cînd devine cercetător ştiinţific la Institutul Academiei Române pentru Istoria Artei, secţia Artă Veche. Arestat de Securitate în 1959, face cinci ani de detenţie politică. După ieşirea din închisoare revine la acelaşi Institut, însă la secţia Teatru. Între 1967-1970 este secretar literar la Teatrul „C. I. Nottara” din Bucureşti, iar din 1970 pînă în 1976 este redactor la Editura Cartea Românească. În 1967 devine membru al Uniunii Scriitorilor. După revoluţia din 1989 este numit Ambasador al României în Franţa, fiind demis în iunie 1990 din cauza simpatiei sale faţă de „golanii” din Piaţa Universităţii (în cartea sa din 1991 se prezintă drept „ambasadorul golanilor”), cât şi din cauza vederilor sale pro-monarhiste. Devine membru al Partidului Alianţei Civice şi, ulterior, al Partidului Naţional Liberal; este senator (1992-2004). La începutul lui 1990 a fost primul care şi-a recunoscut colaborarea cu Securitatea. Este important de notat că racolarea sa avusese loc în condiţii de detenţie.

Lucrările sale principale sînt: Bunul-simţ ca paradox (1972), Treptele lumii sau calea către sine a lui Mihail Sadoveanu (1980), Despre lucrurile cu adevărat importante (1997), Amicus Plato… sau: „Despărţirea de Noica” (2003). Suportă influenţele unor autori ca Socrate, Montaigne, Caragiale, Sadoveanu, Paul Zarifopol, dar şi ale francmasoneriei şi ale creştinismului.

Pentru A.P., domeniul filosofiei este concretul, nu abstractul, motiv pentru care optează pentru o filosofie a viului. În scopul reabilitării concretului, discută probleme precum: realitatea plurală şi vie, inima, perceptibilul, bunul simţ, văzul, spontaneitatea. Respinge dualismele tradiţionale – intelect / raţiune, suflet / spirit, transcendent / transcendental, denunţându-le sărăcia şi evidenţiind riscul asumării lor: favorizarea unuia din termeni şi excluderea celuilalt. Pledează pentru categorii precum sufletul, efemerul, multiplicitatea, inteligenţa vie (mai mult decât „intelectul”). Argumentează că întreaga cultură şi tot ceea ce este „omeneşte important” ar fi de neconceput dacă se ignoră sufletul (Despre lucrurile cu adevărat importante), iar inteligenţa are nevoie de asocierea cu sentimentul (Bunul simţ ca paradox). La fel cum filosofia practică reprezintă încununarea celei teoretice, şi simţul practic este înţeles ca spirit practic, formulare care exprimă întrepătrunderea dintre teoretic şi practic. Bunul simţ, ca manifestare practică a inteligenţei, reprezintă un cumul de virtuţi morale, el întruchipând de fapt filosofia însăşi. În planul filosofiei teoretice, temele recurente sunt: raţionalismul şi modul în care acesta întâlneşte mistica, nostalgia originarului, cosmologia şi încercarea de recuperare a multiplului sau a diversităţii. Departe de a fi un sistem arid de noţiuni, raţionalismul reprezintă un elan pasionant al raţiunii, care, „conştientă de sine şi ambiţioasă”, tinde mereu către cele ce o transcend şi, in extremis, reuşeşte să se auto-depăşească, atingând zona mistică (Bunul-simţ ca paradox). Absolutul dobândeşte sens atât la nivel teoretic, cât şi practic: ca adevăr absolut (o idee „regulativă”, în sens kantian), respectiv ca domeniu al libertăţii interioare, care necesită „o disciplină spirituală cu nimic mai puţin consecventă şi riguroasă decât cea raţională” (Bunul simţ…, p. 74). O altă temă prezentă în eseurile autorului este nostalgia originarului (sau a arhetipului), esenţială pentru înţelegerea atît a filosofiei lui Goethe (Amicus Plato…), cât şi a scriitorului român Mihail Sadoveanu (Treptele lumii…).

