A B C D E F G H I J K L M N O P R S T V Z
Bă Bi Bl Bo Br Bu
Bră Bre Bru

Brăileanu, Traian

(14 septembrie 1882, comuna Bilca, judeţul Suceava ― 3 octombrie 1947, Aiud)

articol de Mona Mamulea

Sociolog şi filosof, întemeietor al şcolii sociologice de la Cernăuţi. Urmează Facultatea de Litere şi Filosofie a Universităţii din Cernăuţi (1901–1905). Tot aici îşi susţine doctoratul în filosofie (1909) cu teza Betrachtung und Beleuchtung in der Geschichte der Philosophie auftretenden höchsten Kategorien (coordonator: Richard Wahle). Profesor la Liceul nr. 1 din Cernăuţi (1906–1908);  interpret la Legaţia română de la Viena (1909–1918), timp în care audiază cursurile Facultăţilor de Filosofie şi Drept; bibliotecar la Biblioteca Universităţii din Cernăuţi (1919–1920). Urmează o îndelungată carieră universitară (1920–1941), devenind între timp decan al Facultăţii de Litere şi Filosofie a Universităţii din Cernăuţi (1931–1933). A ţinut cursuri de etică, sociologie, istoria filosofiei, filosofie politică. A fixat cadrele teoretice pentru întemeierea unei şcoli sociologice la Cernăuţi (nu a iniţiat şi condus campanii monografice, dar au făcut-o unii dintre studenţii săi). A înfiinţat revista Însemnări sociologice (1935); Membru al Academiei de Ştiinţe Politice din New York (Universitatea Columbia). Profesor de sociologie şi etică la Facultatea de Litere şi Filosofie din Bucureşti (1940–1941, când se pensionează). Ministru al educaţiei, artelor şi cultelor (1940–1941) în cadrul guvernului legionar. Estre arestat (şi achitat) în 1941 (pentru politică legionară); este arestat din nou în 1943 (şi trimis în lagărul de la Tg. Jiu; 1942–1944); în 1944, este arestat la domiciliu, judecat în 1946 şi condamnat la 20 de ani de închisoare (sfârşeşte un an mai târziu la Aiud). În perioada comunistă, întreaga sa operă a fost interzisă.

În filosofie, T.B. debutează cu lucrarea Despre condiţiunile conştiinţei şi cunoştinţei. Tratat de filosofie (1912), o retrospectivă critică a achiziţiilor logicii, metafizicii şi eticii, din perspectiva fundamentelor acestora, lucrare pe care autorul o consideră pregătitoare pentru volumul următor, Die Grundlegung zu einer Wissenschaft der Ethik (1919), scriere de proporţii finalizată în 1914, încă netradusă în limba română. Miza este încercarea de a găsi fundamentul unei ştiinţe a eticii (ca „ştiinţă inductivă”) pornind de la identificarea unui temei pentru libertatea voinţei individuale. Preocupările sale cele mai importante au fost de întemeiere filosofică (epistemologică şi/sau metafizică) a eticii, a sociologiei (Originele metafizicei, 1933) şi, totodată, de identificare a originilor metafizicii înseşi. Raporturile dintre individ şi societate, dintre etică şi sociologie, sunt tratate pe larg în Ethik und Soziologie. Ein Beitrag zur Lösung des Problems. Individuum und Gesellschaft. De interes pentru filosofie este conceptul de „comunitate morală”, expus în Statul şi comunitatea morală (1937), unde T.B. încearcă să concilieze şcoala individualistă (Tarde) cu cea organicistă (Durkheim) în explicarea societăţii, substituind conceptul de „organism” al şcolii organiciste (care a dus la echivalarea dintre organism şi societate) cu cel de „sistem”, dar definind totuşi sistemul organic prin analogie cu corpul animal. Comunitatea morală (al cărei temei este iubirea finalizată la nivelul familiei, iar nu raţiunea, ca la Kant) şi comunitatea politică (al cărei principiu este dominaţia) nu sunt, nici ele, ireconciliabile. Valoarea supremă a comunităţii este valoarea morală (toate celelalte derivă din ea). În Teoria comunităţii omeneşti (1941), nemulţumit de abordările sociologice al comunităţii umane, T.B. recurge la metafizică, explicând comunitatea umană prin analogie cu caracteristicile monadei leibniziene (mai puţin izolarea). Noţiunea de „cosmos social” dă seamă de ordinea socială, care este prin excelenţă o ordine morală. Destinul omului este comunitatea morală (ordinea morală fiind cel de-al treilea tip de ordine, pe lângă cea biologică şi mecanică).

