A B C D E F G H I J K L M N O P R S T V Z

(n. 25 decembrie 1883, Bucureşti – m. 20 martie 1946, Bucureşti)


articol de Tudor Ionuţ

Avocat cu preocupări de filosofie. În anul 1901 absolvă Liceul „Matei Basarab” din Bucureşti, plecând imediat la Paris pentru a urma Facultatea de Medicină. Renunţă în acelaşi an la cariera medicală, întorcându-se în capitală, unde se înscrie în paralel la cursurile Facultaţii de Litere şi Filosofie şi ale celei de Drept. În iunie 1904, susţine la Facultatea de Drept teza de licenţă cu titlul Încercare asupra spiritului dreptului comercial, ce abordează  metateoretic domeniul dreptului. Între anii 1904 şi 1906 este bursier al statului la Seminarul Pedagogic Universitar, iar în 1909 îşi susţine examenul de capacitate la franceză şi filosofie. Pleacă la Berlin pentru a-şi pregăti doctoratul în filosofie, dar se loveşte de dificultăţi financiare şi renunţă la acest proiect. Din 1910 până în 1914 îl găsim asistent la Laboratorul de psihologie experimentală al lui C. Rădulescu-Motru. Din 1914 se dedică exclusiv meseriei de avocat, pledând în procese importante ale vremii, inclusiv în cele ale liberalilor, dar şi peste hotare, în Turcia sau America.

Preocupările lui M.A. sunt multiple, de la filosofie şi psihologie la drept şi litere (stăpânea şapte limbi). În domeniul filosofiei sesizăm o apropiere de filosofia pragmatistă, îndeosebi de scrierile lui Peirce, Dewey şi James, concretizată într-o conferinţă din 1912 la Galaţi, la al VIII-lea Congres al Asociaţiei Române pentru Înaintarea şi Răspândirea Ştiinţelor, unde susţine lucrarea Problema adevărului în filosofia pragmatistă. La sugestia lui Nae Ionescu, traduce în 1924, pentru prima dată în limba română, lucrarea lui Kant Prolegomene la orice metafizică viitoare care se va putea înfăţişa ca ştiinţă. A scris despre Alfred Fouillée şi Herbert Spencer, iar scrierea sa cea mai importantă din punct de vedere filosofic este Încercare asupra superficialităţii. Lucrarea este scrisă în stil eseistic, dar totodată sobru, concis şi analitic. Miza este configurarea „superficialului” ca tip mental distinct, M.A. folosindu-se de cercetările de psihologie ale epocii sale.

BIBLIOGRAFIE PRINCIPALĂ

CĂRŢI DE AUTOR

  • Încercare asupra superficialităţii, ediţie îngrijită de Marin Diaconu, Bucureşti, Editura H.P., 1992 (cuprinde toate lucrările autorului: Încercare asupra spiritului dreptului comercial, Alfred Fouillee: L’enseignement au point de vue national, O biografie – Herbert Spencer, Problema adevărului în filozofia pragmatistă, Încercare asupra superficialităţii, Jurnal).

TRADUCERI

  • Immanuel Kant, Prolegomene la orice metafizică viitoare care se va putea înfăţişa ca ştiinţă, traducere de Mihail Antoniade, Bucureşti, Editura Cultura Naţională, 1924.