BIBLIOGRAFIE PRINCIPALĂ

CĂRŢI DE AUTOR

  • Spiritul şi litera: încercări de pseudocritică, Bucureşti, Editura Eminescu, 1970;
  • Bunul-simţ ca paradox, Bucureşti, Editura Cartea Românească, 1972; ed. a II-a, Bucureşti, Editura Vitruviu, 1997; ed. a III-a, Bucureşti, Editura Cartea Românească, 2005;
  • Simţul practic, Bucureşti, Editura Cartea Românească, 1974;
  • Treptele lumii sau calea către sine a lui Mihail Sadoveanu, Bucureşti, Editura Cartea Românească, 1978; ed. a II-a, Bucureşti, Editura Vitruviu, 1997;
  • Ipoteze de lucru, Bucureşti, Editura Cartea Românească, 1980; ed. a II-a, Bucureşti, Editura Eminescu, 1996;
  • Alchimia existenţei, Bucureşti, Editura Cartea Românească, 1983;
  • Souvenirs merveilleux d’un ambassadeur des golans / entretiens réalisés par Alexandre Paléologue avec Marc Semo et Claire Trèan, Paris, Balland, 1990;
  • Minunatele amintiri ale unui ambasador al golanilor: convorbiri cu Marc Semo şi Claire Trèan, Bucureşti, Editura Humanitas, 1991;
  • Sfidarea memoriei: convorbiri, aprilie 1988 – octombrie 1989, Alexandru Paleologu şi Stelian Tănase, Bucureşti, Editura Du Style, 1996;
  • Interlocuţiuni, Bucureşti, Editura Viaţa Românească, 1997;
  • Povestea caselor, Bucureşti, Editura Simetria, 1999;
  • Despre lucrurile cu adevărat importante, Iaşi, Editura Polirom, 1997; ed. a II-a, Bucureşti, Editura Cartea Românească, 2006;
  • Politeţea ca armă: convorbiri şi articole mai mult sau mai puţin politice, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 2000;
  • L’Occident est à l’Est (essais), Bucureşti, Editura EST – Samuel Tastet, 2001;
  • Moştenirea creştină a Europei, Cluj-Napoca, Editura Eikon, 2003;
  • Breviar pentru păstrarea clipelor (în dialog cu Filip-Lucian Iorga), Bucureşti, Editura Humanitas, 2005;
  • Amicus Plato… sau: „Despărţirea de Noica”, Editura LiterNet, 2003 (versiunea .pdf Acrobat Reader); versiunea tipărită, Cluj-Napoca, Editura Eikon, 2006;

ARTICOLE ÎN PUBLICAŢII ŞTIINŢIFICE

  • „Plus fort que la mort”, Plural: culture & civilisation, Romanian Cultural Foundation, Nr. Special (2006), pp. 185-189;

