A B C D E F G H I J K L M N O P R S T V Z
Ma Me Mi Mo Mu
Mar Maş Mat

Marino, Adrian

(5 septembrie 1921, Iaşi – 19 martie 2005, Cluj-Napoca)

articol de Dana Ţabrea

Critic literar cu preocupări filosofice. Licenţiat în litere (1944), doctor în litere (1946) cu teza Viaţa lui Alexandru Macedonski (publicată în 1965). Asistent universitar (1944-1947). Închis între 1949-1957 pe motive politice, reabilitat în 1969. Studii în Elveţia (1971-1972), sub îndrumarea lui René Étiemble. A fost distins cu premiul Herder (1985).

A.M. s-a implicat mult în viaţa culturală a timpului: a înfiinţat prima revistă de studii literare în limbi străine, Cahiers Roumains d’Études Litéraires (1973); a redactat prima enciclopedie românească literară completă (Biografia Ideii de Literatură, 7 volume, 1987-1989); a început redactarea unui dicţionar de idei literare. După 1989 a publicat cărţi de ideologie proeuropeană. Contribuţiile lui A.M. la filosofie ţin de două domenii: hermeneutica şi politologia.

În lucrarea Hermeneutica lui Mircea Eliade (1980), A.M. integrează prima hermeneutică românească modernă într-o tradiţie de studii hermeneutice (L. Blaga, C. Noica, M. Vulcănescu). Teoria hermeneutică este în permanenţă dublată de aspectul practic. Pentru a surprinde mizele acestei hermeneutici, A.M. expune o importantă parte a istoriei disciplinei (Schleiermacher, Gadamer, Ricoeur). În cultura română, hermeneutica apare ca arta, metoda şi ştiinţa descifrării semnificaţiilor religioase. Lucrarea Hermeneutica ideii de literatură (1987) aparţine filosofiei atît prin obiect (interesează ideea de literatură, iar nu literatura ca atare), cît mai ales prin metodă (analiza exhaustivă a semnificaţiilor ideii de literatură prezente în texte, dar şi sinteza acestora), descifrând o structură de principii care guvernează definiţiile acordate în timp literaturii. Ca reguli ale unei metode de lucru, Marino stabileşte: primatul textului (influenţat probabil de Gadamer) şi preeminenţa sensului literal, iar nu a celui ascuns. Hermeneutica sa este sistemică, logică, structuralistă, autorul fiind preocupat de constituirea unui sistem hermeneutic al ideii de literatură care, plecînd de la un preconcept al ideii de literatură (obţinut prin parcurgerea istoriei definiţiilor date literaturii), îl desfăşoară asupra ideii de literatură. Ca rezultat obţinem principiile ideii de literatură, formând „sistemul ideii de literatură”. Fundamentale pentru acesta sunt lectura simultană (coexistenţa tuturor semnificaţiilor ideii de literatură), lectura sincronică (funcţionînd prin decupaje: sub acelaşi tipar pot sta semnificaţii aparţinînd unor epoci diferite, idee care reflectă influenţa lui Saussure), lectura circulară (1. preconcept; 2. text; 3. revenirea modelului final la preconcepte; idee care reflectă influenţa lui Gadamer, a lui Hegel si a hermeneuticii romantice). A înţelege ideea de literatură presupune parcurgerea şi asumarea întregii tradiţii istorice a textelor despre literatură, reconstruind textul unic al ideii de literatură, care cuprinde şi sistematizează toate definiţiile literaturii.

Civilizarea, europenizarea, modernizarea au reprezentat pentru A.M. idealurile neopaşoptiste ale unei Românii postdecembriste. Cultura şi politologia se presupun reciproc. Puntea de legătură o conferă ideologia: orice cultură istorică îşi defineşte o ideologie în acord cu opiniile politice ale timpului. Politologia şi ideologia lui A.M. sunt marcate de intenţia ordonatoare, autorul stabilind principiile celui de-al treilea discurs, sinteză a două direcţii ideologice remarcate în cultura română (autohtonismul şi europenismul). Dintre aceste principii fac parte: cerinţa înlăturării oricărei forme de cenzură (fie ca grilă interpretativă impusă, fie ca acţiune represivă), implicarea în creaţie originală, recuperarea critică a precursorilor, sintetizarea conceptelor de român şi de european, ba chiar a celor două tendinţe percepute ca românizare, respectiv europenizare într-o nouă formulă care afirmă superioritatea valorilor individuale (liberale) asupra celor colective. Asemenea valori sunt şi rămân: individualitatea, libertatea, spiritul critic, drepturile omului, creativitatea, originalitatea.

