A B C D E F G H I J K L M N O P R S T V Z

(30 decembrie 1894, Burdujeni, Botoşani – 27 februarie 1955, Văcăreşti)


articol de Constantin Ionuţ Mihai

Italienist, critic literar, om politic şi traducător cu preocupări legate de filosofia Renaşterii. Studii liceale la Craiova. Licenţiat în Filologie modernă la Facultatea de Litere din Bucureşti (1919). Doctorat în litere la Reale Instituto di Studi Superiori e di Perfezionamento din Florenţa, cu teza Dal Romanticismo al Naturalismo: Ippolito Nievo (1922). Între 1922 şi 1924 studiază la Scuola Romena di Roma, fiind şi unul dintre membrii acesteia. Din anul 1926 este conferenţiar la Catedra de limbă şi literatură italiană a Universităţii Bucureşti, iar din 1933 este titularul acestei catedre. A fost înlăturat, din motive politice, în 1944, fiind ulterior arestat şi închis. A fost preşedinte al Centrului de Studii asupra Renaşterii şi a colaborat la o serie de reviste ale vremii: Gândirea, Revista de Filosofie, Studii Italiene şi altele.

În calitate de cercetător al fenomenului Renaşterii, A.M. adoptă în mare măsură interpretările propuse de Jakob Burckhardt, problematizând în jurul mai multor teme, printre care cea privitoare la individualismul care caracterizează omul acestei epoci, recunoscând, în acord şi cu tezele lui Italo Siciliano, existenţa unor precursori medievali care au anunţat într-un fel sau altul „omul nou” al Renaşterii. Deşi acceptă ideea de continuitate a unor tendinţe manifestate încă din perioada Evului Mediu, A.M. respinge interpretările unor autori precum Charles Homer Haskins şi Franz von Bezold, care încercau să dovedească existenţa mai multor „renaşteri” înainte de secolul al XIV-lea. Preocupat să ilustreze raportul care poate fi stabilit între creaţia literară şi cea plastică, A.M. vede în secolul al XIV-lea o epocă a interiorizării prin literatură, iar în secolul al XV-lea o epocă a exteriorizării prin artele plastice. Arta din perioada Renaşterii este înţeleasă ca un substitut al religiei, întreaga epocă fiind definită ca ,,o formă de civilizaţie care a acceptat supremaţia valorilor de artă asupra celor morale, religioase, literare sau chiar intelectuale”.

BIBLIOGRAFIE PRINCIPALĂ

CĂRŢI DE AUTOR

  • Figuri feminine din Renaştere, Bucureşti, Editura Cartea Românească, 1939;
  • Aspecte italiene, Bucureşti, Editura Cugetarea – Georgescu Delafras, 1942;
  • Valoarea artei în Renaştere, Craiova, Editura Scrisul Românesc, 1942;

ARTICOLE ÎN PUBLICAŢII ŞTIINŢIFICE

  • „Romantismul italian” (I), Roma, an IX, nr. 1, 1929, pp. 20-46;
  • „Romantismul italian” (II), Roma, an IX, nr. 2, 1929, pp. 70-74;
  • „Vittorino da Feltre. Un pedagog din Renaştere”, Revista de filosofie, vol. XII, nr. 2, aprilie-iunie 1937, pp. 148-194;
  • „Simţul armoniei în Renaştere”, Revista Fundaţiilor Regale, an VIII, nr. 2, 1941, pp. 377-392;
  • „Realitate şi artă în Renaştere”, Revista Fundaţiilor Regale, an VIII, nr. 11, 1941, pp. 324-358;
  • „Doi păgâni printre sfinţii de pe faţada catedralei din Como”, Studii Italiene, nr. X, 1943, pp. 9-20;

ARTICOLE ÎN REVISTE DE CULTURĂ

  • „Dante şi spiritul latin”, Viaţa nouă, an XIV, nr. 12, 1919, pp. 104-128;
  • „Fascism şi cultură”, Gândirea, an VI, nr. 4-5, 1926, pp.178-179;
  • „Sf. Francisc şi arta vremii sale”, Gândirea, an VI, nr. 2, 1926, pp. 70-74;
  • „Regionalism cultural”, Gândirea, an VII, nr. 11, 1927, pp. 306-308;
  •  „Neo-Umanism şi Renaştere în Italia”, Universul literar, an XLVIII, nr. 33, 1939, pp. 1-7;
  • „Leopardi, poet filosof”, Convorbiri Literare, an LXXVI, nr. 4, 1943, pp. 245-248;