ARTICOLE ÎN REVISTE DE CULTURĂ

  • „Expoziţiile Laetiţia Lucasievici şi Grupul ieşan (Sala Dalles), Universul literar, v. 47, nr. 1, 19 februarie 1938, p. 4;
  • „Sala Dalles: Adam Bălţatu; Sala Mozart: Aramov”, Universul literar, v. 47, nr. 2, 26 februarie 1938, p. 4;
  • „Grupul nostru”, Universul literar, v. 47, nr. 3, 5 martie 1938, p. 4;
  • „Expoziţiile: Şirato-Tonitza şi Lucia Demetriade-Bălăcescu (Sala Dalles), Universul literar, v. 47, nr. 4, 12 martie 1938, p. 4;
  • „Opinii separate” (I), Universul literar, v. 51, nr. 24, 13 iunie 1942, p. 1;
  • „Opinii separate” (II), Universul literar, v. 51, nr. 25, 20 iunie 1942, p. 1;
  • „Opinii separate” (III), Universul literar, v. 51, nr. 26, 27 iunie 1942, pp. 1-2;
  • „Opinii separate”, Universul literar, v. 51, nr. 33, 15 august 1942, pp. 1-2;
  • „Banalităţi despre teatru”, Universul literar, v. 51, nr. 45, 7 noiembrie 1942, pp. 1, 6;
  • „Audaces fortuna juvat!”, Dialog, Iaşi, v. 15, nr. 6 (99), decembrie 1983, p. 2;
  • „În dezbatere: Nicolae Manolescu: Istoria critică a literaturii române”, Jurnalul literar, nr. 9-12, martie 1991, p. 5;
  • „Un «orăşel adorabil»”, Dialog, Iaşi, v. 22, nr. 140 alternativ, aprilie – mai 1991, p. 4;
  • „Inima regelui”, România literară, v. 24, nr. 51, 19 decembrie 1991, p. 4;
  • „Binomul Sartre-Bouvoir”, România literară, v. 25, nr. 22, 4 august 1992, p. 5;
  • „Flaubert”, România literară, v. 25, nr. 25, 26 august 1992, p. 7;
  • „Entre Pangloss et Martin”, Secolul 20, vol. 358-359-360, nr. 1-3, 1995, pp. 10-17;
  •  „Un nume încă misterios”, Jurnalul literar, v. 7, nr. 33-38, octombrie 1996, p. 1, 7;
  • „Doamna, Prinţesa”, Vineri, v. 2, nr. 3, ianuarie 1998, p. 5;
  • „Alexandru Paleologu: «Prostia este de un singur fel, inteligenţa e de mai multe feluri»”, interviu realizat de Carmen Mihalache Popa, Ateneu, v. 36, nr. 1, ianuarie 1999, p. 3;
  • „Provocaţiuni. Adevărata inteligenţă”, Viaţa românească, v. 95, nr. 5-6, mai-iunie 2000, pp. 16-17;
  • „Încercarea înţelegerii”, Revista literară Vatra, iunie-iulie 2000, pp. 127-132;
  • „Epistolar Alexandru Paleologu”, Convorbiri literare, v. 139, nr. 9, septembrie 2005, p. 25;
  • „Păsuiri, ocazii, speranţe – dialog cu Alexandru Paleologu”, interviu realizat de Tita Chiper, Dilema veche, v. 2, nr. 86, 9-15 septembrie 2005, p. 12;
  • „Dacă nu râzi, nu eşti creştin, pentru că nu eşti capabil de comuniune – Dialog inedit cu Alexandru Paleologu”, interviu realizat de Marius Vasileanu, Adevărul literar şi artistic, v. 14, nr. 785, 13 septembrie 2005, pp. 8-9;
  • „Dialog inedit despre «izvorul divin» al vieţii”, interviu realizat de Nicolae Stroescu-Stînişoară, Convorbiri literare, v. 139, nr. 10, octombrie 2005, pp. 6-13;
  • „Sadoveanu şi sufletul românesc”, Dacia literară, v. 16, nr. 63, noiembrie 2005, pp. 2-4;
  • „Un scriitor de aceeaşi talie cu Ion Ghica”, Adevărul literar şi artistic, v. 15, nr. 824, 24 iunie 2006, p. 5;

LITERATURĂ SECUNDARĂ

CĂRŢI DE AUTOR

  • Gabriel Andreescu, Naţionalişti antinaţionalişti. O polemică în publicistica românească: A. Paleologu, F. Laszlo, D. Vighi, L. Andreescu, L. Ulici, D. Oprescu, Iaşi, Editura Polirom, 1996
  • Cristian Bădiliţă şi Tudorel Urian, Nostalgia Europei. Volum în onoarea lui Alexandru Paleologu, Iaşi, Editura Polirom, 2003;
  • Mihai Giugariu, Prigoana: Documente ale procesului C. Noica, C. Pillat, N. Steinhardt, Al. Paleologu, A. Acterian, S. Al-George, Al. O. Teodoreanu etc., Bucureşti, Editura Vremea, 1996;

