A B C D E F G H I J K L M N O P R S T V Z

(17 iulie 1810, Fofeldea, lângă Sibiu — 25 februarie 1881, Bucureşti)


articol de Titus Lates

Filolog şi istoric, unul dintre liderii revoluţiei de la 1848, continuator al Şcolii Ardelene. Urmează şcoala germană, apoi gimnaziul latin din Sibiu (1827–1831). Din 1931, studiază filosofia la colegiul catolic din Cluj. Îşi continuă educaţia la Viena (din 1834), la Institutul Politehnic şi la Universitate. Întors în ţara, ocupă catedra de filosofie de la Colegiul Sf. Sava (1842). Traduce şi alcătuieşte numeroase manuale şcolare (de filosofie, cosmografie ş.a.). Înfiinţează împreună cu Bălcescu Magazin istoric pentru Dacia (1845). A fost inspector general al învăţământului din Moldova (din 1852), director al Bibliotecii Naţionale (din 1859), profesor de istoria literaturii clasice la Şcoala superioară de litere (din 1863). A fost preşedinte al Societăţii „Transilvania” (1877–1879), primul secretar general (1867–1870) şi preşedinte (1870–1872; 1873–1876) al Societăţii Academice Române. Cea mai importantă sarcină pe care şi-a asumat-o în această perioadă a fost elaborarea controversatului Dicţionar al limbei române (1871–1876), în colaborare cu I. C. Massim.

Contribuţia sa cea mai importantă a fost în formarea terminologiei filosofice româneşti moderne, îndeosebi prin traducerea Manualului de filosofie al lui A. Delavigne (1846) şi a primului tom din Manualul de filosofie şi de literatură filosofică de W. T. Krug (1847). A.T.L. a avut un rol important în dezvoltarea învăţământului românesc. Din activitatea sa se poate desprinde şi o concepţie filosofică asupra educaţiei, aşa cum din opera sa se pot deduce elemente de filosofie a limbajului şi a istoriei. Gândirea sa se află sub influenţa lui Kant. În Discursul la deschiderea cursului de filosofie situează filosofia printre ştiinţe, alături de matematică, determinându-i specificitatea: în timp ce cunoaşterea matematică este intuitivă, cunoaşterea filosofică este discursivă. Deosebeşte filosofia de ştiinţele empirice: filosofia este ştiinţă a priori, iar cele empirice sunt a posteriori. Consideră că filosofia este fundamentul tuturor ştiinţelor şi cea mai abstractă dintre toate, pledând pentru caracterul ei critic (respingând dogmatica şi aporetica). În spirit kantian, este un susţinător al psihologiei ca filosofie teoretică şi al eticii ca filosofie practică. Incursiunea în istoria filosofiei începută în Discurs a fost continuată de A.T.L. într-o serie de articole publicate în Universul şi Instrucţiunea publică, tratând multiple aspecte, de la filosofia presocratică până la filosofia modernă.

BIBLIOGRAFIE PRINCIPALĂ

CĂRŢI DE AUTOR

  • Tentamen criticum in originem, derivationem et formam linguae romanae in utraque Dacia Vigentis Vulgo Valachicae, Viennae, Typis Congregationis Mechitaristarum, 1840;
  • Coup d’oeil sur l’histoire des roumains, Bucureşti, Imprimerie du Collège National, 1846;
  • Die Romänen der österreichischisen Monarchie, 3 vol., Viena, 1849–1851;
  • Die Eintheilung des alten Daciens, s.l., s.n. [1850?];
  • Elemente de cosmografia: pentru classile primarie, Bucuresci: Tipografia Collegiului National, 1860 (reeditare: Imprimeria Statului, 1863);
  • Dictionariulu limbei române dupo însarcinarea data de Societatea Academica Româna, elaboratu ca proiectu A.T. Laurianu si J.C. Massimu, 3 vol., Bucuresci, Noua Typographia a Laboratoriloru Romani, 1871;
  • Glossariu care coprinde vorbele d’in limb’a romana straine prin originea sau form’a loru, cumu si celle de origine îndouiosa dupo însarcinarea data de Societatea Academica Romana (cu I.C. Massim), Bucuresci, Noua Tipographia a Laboratoriloru Romani, 1871;
  • Tentamen criticum in originem, derivationem et formam linguae romanae in utraque Dacia vigentis vulgo Valachicae, ed., studiu şi note de Katalin Dumitraşcu, trad. de Katalin şi Emil Dumitraşcu, Craiova, Editura Universitaria, 2002;

ARTICOLE ÎN VOLUME COLECTIVE

  • „Discurs la deschiderea cursului de filosofie în Colegiul naţional de la Sf. Sava din Bucureşti, Septembrie1842”, în: Ilie Popescu Teiuşan; Vasile Netea, August Treboniu Laurian. Viaţa şi activitatea sa, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1970, pp. 275–282;
  • „Cuvânt academic. Filosofia (1845)”, în: Antologia gândirii româneşti, vol. 1, Bucureşti, Editura Politică, 1967, pp. 404–407;

TRADUCERI

  • Manual de filosofie de A. Delavigne, Bucureşti, Tiparul Colegiului Naţional, 1846;
  • Manual de filosofie şi de literatură filosofică de W. Krug, Bucureşti, Tiparul Colegiului Naţional, 1847.

LITERATURĂ SECUNDARĂ

CĂRŢI DE AUTOR

  • Katalin Dumitraşcu, August Treboniu Laurian. Opera lingvistică, Craiova, Editura Universitaria, 2002;
  • Ioan Oprea, Terminologia filozofică românească modernă. Studiu asupra epocii de formare, Bucureşti, Editura Ştiinţifică, 1996, pp. 111–119;
  • Ilie Popescu Teiuşan; Vasile Netea, August Treboniu Laurian. Viaţa şi activitatea sa, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1970;

STUDII ÎN VOLUME COLECTIVE

  • Gheorghe Epure, „August Treboniu Laurian”, în Istoria filosofiei româneşti, vol. 1, coord. I. Pogorlovschi, ed. Îngrijită de Mona Mamulea, Bucureşti, Editura Academiei Republicii Socialiste România, 1972, pp. 278–292;
  • Mircea Itu, „Concepţia filosofică a lui August Treboniu Laurian”, în Studii de istorie a filosofiei româneşti, vol. 1, Bucureşti, Editura Academiei Române, 2006, pp. 175–184;
  • G. Ivănescu, „Formarea terminologiei filozofice romîneşti moderne”, în Contribuţii la istoria limbii romîne literare în secolul al XIX-lea, Bucureşti, Editura Academiei Republicii Populare Romîne, 1956, pp. 171–204 (183–191).

ARTICOLE ÎN PUBLICAŢII ŞTIINŢIFICE

  • Gheorghe Adamescu, „Primii profesori de filosofie ai şcoalei dela Sfântul Sava”, Revista Generală a Învăţământului, nr. 1, 1927, pp. 19–32;
  • Ioan Chindriş, „Publicistica ştiinţifică a lui August Treboniu Laurian”, Anuarul Institutului de Istorie şi Arheologie (Cluj-Napoca), XXII, 1979, pp. 179–2001;
  • D. Macrea, „A. T. Laurian”, Cercetări lingvistice, XII, nr. 2, pp. 69–187;

ARTICOLE ÎN PUBLICAŢII DE CULTURĂ

  • G. Bogdan-Duică, „Cantiani români”, Sămănătorul, III, nr. 6, 1904, pp. 81–84.