A B C D E F G H I J K L M N O P R S T V Z
Ma Me Mi Mo Mu
Mic Mih Mil Mir

Michăilescu, Ștefan C.

(1846, București – 2 iunie 1899, București)

articol de Bogdan Rusu

Filosof, sociolog, profesor, publicist, inventator. Șt.C.M. a făcut studii gimnaziale la Matei Basarab și liceale la Sf. Sava. În 1864 s-a înscris la Facultatea de științe a Universității din București, obținând licența în 1867. Dintre profesorii audiați, C. Esarcu l-a influențat foarte puternic. În 1867 a fost numit profesor de științe naturale la gimnaziul Lazăr. Din 1890, odată cu transformarea gimnaziului în liceu, predă la clasele superioare. A fost inspector școlar și secretar general în Ministerul Cultelor și Instrucțiunii Publice. Ca publicist, a fost redactor-șef la România liberă (1879–1884). Împreună cu D.A. Laurian a editat revista Transacțiuni literare și științifice (1872–1873). A trecut după aceea la Revista contemporană (1873-1875). A brevetat un model de motor cu abur (1898), pentru care a luat premiul Academiei. Atins de o boală incurabilă, s-a sinucis.

Șt.C.M. este un filosof scientist, influențat de pozitivismul lui Comte și Taine, de darwinism și mai ales de materialismul german (Büchner, Vogt, Moleschott). Contribuțiile sale cele mai importante sunt în filosofia psihologiei și filosofia minții. Șt.C.M. s-a manifestat ca un critic viguros al psihologiei spiritualiste și, în general, al spiritualismului francez, al cărui cel mai important reprezentant era la acea dată Paul Janet (profesorul lui C. Leonardescu). Împotriva concepției școlii spiritualiste, după care fiziologia este irelevantă pentru psihologie, Șt.C.M. a susținut un fizicalism reducționist, argumentând că neurofiziologia, în stadiu de știință completă, este însăși psihologia și nu constituie decât o ramură a fizicii. Un alt obiect al criticii lui Șt.C.M. a fost agnosticismul lui Emil du Bois-Reymond, împotriva căruia a scris lucrarea lui cea mai importantă, Introducere la psihofizică. Emil du Bois-Reymond susținuse teza că fenomenele psihice sunt în afara legii cauzalității mecanice și sunt, astfel, în afara domeniului științei. Șt.C.M. argumentează că fenomenele psihice nu formează o clasă distinctă, ci sunt fenomene fizice, inteligibile la capătul unui lanț de transformări ale energiei cosmice. Forța psihică este de natură organică, deci materială. Nu o putem încă măsura precis, nu putem încă matematiza complet raporturile fenomenelor psihice, dar ele sunt, în principiu, matematizabile (așa cum o indicase Fechner) și reductibile la legile „mecanicii atomice”.

BIBLIOGRAFIE PRINCIPALĂ

CARȚI DE AUTOR

  • Influența luminii asupra vieții, Bucuresci: Typographi-Editori Petrescu-C. & Costescu, 1871.
  • Sociologia: industria și resbelul: studiu social și politic, Bucuresci: Tipografia Mihalescu & Luis, 1878.
  • Încercări critice asupra învățământului nostru primar. Studiu didactic și sociologic, Bucuresci: F. Göbl, 1888 (ediția a doua: Carol Müller, 1893).
  • Introducere la psihofizică, Bucuresci: Editura Librăriei Socecu, 1892.
  • Pagini filosofice alese, studiu introductiv de S. Ghiță, București: Editura Academiei Republicii Populare Romîne, 1955.

ARTICOLE ÎN REVISTE

  • “Fiziologia generală de poate da o psihologie? Epistolă științifică adresată d-lui dr. Sturdza, redactorul gazetei medico-chirurgicale”, Transacțiuni literare și științifice, nr.2, 1872.
  • “Încercări sociologice”, Transacțiuni literare și științifice, nr. 9, 1872.
  • “Incercări biologice. Viața după doctrina pozitivă”, Transacțiuni literare și științifice, nr. 14–15, 1873.
  • “Galileu, epoca, viața și operele sale”, Revista contimporană, nr. 1 și 2, 1873.
  • “Schițe filosofice: spiritualism și materialism”, Revista contimporană, nr. 3, 1873
  • “Omul: nosce te ipsum”, Revista contimporană, nr. 6, 1873.
  • “Auguste Comte: clasificarea științelor”, Revista contimporană, 1875.
  • “Analiza unei critici (D-l Spencer în clasificațiunea științelor după A. Comte)”, Revista contimporană, nr. 5, 1875.
  • “Încercări filosofice asupra raporturilor dintre sciință și religiune. Partea întâi: Fetișismul”, Revista contimporană, nr. 1, 3 și 5, 1876
  • “Despre determinism”, România liberă (nr. literar), nr. 4, 5 și 6, 1884.

LITERATURĂ SECUNDARĂ

STUDII INTRODUCTIVE

  • Simion Ghiță, “Concepția filosofică materialistă a lui Ștefan C. Michăilescu și lupta lui împotriva idealismului”, în Pagini filosofice alese, București: Editura Academiei Republicii Populare Romîne, 1955, pp. 3–44.

CAPITOLE ÎN VOLUME COLECTIVE

  • Simion Ghiță, “Ștefan Michăilescu – gânditor înaintat”, Din istoria filozofiei în Romînia, vol. 1, București: Editura Academiei Republicii Populare Romîne, 1955, pp. 131–167.
  • Simion Ghiță, “Materialismul naturalist din Romînia în perioada 1860–1890”, secțiunea “Concepția filozofică materialistă a lui Ștefan C. Michăilescu”, Din istoria filozofiei în Romînia, vol. III, București: Editura Academiei Republicii Populare Romîne, 1960, pp. 196–205.
  • Simion Ghiță, “Concepția filozofică materialistă a lui Ștefan Michăilescu și lupta sa împotriva idealismului”, Istoria gândirii sociale și filozofice în Romînia, București: Editura Academiei Republicii Populare Romîne, 1964, pp. 248–253.
  • Simion Ghiță, “Concepția lui Ștefan C. Michăilescu – expresie filozofică a materialismului naturalist”, Istoria filozofiei românești, vol. I, București: Editura Academiei Republicii Socialiste România, 1972, pp. 408–412.

ARTICOLE ÎN REVISTE

  • Vasile Gr. Borgovan, “La moartea lui Ștefan Michăilescu”, Învățământul primar, nr. 6 (iunie), 1899.
  • Anghel Demetriescu “Stef. C. Michăilescu”, Literatura și arta română, 1899 (republicat în Opere, București: Fundația pentru Literatură și Artă „Regele Carol II”, 1937, pp. 375-392).