(n. 1901, jud. Mehedinţi – ?)
articol de Diana Maria Dragomirescu
Eseist, om politic liberal cu preocupări de filosofie politică. După 1930, odată cu destrămarea coeziunii liberale, devine preşedintele grupului „H” al Partidului Liberal. Deţine funcţii importante, precum cea de subsecretar de stat la Preşedinţia Consiliului de Miniştri şi de vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor (până în 1937). Între anii 1942 şi 1947 conduce Partidul Popular Românesc, pe care el însuşi îl înfiinţase, partid care susţinea monarhia, libertatea de gândire şi de expresie şi care lupta împotriva naţionalizării bunurilor. A fost arestat în 1948 şi închis la închisoarea Jilava.
P.I.G. îl consideră îndreptăţit să scrie despre politică doar pe cel care a practicat-o. Este preocupat de istoria ideilor politice începând cu Platon, Aristotel, Diogene şi până în zilele sale, mai precis la Mosca şi Pareto (Istoria doctrinelor politice). Este atras atât de unele modele ale Antichităţii, precum Cicero, Cezar, Caligula (Dictaturi), cât şi de figurile politice din societatea românească contemporană lui, precum I.C. Brătianu, Ion Mihalache, A.C. Cuza (Oameni şi fapte). Totodată, scrie o lucrare despre politica lui Machiavelli.
P.I.G. susţine ideea unei societăţi a democraţiei „creatoare”, a libertǎţii, a elitelor care sunt demne de a fi recunoscute doar în mǎsura în care trec testul teoriei „valorilor sociale”. Evoluţia unei societǎţi în care drepturile celor defavorizaţi sǎ fie recunoscute nu constǎ în eliminarea diferenţelor de clasǎ (replicǎ datǎ lui K. Marx), ci în aplicarea mǎsurilor reformatoare în vederea democratizării. După P.I.G., numai democraţia face cu putinţǎ viaţa politicǎ autentică, în care partidele politice, „massele”, oamenii politici se influenţează reciproc. Fără etică, arată autorul, nici măcar democraţia nu poate rezista în faţa atacurilor extremiste.
BIBLIOGRAFIE PRINCIPALĂ
CĂRŢI DE AUTOR
- Politica culturii şi cultivarea maselor (împreună cu Iorgu Stoian), Bucureşti, Ideia, 1928;
- Alb şi negru. Introducere în ştiinţa politicii practice, Bucureşti, Vremea, 1931;
- Dictaturi, Bucureşti, Ideia, 1938;
- Istoria doctrinelor politice, Bucureşti, Ideia, 1938;
- Oameni şi fapte, Bucureşti, Ideia, 1938;
- Arta politică, Bucureşti, Cugetarea, 1938;
- Democraţia creiatoare, Bucureşti, Ideia, s.a.;
- Politica lui Machiavell, Bucureşti, Cugetarea, s.a.;
- Problema claselor sociale, Bucureşti, Cultura Românească, s.a.;
- Demosthenes sau despre arta elocinţei, Bucureşti, Albatros, 1970.
LITERATURĂ SECUNDARĂ
CĂRŢI DE AUTOR
- L. Leoneanu, Portrete literare şi politice, Bucureşti, Imprimeriile Independenţa, 1935;
- Ion Rotaru, Figuri reprezentative: Petre Ghiaţă, Bucureşti, Clujana, 1946.
ARTICOLE ÎN REVISTE DE CULTURĂ
- Teşu Solomovici, „Cum a dispărut un partid liberal”, Ziua, nr. 3802, 9 decembrie 2006.