BIBLIOGRAFIE PRINCIPALĂ

CĂRŢI DE AUTOR

  • Alexandru Macedonski şi limba literară, Bucureşti, Ed. Academiei RPR, 1965;
  • Viaţa lui Alexandru Macedonski,  Bucureşti, Edit. pentru literatură, 1965;
  • Probleme de estetică a limbii la Alexandru Macedonski, Bucuresti, Ed. Academiei RSR, 1966;
  • Opera lui Alexandru Macedonski, Bucureşti, Editura pentru Literatură, 1967;
  • Rumänische Erzähler der Gegenwart, Gute Schriften, Bern, 1972 (Antologie);
  • Dicţionar de idei literare I, A-G, Bucureşti, Ed. Eminescu, 1973;
  • Carnete europene: Însemnare a călătoriii mele făcută în anii 1969/1975, Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 1976;
  • Critica ideilor literare, Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 1974, trad. germ. la aceeaşi editură 1976, trad. franceză 1978, Bruxelles, Complexe;
  • Ossianismul românesc, schiţă introductivă, Bucureşti, Ed Academiei, 1978;
  • Hermeutica şi istoria la Mircea Eliade, Bucureşti, Editura Academiei de Studii Politice şi Sociale, 1979;
  • Hermeneutica lui Mircea Eliade, Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 1980, ed. franc. Gallimard 1981;
  • Littérature roumaine. Littératures occidentales. Rencontres, Bucureşti, Ed. Ştiinţifică şi enciclopedică, 1981;
  • Étiemble ou le comparatisme militant, Paris, Gallimard, 1982, trad. japoneză, Tokyo, Keisō Shobō, 1988;
  • Comparatisme et théorie de la littérature, Paris, Presses Univérsitaires de France, 1988;
  • Evadări în lumea liberă, Iaşi, Ed. Institutul European, 1993;
  • Hermeneutica ideii de literatură, Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 1987, trad. italiană, Bologna, Il Mulino, 1994;
  • Pentru Europa: Integrarea României: aspecte ideologice şi culturale, Iaşi, Polirom, 1995;
  • Politică şi cultură: Pentru o nouă cultură română Iaşi, Polirom, 1996;
  • Biografia ideii de literatură, Cluj-Napoca, ed. Dacia, 1991,  trad. engl. NY, State University of NY Press, 1996;
  • Politica şi cultura: pentru o nouă cultură româna, Iasi, Polirom, 1996;
  • Revenirea în Europa: idei şi controverse românesti 1990-1995, Craiova, Ed. Aius, 1996;
  • Modern, modernism, modernitate, Bucureşti, Ed. Univers, 1969, trad. Sârbo-croată, Beograd, Narodna Knoga, 1997;
  • Comparatism şi teoria literaturii, traducere rom. de Mihai Ungurean, Iaşi, Polirom, 1998;
  • Cenzura în România: schiţă istorică introductivă, Craiova, Ed. Aius, 2000;
  • Al treilea discurs: Cultură, ideologie şi politică în România: Adrian Marino în dialog cu Sorin Antohi, Iaşi, Polirom, 2001;
  • Prezenţe româneşti şi realităţi europene: jurnal intelectual, Iaşi, Polirom, 2004;
  • Libertate şi cenzură în România: Începuturi, Iaşi, Polirom, 2005;
  • Descoperirea Europei, Craiova, Ed. Aius, 2006.

STUDII ÎN VOLUME COLECTIVE 

  • Clasicism, baroc, romantism (coautor alături de George Călinescu, Matei Călinescu, Tudor Vianu), Cluj, Ed. Dacia, 1971;

ARTICOLE ÎN PUBLICAŢII ŞTIINŢIFICE

  • EURESIS – Cahiers roumains d`études littéraires: revue semestrielle, fondată 1973;
  • “Hermeneutique et lecture simultanée”, Cahiers roumains d’études littéraires, no. 4/1977;
  • “Tendences esthetiques”, Les avan-gardes littéraires au XX-ème siècle, vol. II, Théorie, Budapest, Akadémiai Kiadó, 1984.

