(1757, Iaşi [?] ―18 octombrie 1825, Iaşi)
articol de Mona Mamulea
Cărturar, traducător. Tatăl lui Gheorghe Asachi. Protopop al Hotinului. Se călugăreşte în 1820, adăugându-şi prenumele Leon. Mitropolitul Veniamin Costachi, al cărui secretar era, îi conferă rangul de arhimandrit.
Primele sale scrieri cunoscute datează din 1789. S-a impus în primul rând ca traducător (cunoştea franceza, germana, rusa, poloneza şi greaca). În 1818 (?) traduce în limba română Manualul lui Epictet (o prelucrare, mai degrabă, cuprinzând şi pasaje din Fragmente şi Diatribe) şi Logica lui Condillac. Traducerile lui nu sunt simple transpuneri, ci demersuri creatoare de noţiuni şi concepte într-o limbă care nu avea încă exerciţiul filosofiei. Contribuie la stabilirea terminologiei filosofice româneşti, unele dintre propunerile sale conservându-se ca atare. Limba română păstrează până astăzi o bună parte din neologismele introduse de L.-L.A. şi definite în „Vocabularul” de la sfârşitul Bordeiului indienesc. Scopul Logicii şi al Manualului, transpuneri în care abundă explicaţiile şi comentariile traducătorului, era şi unul didactic. Ele trebuiau să funcţioneze ca manual în învăţământul moldovenesc, organizat până atunci preponderent în limba greacă. În colecţia de manuscrise ajunse în posesia lui A. Plămădeală se află şi o scriere intitulată Pentru filosofia chinejilor, neterminată, cu privire la care nu s-a putut stabili dacă este vorba despre o traducere sau o lucrare originală.
Din întreaga operă a lui L.-L.A. au fost identificate în total 19 scrieri, cuprinzând, pe lângă cele menţionate mai sus, discursuri, o pastorală, traduceri ale unor scrieri bisericeşti, povestiri cu substrat moralizator. Activitatea lui L.-L.A. este asimilabilă umanismului românesc, caracterizat, printre altele, de exigenţele introducerii instruirii formale în limba locală, de necesitatea extinderii vocabularului limbii române, pentru ca aceasta să poată deveni un instrument în crearea culturii scrise.
Până în 1985, când A. Plămădeală a publicat Lazăr-Leon Asachi în cultura română, informaţiile cu privire la activitatea şi scrierile lui L.-L.A. erau puţine, fragmentare şi controversate. Antonie Plămădeală este cel care a aşezat într-o formă coerentă datele existente, a identificat noi manuscrise, a stabilit calitatea lui L.-L.A. de prim traducător al Logicii lui Condillac, i-a publicat o importantă parte din operă şi i-a reconsiderat locul în cultura română.
BIBLIOGRAFIE PRINCIPALĂ
TRADUCERI
- Bernardin de Saint-Pierre, Bordeiului indienesc, Iaşi, 1821.
- Étienne Bonnot de Condillac, Loghica – partea I-a, în A. Plămădeală, Lazăr-Leon Asachi în cultura română, Sibiu, Tiparul Tipografiei Eparhiale, 1985, pp. 201–245;
- Étienne Bonnot de Condillac, Partea a doao a Loghicii lui Condillac, în Lazăr-Leon Asachi în cultura română, ed. cit., pp. 246–314;
- Epictet, Manualul [în original, fără titlu], în Lazăr-Leon Asachi în cultura română, ed. cit., pp. 315–362.
LITERATURĂ SECUNDARĂ
CĂRŢI DE AUTOR
- Antonie Plămădeală, Lazăr-Leon Asachi în cultura română, Sibiu, Tiparul Tipografiei Eparhiale, 1985;
- Ioan Oprea, Terminologia filosofică românească modernă, Bucureşti, Editura Ştiinţifică, 1996, pp. 77–82;
ARTICOLE ÎN VOLUME COLECTIVE
- Stănuţa Creţu, „Asachi, Lazăr (sau Leon)”, în Dicţionarul literaturii române de la origini până la 1900, Bucureşti, Editura Academiei R.S.R., 1979, p. 60;
- Mona Mamulea, „Lazăr-Leon Asachi, primul traducător al Logicii lui Condillac”, în Studii de istorie a filosofiei româneşti, I. coord. I. Pogorilovschi, ed. îngrijită de Mona Mamulea, Bucureşti, Editura Academiei Române, 1996, pp. 171–174.
ARTICOLE ÎN REVISTE DE CULTURĂ
- Nestor Vornicescu, „Arhimandritul Leon Asachi”, în Mitropolia Moldovei şi Sucevei, XXXVIII, 3–4, 1962.