T.B. este autorul primei versiuni integrale, în limba română, a Criticii raţiunii pure. Unele dintre traducerile sale (ex. Aristotel, Organon) se găsesc încă în manuscris.

BIBLIOGRAFIE PRINCIPALĂ

CĂRŢI DE AUTOR

  • Despre condiţiunile conştiinţei şi cunoştinţei. Tratat de filosofie, Cernăuţi, Librăria M. Pardini, 1912;
  • Die Grundlegung zu einer Wissenschaft der Ethik, Wien und Leipzig, Wilhelm Braumüller, 1919;
  • Elemente de sociologie. Introducere în sociologie, Cernăuţi, Editura Librăriei „Ostaşul Român”, 1923;
  • Elemente de sociologie. Sociologie generală, Cernăuţi, Tipografia „Mitropolitul Silvestru”, 1926 (reeditare: Sociologie generală, ed. îngrijită, studiu introductiv şi note de Constantin Schifirneţ, Editura Albatros, 2003);
  • Ethik und Soziologie. Ein Beitrag zur Lösung des Problems „Individuum und Gesellschaft”, Cernăuţi, Librăria F.V. Mühldorf, 1926 (studiu republicat în Revista română de filosofie, Bucureşti, Editura Academiei, 1993);
  • Elemente de sociologie. Politica, Cernăuţi, Tipografia „Mitropolitul Silvestru”, 1928 (reeditare: Politica, ed. îngrijită, studiu introductiv şi note de Constantin Schifirneţ, Bucureşti, Albatros, 2003);
  • Sociologia şi arta guvernării, Cernăuţi, Editura „Însemnări Sociologice”, 1937 (reeditare: Sociologia şi arta guvernării. Articole politice, Bucureşti, Cartea Românească, 1940);
  • Statul şi comunitatea morală, Cernăuţi, Editura „Însemnări Sociologice”, 1937 (volumul conţine studiile „L’ État et la Communauté Morale. Essai philosophique” şi „Essai sociologique sur la liberté humaine”, traduse în limba română) (reeditări: Statul şi comunitatea morală, Bucureşti, Universul, 1940; Memorii. Statul şi comunitatea morală, ed. îngrijită, prefaţă şi repere bibliografice de Dan Dungaciu, cu o evocare de Tudor Brăileanu, Bucureşti, Albatros, 2003, pp. 141–201);
  • Teoria comunităţii omeneşti, Bucureşti, „Cugetarea” Georgescu Delafras, 1941 (reeditare: Teoria comunităţii omeneşti, ed. de Nicolae Mocanu, cu un Cuvânt înainte de Sebastian Mocanu, Studiu introductiv de Achim Mihu şi Ilie Bădescu, Bucureşti/Cluj-Napoca, Albatros/Clusium, 2000);
  • Idealul de viaţă şi conştiinţa morală, ed. îngrijită şi studiu introductiv de Constantin Stroe, Bucureşti, Editura Eminescu, 2001;
  • Memorii. Statul şi comunitatea morală, ed. îngrijită, prefaţă şi repere bibliografice de Dan Dungaciu, cu o evocare de Tudor Brăileanu, Bucureşti, Editura Albatros, 2003;

CURSURI

  • Sociologia şi filosofia istoriei (curs litografiat, Cernăuţi, 1929–1930), în Studii de istorie a filosofiei româneşti, II, coord. Viorel Cernica, ed. îngrijită de Mona Mamulea, Bucureşti, Editura Academiei Române, 2007, pp. 556–596;