ARTICOLE ÎN REVISTE DE CULTURĂ

  • “Fiinţa şi limba”, Tribuna, nr. 3, 25 ian. 1990;
  • “Literatura şi politica”, Jurnalul literar, nr. 47, 26 nov, 1990;
  • “Literatura documentului uman”, Jurnalul literar, sept. 1990;
  • “Criticul moralist”, Tribuna, nr. 5, 8 feb. 1990;
  • “Este literatura «reacţionară»?”, Jurnalul literar, nr. 43, 29 oct. 1990;
  • “Soarta intermediarului”, Jurnalul literar, nr. 41, 15 oct. 1990;
  • “Psihologia exilului”, Jurnalul literar, , nr. 32, 13 aug. 1990;
  • “Universalele lieraturii”,  Jurnalul literar, nr. 1- 4, ian. 1991;
  • “Aventura limbajului”, Jurnalul literar, nr. 15-16, apr.-mai, 1991;
  • “Cultura româna între Est şi Vest”, Familia, v. 29, nr. 5-6, mai.-iun. 1993;
  • “Decadenţa în istorie”, Tribuna, nr. 17, 25 apr.-1 mai, 1996;
  • “Definiţia literaturii I, II, III”, Ramuri, nr. 10-11-12, oct., nov., dec.,  1997;
  • “Filosofia unificării europene”, Apostrof, v. 8, nr. 9, sept. 1997;
  • “Exilul românesc şi literatura”, România literară, v. 31, nr. 33, 19 aug. 1998;
  • “Prejudecăţi despre omul occidental”, România literară, v. 31, nr. 44, 4 nov. 1998;
  • “Experienţa externă”, Observator cultural, v. 2, nr. 82, 18-24 sept. 2001;
  • “Neînvinsa libertate”, Observator cultural, v. 2, nr. 48, 23-29 ian. 2001;
  • “Noi interpretări ale liberalismului românesc”, în Cristian Preda, Tradiţie, liberalism şi naţiune, Bucureşti, Nemira, 2001;
  • “Un ideal de europenism”, Observator cultural, v. 2, nr. 61, 24-30 apr. 2001;
  • “Vechi complexe româneşti”, Observator cultural, v. 2, nr. 76, 7-13 aug. 2001;
  • “Cronici inconformiste”, Observator cultural, nr. 113, 23-29 apr. 2002;
  • “Tortura politică, mode d’emploi”, Observator cultural, v. 3, nr. 106, 5-11 mar. 2002;
  • “Între virtual şi real”, Observator cultural, v. 3, nr. 156, 18-24 feb. 2003;
  • “Libertatea criticii de idei”, Observator cultural, v. 3, nr. 153, ian.-feb. 2003;
  • “Situaţia culturii române actuale”, Suplimentul de cultură, v. 1, nr. 1, 13-19 nov. 2004;
  • “Idei «simple» despre Europa”, Însemnări ieşene, v. 1, nov. 2004;
  • “Controversa Mircea Eliade”, Observator cultural, v. 4, nr. 207, 10-16 feb. 2004;
  • “Visul meu – o Românie citadină, civilizată”, 22, v. 16, nr. 786, mar.-apr. 2005;
  • “Pentru o nouă cultură română”, Observator cultural, v. 7, nr. 56, 23-29 mar., 2006.

LITERATURĂ SECUNDARĂ

CĂRŢI DE AUTOR

  • Aurel Podaru, Adrian Marino şi integrarea europeană a culturii româneşti, Beclean, ed. Clubul Saeculum, 2006;
  • Constantin M. Popa, Hermeneutica lui A. Marino, Craiova, ed. Aius, 1998;
  • Dinu Adrian Rachieru, Alternativa Marino, Iaşi, ed. Junimea, 2002;
  • Monica, Spiridon, Interpretarea fără frontiere, Cluj, ed. Echinox, 1998.