ARTICOLE ÎN REVISTE DE CULTURĂ

  • Liviu Antonesei, „Cuvinte la despărţirea de Alexandru Paleologu”, Timpul, Iaşi, v. 6, nr. 9, septembrie 2005, pp. 1, 3;
  • Cristian Bădiliţă, „Occidentul e la est”, România literară, nr. 29, 2001, p. 11;
  • Iulian Boldea, „Alexandru Paleologu: literatură şi experiment”, România literară, nr. 44, 2001, p. 15;
  • Diana Câmpan, „Alexandru Paleologu şi lecţia de eternizare a clipelor noastre”, Viaţa românească, v. 101, nr. 1-2, ianuarie-februarie 2006, pp. 20-23;
  • Carmen Chihaia, „Alexandru Paleologu: «Am învăţat să respect mediocritatea subţire», Adevărul literar şi artistic, v. 4, nr. 296, 26 noiembrie 1995, p. 3;
  • Tiţa Chiper, „Sfidare şi destin (O relatare a lui Alexandru Paleologu)”, Dilema, v. 6, nr. 267, 13 martie 1998, p. 16;
  • Ioan Constantinescu, „Alexandru Paleologu: Bunul simţ ca paradox”, Alma mater, Iaşi, v. 4, nr. 5(22), octombrie 1972, p. 7;
  • Bogdan Creţu, „Alexandru Paleologu. Eseu despre nobleţea care obligă”, Convorbiri literare, v. 131, nr. 8, august 1997, p. 24;
  • Florin Davidescu, „Interviu cu scriitorul Alexandru Paleologu”, România literară, v. 26, nr. 46, noiembrie 1993, p. 11;
  • Adina Diniţoiu, „Alexandru Paleologu: un stil aristocratic şi paradoxal al moralei”, Observator cultural, v. 6, nr. 39, 24-30 noiembrie 2005, pp. 14-15;
  • Caius-Traian Dragomir, „Alexandru Paleologu – transcenderea prezentului, ca destin”, Viaţa românească, v. 100, nr. 8-9, august-septembrie 2005, pp. 1-2;
  • Nicolae Florescu, „La despărţirea de Alexandru Paleologu”, Jurnalul literar, v. 16, nr. 17-20, septembrie-octombrie 2005, p. 12;
  • Valeriu Gherghel, „Un itinerant – Alexandru Paleologu”, Convorbiri literare, nr.11, octombrie 1981, p. 5;
  • Valeriu Gherghel, „Amicus Plato sau: despărţirea de… Paleologu”, in Convorbiri literare, nr.6, iunie 1983, p. 9;
  • Petre Guran, „Alexandru Paleologu şi Bizanţul”, Adevărul literar şi artistic, v. 14, nr. 791, 25 octombrie 2005, pp. 15-16;
  • Bogdan Ghiu, „Alexandru Paleologu şi Andrei Pleşu – amintiri şi anticipări pe tema Noica”, Dilema, v. 1, nr. 11, 26 martie 1993, pp. 4-5;
  • Bogdan Ghiu, „Alexandru Paleologu şi Andrei Pleşu – în dialog despre…” (II), Dilema, v. 1, nr. 12, aprilie 1993, pp. 4-5;
  • Bogdan Ghiu, „Singurul conservator – Alexandru Paleologu”, Luceafărul, nr. 32, 14 septembrie 2005, p. 19;
  • Gheorghe Grigurcu, „Pornind de la Alexandru Paleologu”, Contemporanul – ideea europeană, v. 4, nr. 4, 22 ianuarie 1993, p. 4;
  • Gheorghe Grigurcu, „Glose la Alexandru Paleologu” (I), România literară, v. 37, nr. 18, 12 mai 2004, p. 9;
  • Gheorghe Grigurcu, „Glose la Alexandru Paleologu” (II), România literară, v. 37, nr. 19, 19 mai 2004, p. 9;
  • Gheorghe Grigurcu, „Alexandru Paleologu, la ora stingerii”, România literară, v. 38, nr. 36, 14 septembrie 2005, p. 12;