ARTICOLE ÎN PUBLICAŢII ŞTIINŢIFICE

  • „Soziologie in Rumänien”, Kölner Vierteljahrshefte für Soziologie, 1928;
  • „Soziologie und Politik”, Archiv für systemtatische Philosophie und Soziologie (Berlin), 1928;
  • „Statul şi cultura”, Politica culturii (Bucureşti), 1928;
  • „L’ État et la Communauté Morale. Essai philosophique”, Revue Internationale de la Sociologie (Paris), 1931;
  • „Filosofia socială a lui Vasile Conta”, Revista de pedagogie (Cernăuţi), 1932;
  • „Originele metafizicei. Încercare asupra temeiurilor metafizice ale Sociologiei”, Revista de pedagogie (Cernăuţi), 1933;
  • „Fundamentarea biologică a sociologiei şi importanţa ei pentru teoria şi practica pedagogică”, Revista de pedagogie, caietul I–II, 1934, pp. 1–35;
  • „Noui teorii politice”, Revista de pedagogie, 1935, pp. 3–17;
  • „Essai sociologique sur la liberté humaine”, Revue Internationale de la Sociologie (Paris), 1937;
  • „Gaston Bachelard. La dialectique de la Durée”, Revista de pedagogie (Cernăuţi), 1937;
  • „Etica generală” (Texte filosofice inedite), Revista de filosofie, tomul XLIX, nr. 5–6, 2002, pp. 599–610;

TRADUCERI

  • Immanuel Kant, Întemeierea metafizicii moravurilor, Bucureşti, Casa Şcoalelor, 1929;
  • Immanuel Kant, Critica raţiunii pure, trad. însoţită de o schiţă biografică şi o Prefaţă de Traian Brăileanu, Bucureşti, Casa Şcoalelor, 1930;
  • Immanuel Kant, Critica puterii de judecare, trad. însoţită de o Introducere de Traian Brăileanu, Bucureşti, Monitorul Oficial şi Imprimeriile Statului, 1940;
  • Immanuel Kant, Ideea unei istorii universale. Ce este „luminarea”? Începutul istoriei omenirii. Spre pacea eternă, trad. cu un Studiu introductiv de Traian Brăileanu, Bucureşti, Casa Şcoalelor, 1943;
  • Aristotel, Etica Nicomahică, trad. din limba elină precedată de un Cuvânt înainte, de o scurtă expunere asupra vieţii şi operei lui Aristotel şi o Introducere în teoria lui etică de Traian Brăileanu, Bucureşti, Casa Şcoalelor, 1944 (reeditare: Etica Nicomahică. Viaţa fericită este cea conformă cu virtutea, traducere din limba elină de Traian Brăileanu, Bucureşti, Antet, 2004);
  • Immanuel Kant, Despre pedagogie, prefaţă de Constantin Stroe, Bucureşti, Paideia, 2002;
  • Immanuel Kant, Critica raţiunii practice, traducere precedată de o schiţă biografică şi o introducere de Traian Brăileanu, Bucureşti, Paideia, 2003;
  • Aristotel, Categorii, traducere de Traian Brăileanu, ed. de Gheorghe Vlăduţescu, Bucureşti, Paideia, 2007.