LITERATURĂ SECUNDARĂ

CĂRŢI DE AUTOR

  • Veronica Turcuş, Alexandru Marcu (1894-1955) şi cultura italiană în România interbelică (profil bio-bibliografic), Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană, 1999;
  • Veronica Turcuş, Alexandru Marcu (1894-1955). Viaţa şi opera, Bucureşti, România Press, 2004;

ARTICOLE ÎN PUBLICAŢII ŞTIINŢIFICE

  • Mircea Mancaş, „Alexandru Marcu: Valoarea artei în Renaştere, Editura Scrisul Românesc, 1942,” Revista de filosofie, vol. XXVII, nr. 3-4, iulie-decembrie 1942, pp. 347-349;
  • Veronica Turcuş, „Contribuţii la istoria raporturilor culturale româno-italiene în perioada interbelică: Alexandru Marcu şi Şcoala Română din Roma”, Studia Universitatis Babeş-Bolyai, Historia, XLVI, 2001, pp. 177-195;

ARTICOLE ÎN PUBLICAŢII DE CULTURĂ

  • Alice Basarab, „Alexandru Marcu: Valoarea artei în Renaştere”, Timpul, an VI, nr. 1878, 1 aug. 1942, p. 2;
  • Constantin Fântâneanu, „Alexandru Marcu: Figuri feminine din Renaştere”, Universul Literar, an XLVIII, nr. 18, 6 mai, 1939, p. 2;
  • Dan Petrea, „Al. Marcu: Valoarea artei în Renaştere”, Vremea, an XIV, nr. 674, 1942,    p. 8;
  • Leon Diculescu, „Alexandru Marcu: O carte despre Renaştere”, Viaţa Românească, an XXXII, nr. 1 ianuarie 1940, pp. 182-185;
  • Mariella Coandă, „Alexandru Marcu: Figuri feminine din Renaştere”, Gândirea, an XVIII, nr. 5, mai, 1939, pp. 285-286;
  • Mariella Coandă, „Alexandru Marcu. Valoarea artei în Renaştere”, Timpul, an VI, nr. 1826, 10 iunie, 1942, p. 2;
  • Paul Ionescu-Daniel, „Valoarea artei în Renaştere”, Timpul, an VI, nr. 1808, 22 mai 1942, p. 2;
  • Pericle Martinescu, „Alexandru Marcu: Valoarea artei în Renaştere”, Dacia Rediviva, an II, nr. 4, 1942, p. 15;
  • Petru Comarnescu, „Alexandru Marcu, Valoarea artei în Renaştere”, Timpul, an VIII, nr. 2438, 23 februarie, 1944, p. 2;
  • Petru Comarnescu, „Lucrări româneşti de filosofia culturii. II. Alexandru Marcu: Valoarea artei în Renaştere”, Revista Fundaţiilor Regale, an XI, nr. 4, pp. 190-193;
  • Veronica Turcuş, „Alexandru Marcu (1894-1955) şi Renaşterea italiană. Activitate ştiinţifică şi iniţiative culturale”, Cele trei Crişuri, Seria a III-a, an I, nr. 4-6, 2000, pp.  31-39;
  • Vintilă Horia, „Femeia în Renaşterea italiană”, Meşterul Manole, an I, nr. 5-6, 1939, p. 48;
  • Vlaicu Bârna, „Artă şi latinitate”, Arta Nouă, an I, nr. 4, 1942, p. 1;
  • Vlaicu Bârna, „O exegeză a fenomenului Renaşterii. Pe marginea lucrării: «Valoarea artei în Renaştere» a d-lui Alexandru Marcu”, Arta Nouă, an I, nr. 7, 1943, p. 3;

PREFEŢE, STUDII INTRODUCTIVE

  • Alexandru Balaci, „Cuvânt despre autor”, în Alexandru Marcu, Valoarea artei în Renaştere, Bucureşti, Meridiane, 1984, pp. 5-10;
  • Manole Neagoe, „Prefaţă” la volumul Alexandru Marcu, Valoarea artei în Renaştere, Bucureşti, Meridiane, 1984, pp. 11-30.