  • Jeana Morărescu, „Mutaţia de graţie a «dimensiunii» româneşti (În loc de scrisoare deschisă Domnului Alexandru Paleologu)”, Contemporanul – ideea europeană, nr. 17, 27 aprilie 2000, p. 9;
  • Toader Paleologu, „Conu’ Alecu şi prietenii săi”, Adevărul literar şi artistic, v. 14, nr. 791, 25 octombrie 2005, p. 1;
  • Toader Paleologu, „Institutul de studii literare”, Adevărul literar şi artistic, v. 15, nr. 808, 4 martie 2006, p. 3;
  • Toader Paleologu, „Teroristul pozitiv”, Adevărul literar şi artistic, v. 15, nr. 809, 11 martie 2006, p. 3;
  • Toader Paleologu, „Diletantism”, Adevărul literar şi artistic, v. 15, nr. 810, 18 martie 2006, p. 1;
  • Toader Paleologu, „Călătorie în Islanda”, Adevărul literar şi artistic, v. 15, nr. 811, 25 martie 2006, p. 3;
  • Toader Paleologu, „Intermezzo parizian”, Adevărul literar şi artistic, v. 15, nr. 818, 13 mai 2006, p. 3;
  • Toader Paleologu, „Ambasadorii lui Holbein”, Adevărul literar şi artistic, v. 15, nr. 820, 27 mai 2006, p. 1;
  • Toader Paleologu, „Citate din Nietzsche”, Adevărul literar şi artistic, v. 17, nr 821, 3 iunie 2006, p. 3;
  • Toader Paleologu, „O pudoare tulburătoare”, Adevărul literar şi artistic, v. 15, nr. 822, 10 iunie 2006, p. 8;
  • Toader Paleologu, „Sfidarea memoriei şi misterele psihologiei carcerale”, Adevărul literar şi artistic, v. 15, nr. 823, 17 iunie 2006, p. 3;
  • Toader Paleologu, „Isaievici”, Adevărul literar şi artistic, v. 15, nr. 824, 24 iunie 2006, p. 3;
  • Toader Paleologu, „Despre ruşi”, Adevărul literar şi artistic, v. 15, nr. 826, 8 iulie 2006, p. 1;
  • Toader Paleologu, „Anecdota primează: Încheiere (I)”, Adevărul literar şi artistic, v. 15, nr. 827, 15 iulie 2006, p. 1;
  • Toader Paleologu, „Cîteva absenţe: Încheiere (II)”, Adevărul literar şi artistic, v. 15, nr. 829, 29 iulie 2006, p. 3;
  • Toader Paleologu, „Cherchez la femme: Încheiere (III)”, Adevărul literar şi artistic, v. 15, nr. 830, 5 august 2006, p. 1;
  • Alex. Leo Şerban, „Alexandru Paleologu la divanul Dilemei”, Dilema, v. 1, nr. 39, octombrie 1993, pp. 6-7, 8-9, 13;
  • Corneliu Ştefanache, „Cometa Alexandru Paleologu”, Însemnări ieşene, v. 2, nr. 9, septembrie 2005, pp. 12-13;
  • Tudorel Urian, „Alexandru Paleologu: «Nu cred în aptitudinile de justiţie, corectitudine şi creaţie, ale omului care dispreţuieşte literatura»”, România literară, v. 37, nr. 9, 10 martie 2004, pp. 16-17;
  • Petru Vaida, „Filozofia lui Alexandru Paleologu”, România literară, v. 31, nr. 30, 29 iulie 1998, p. 14;
  • Isabela Vasiliu-Scraba, „Un căutător de înţelepciune – Alexandru Paleologu”, Contemporanul – ideea europeană, v. 17, nr. 1, ianuarie 2006, p. 36;
  • Alexandru Zub, „Alexandru Paleologu, în amintire”, Convorbiri literare, v. 139, nr. 9, septembrie 2005, pp. 14-15.