BIBLIOGRAFIE SECUNDARĂ

ARTICOLE ÎN VOLUME COLECTIVE

  • Traian Herseni, „Traian Brăileanu” („Sociologia românească. Încercare istorică”), în N. Bagdasar, T. Herseni, S.S. Bârsănescu, Istoria filosofiei moderne (Omagiu profesorului Ion Petrovici), vol. V, Filosofia românească de la origini până astăzi, Bucureşti, Societatea Română de Filosofie, 1941;
  • Iosif Antochi şi Leon Ţopa, „Brăileanu Traian”, în Wilhelm Bernsdorf & Horst Knospe, Internationales Soziologenlexikon, 2, Neubearbeitete Auflage, Stuttgart, Ferdinand Enke Verlag, 1986, pp. 52–53;
  • Maria Larionescu, „Traian Brăileanu”, în Larousse. Dicţionar de sociologie, Bucureşti, Editura Univers Enciclopedic, 1996, p. 37;
  • Dan Dungaciu, „Traian Brăileanu. Biografia personalităţii reprimate”, în Ilie Bădescu şi Mihai Ungheanu (coord.), Enciclopedia valorilor reprimate. Războiul împotriva culturii române: (1944–1999), vol I, Bucureşti, Pro-Humanitate, 2000, pp. 528–532;
  • Maria Larionescu, „Traian Brăileanu. Profilul ideii reprimate”, în Ilie Bădescu şi Mihai Ungheanu (coord.), Enciclopedia valorilor reprimate. Războiul împotriva culturii române: (1944–1999), vol. I, Bucureşti, Pro-Humanitate, 2000, pp. 533–544;
  • Dumitru N. Dumitrescu, „Brăileanu, Traian”, în Ştefan Costea (coord.), Sociologi români. Mică enciclopedie, Bucureşti, Editura Expert, 2001, pp. 70–73;
  • Rodica Croitoru, „Traian Brăileanu – un profil filosofic şi biobibliografic”, în Studii de istorie a filosofiei româneşti, II, coord. Viorel Cernica, ed. îngrijită de Mona Mamulea, Bucureşti, Editura Academiei Române, 2007, pp. 543–547;
  • Constantin Stroe, „Etica şi relaţiile ei interdisciplinare la Traian Brăileanu”, în Studii de istorie a filosofiei româneşti, II, coord. Viorel Cernica, ed. îngrijită de Mona Mamulea, Bucureşti, Editura Academiei Române, 2007, pp. 548–555.

ARTICOLE ÎN PUBLICAŢII ŞTIINŢIFICE

  • Dimitrie Gusti, „Sociologie generală”, Analele Academiei Române. Dezbateri (Bucureşti), 1925–1926;
  • Nicolaus Petrescu, „Traian Brăileanu, Professor an der Universität Czernowitz”, Kölner Vierteljahrshefte für Soziologie (Köln), 1926;
  • Richard Gaston, „Traduction de la «Critique de la raison pure» en langue roumaine”, Revue internationale de sociologie (Paris), 1931;
  • Vladimir Trebici, „Profesorul Traian Brăileanu. Viaţa şi opera (1882–1947)”, Sociologie românească, nr. 4, 1993;
  • Vladimir Trebici, „Omul şi profesorul”, Revista de filosofie, nr. 3, 1993, pp. 233–237;
  • Dan Dungaciu, „Teoria elitelor. Încercare de analiză comparativă: Mihai Eminescu, Vilfredo Pareto, Traian Brăileanu”, Sociologie românească, anul IV, nr. 5, 1993, pp. 497–514;
  • Leon Ţopa, „Introducere în opera ştiinţifică a lui Traian Brăileanu”, Revista de filosofie, XL, nr. 3, 1993, pp. 239–256;
  • Constantin Stroe, „Concepţia despre etică a lui Traian Brăileanu”, Revista de filosofie, tomul XLIX, nr. 5–6, 2002, pp. 611–618;
  • Leon Ţopa, „La sociologie du professeur Traian Brăileanu”, Roumanian Journal of Sociology, An V, nr. 1, 1994;

ARTICOLE ÎN REVISTE DE CULTURĂ

  • Dumitru Isac, „Kant în traducerea lui Traian Brăileanu”, Revista Bucovinei, Cernăuţi, 1943;
  • Marin Diaconu, „Traian Brăileanu. Fişă de dicţionar”, Argeş, nr. 23 (254), 2003, p. 18;
  • Emil Ţârcomnicu, „Traian Brăileanu – Teoria comunităţii omeneşti, statul naţional şi puterile sociale”, Argeş, nr. 23 (254), 2003, p. 19.