ARTICOLE ÎN REVISTE DE CULTURĂ

  • Aurel Martin, “Vocaţia ideilor generale”, România literară, v. 24, nr. 36, 5 sept. 1991;
  • Mircea Martin, “Discursul naţional şi european al lui Adrian Marino”, Observator cultural, v. 2, nr. 61, 24-30 apr. 2001;
  • Anca Mateescu, “Cu Adrian Marino despre supravieţuirea prin cultură”, Jurnalul literar, nr. 49-52, feb.-mar. 1996;
  • Cornel Moraru, “Hermeneutica lui Adrian Marino”, Vatra, v. 21 nr. 7, iul. 1991;
  • Cornel Moraru, “Nominalism critic”, Vatra, v. 21, nr. 11, nov. 1991;
  • Alina Mungiu-Pippidi, “Cel mai European dintre români”, Suplimentul de cultură, v. 1, nr. 18, 26 mar.-1 apr. 2005;
  • Ion Mureşan, “<Aş fi sperat o altă Românie>…” (interviu), Familia, v. 41, nr. 4, apr. 2005;
  • Carmen Muşat, “Libertatea spiritului critic”, Observator cultural, v. 2, nr. 61, 24-30 apr. 2001;
  • Victor Neumann, “Politică şi cultură”, România literară, v. 26, nr. 34, 28 aug. 1996;
  • Alexandru Niculescu, “Hermeneutica lui Adrian Marino”, România literară, v. 38, nr. 21, 1 iun. 2005;
  • Zigu Ornea, “Europenism şi antieuropenism”, România literară, v. 30, nr. 20, 21 mai 1997;
  • Ovidiu Pecican, “Adrian Marino şi Europa”, Tribuna, nr. 6, 6-12 feb. 1997;
  • Ovidiu Pecican, “Dialogul Marino-Grigurcu despre integrarea europeană”, Idei în dialog, v. 2, nr. 5, mai 2005;
  • Constantin M. Popa, “Sistemul ideii de literatură”, Ramuri, nr. 6-7,  iun.-iul. 1993;
  • Constantin M. Popa, “Vocaţia europeană”, Ramuri, nr. 1-2, ian.-feb. 1997;
  • Constantin M. Popa,“Adrian Marino sau recursul hermeneutic la metodă”, Ramuri, nr. 2, feb. 1991;
  • Mircea Popa, “Elogiul spiritului european”, Tribuna, nr. 40-41, 5-18 oct. 1996;
  • Mircea Popa, “Adrian Marino sau demonul erudiţiei”, Viaţa românească, v. 100, nr. 10-11, oct-nov, 2005;
  • Ioan F. Pop, “Suntem încă fundamental <poeţi>, nu <raţionalişti>. Interviu cu scriitorul Adrian Marino”, Familia, v. 29, iul.-aug. 1993;
  • G. Adrian Romila, “Provincialism şi realităţi europene”, Luceafărul, nr. 38, 20 oct. 2004;
  • Alexandru Spânu, “Adrian Marino: Pentru Europa”, Luceafărul, nr. 30, 6 sept. 1995;
  • Alexandru Spânu, “Adrian Marino: Politica şi cultura”, Luceafărul, nr. 44, 27 nov. 1996;
  • Alexandru Spânu, “O carte de politologie: Adrian Marino: Revenirea în Europa”, Luceafărul, nr. 48, 25 dec. 1996;
  • Monica Spiridon, “De sus din cerul ideilor”, în Viaţa românească, v. 87, nr. 6-7, iun.-iul. 1992;
  • Vasile Spiridon,  “Alteritatea ca identitate”, în Familia, v. 36, nr. 4, apr. 2000;
  • Ioan Stanomir, “Un discurs asupra metodei”, în Observator cultural, v. 2, nr. 68, 12-18 iun. 2001;
  • Tudorel Urian, “Pledoaria unui extremist de centru”, în România literară, v. 38, nr. 32, 17 aug. 2005;
  • Tudorel Urian, “Istoria ideii de libertate”, în România literară, v. 39, nr. 3, 25 ian. 2006;
  • C. Stănescu, “Dl. Marino şi politologia”, în Adevărul literar şi artistic, v. 5, nr. 333, 25 aug. 1996;
  • Traian Stef, “Al treilea discurs sau tot despre formele fără fond”, în Familia, v. 37, nr. 6, iun. 2001;
  • Alex Ştefănescu, “Un European”, în România literară, nr. 21-22, 7 iun. 1995;
  • Alex Ştefănescu, “Terifianta cenzură ca inofensiv obiect de studiu”, în România literară, v. 33, nr. 38, 27 sept. 2000;
  • Nicolae Tone, “Adrian Marino: «Vom avea în sfîrşit cultura şi ţara pe care le merităm»”, în Tineretul liber, supliment literar-artistic, v. 1, nr. 6, 10 feb. 1990;
  • Constantin Trandafir, “Din nou ideea europeană”, în Steaua, nr. 3, mar. 1996;
  • Dana Ţabrea, “Istoria cenzurii româneşti”, recenzie la Adrian Marino, Cenzura în România. Schiţă istorică introductivă, 2000, în Contrast, nr. 10-11-12, 2002;
  • Ion Vlad, “Construcţie hermeneutică şi istorie a conceptelor. Adrian Marino la 75 de ani”, în Tribuna, nr. 40-41, 5-18 oct., 1996;
  • Răzvan Voncu, “Spiritul european în cultura română”, în Literatorul, v. 8, nr. 1-2, 2 ian. 1998;
  • Leon Volovici, “Cultura ca formă de viaţă”, în Observatorul cultural, v. 2, nr. 61, 24-30 apr., 2001;
  • Mihai Zamfir, “Europeanul din noi”,  România literară, v. 38, nr. 12, 30 mar. 2005;
  • Alexandru Zub, “Europa, un demers imagologic şi o pledoarie”, Secolul 20, v. 415-420, nr. 10-12, 1-3, 1999-2000.