A B C D E F G H I J K L M N O P R S T V Z
Va Vi Vl Vo Vu

Vlădescu-Răcoasa, Gheorghe

(22 octombrie 1885, Răcoasa, judeţul Vrancea — 17 decembrie 1989, Bucureşti)

articol de Ana Bazac

Sociolog, publicist, om politic. Absolvă liceul Codreanu din Bârlad (1914) şi Facultatea de Drept din Bucureşti, pe care o parcurge în doi ani (1914–1916). Participă la lupte în Primul Război Mondial, este luat prizonier şi eliberat din Germania în 1918. După revenirea în ţară urmează Facultatea de Litere şi Filosofie (1918–1921), devenind asistentul lui Dimitrie Gusti (din 1920). Studii de specializare la Geneva (1927–1929) şi la London School of Economics (1929–1930). Din 1930, reprezentant al României în Biroul Internaţional al Muncii. Revenit de pe front, iniţiază crearea unei organizaţii antifasciste. Arestat în decembrie 1943. După 23 august 1944, ministru al naţionalităţilor (1945–1947), ambasador în URSS (1947–1950), decan al Facultăţii de Cooperaţie din ASE (1952–1956), director adjunct al Bibliotecii Centrale Universitare (1956–1974). Dimitrie Gusti l-a delegat ca reprezentant al sociologilor români la congresele internaţionale în domeniu (Geneva – octombrie 1933, Bruxelles – august 1935). Din 1922 – redactor-şef adjunct la Neamul românesc (director Nicolae Iorga), între 1923 şi 1927 editează Gazeta copiilor. Colaborează atât la reviste ştiinţifice, cât şi la publicaţii (Adevărul, Dimineaţa, Epoca, Dreptatea, Universul) al căror corespondent în străinătate a fost în timpul activităţii lui profesionale la Societatea Naţiunilor.

Participă la campanii de cercetare monografică, perfecţionând chestionarele. Leagă interesul său pentru monografia sociologică, bazată pe raportul dintre diferitele ştiinţe sociale, de cel pentru sociologia muncii, sindicalism, legislaţia muncii. Pornind de aici, a conceput o teorie a sociologiei juridice având ca punct de referinţă lucrarea lui G. Gurvitch, pe care o prezintă în termeni ce ţin de filosofia socială (sociabilitate, integrare, relaţii, forme de comunitate umană). Acelaşi tip de abordare caracterizează şi studiul de filosofie politică (aceasta din urmă fiind legată de drept) şi articolele privitoare la C. Rădulescu-Motru şi D. Gusti.

BIBLIOGRAFIE PRINCIPALĂ

CĂRŢI

  • Naşterea şi ideologia Organizaţiei Internaţionale a Muncii, Bucureşti, Bucureşti, Editura Institutului Social Român, 1931;
  • Activitatea Organizaţiei Internaţionale a Muncii în anii 1930, 1931 şi 1932, Bucureşti, 1933;
  • L’Institut Social Roumain. XV ans d’activité, 1918–1933, Bucureşti, 1933.

STUDII ÎN VOLUME COLECTIVE

  • „Masaryk”, în Masaryk, preşedintele Republicii Cehoslovacia, culegere de articole scrise de I. Nistor, C. Rădulescu-Motru, I. Niemirow, V. Stoica, Gh. Vădescu-Răcoasa, Gr. Graur, Liviu I. Nasta, H. Blazian, T. Teodorescu-Branişte, cu un omagiu de Iuliu Maniu, preşedintele Consiliului de Miniştri, Bucureşti, Adevărul, 1930;
  • „Politica şi filosofia dreptului”, în Istoria filosofiei moderne – Omagiu profesorului Ion Petrovici, vol. I, Bucureşti, Societatea Română de Filosofie, 1937, pp. 79–96;
  • „Dimitrie Gusti şi şcoala sociologică de la Bucureşti”, XXV Ani de Învăţământ Universitar, 1910–1935, Bucureşti, 1937.

ARTICOLE ÎN PUBLICAŢII ŞTIINŢIFICE

  • „La sociologie en Roumanie”, Revue Internationale de Sociologie, 37e année, Nos. I-II, Janv.– Févr. 1929, pp. 1–22;
  • „Viaţa, personalitatea şi opera profesorului C. Rădulescu- Motru”, Revista de filosofie, vol. XVII (Omagiu profesorului C. Rădulescu-Motru), 1932, Societatea română de filosofie, pp. 5–65;
  • „Profesorul Dimitrie Gusti (Viaţa, opera şi personalitatea lui)”, Arhiva pentru ştiinţă şi reformă socială, Omagiu profesorului D. Gusti. XXV de ani de învăţământ universitar, anul IV, II, 1936, pp. 1070–1092;
  • „Schiţa unei sociologii juridice. Consideraţii în jurul unor lucrări recente”, Revista de filosofie, n. 3–4, 1941, pp. 256–274.

COMUNICĂRI LA CONFERINŢE

  • „Le statut personnel des ressortissants des états balkaniques”, Rapport, Conférence balkanique. No. 23, Commission de politique sociale et d’hygiène, Bucureşti, 1932;
  • „Statut d’un Office balkanique du Travail”, Rapport,  Documents de la III-ième Conférence Balkanique, No. 24, Commission de politique sociale et d’hygiène, Bucureşti, 1932 ;
  •  „Quelques considérations concernant une esquisse de sociologie internationale, communication présentée à la Conférence internationale des sciences sociales”, Paris, 1937.

LITERATURĂ SECUNDARĂ

CĂRŢI

  • Titu Georgescu, Intelectuali antifascişti în publicistica românească, Bucureşti, Editura Ştiinţifică, 1967, pp. 274–276;
  • Zoltán Rostas, Monografia ca utopie – Interviuri cu Henri H. Stahl (1985-1987), Bucureşti, Paideia, 2000, vezi index;
  • Coordonator Ştefan Costea, Mică enciclopedie de sociologie. Sociologi români, Bucureşti, Expert, 2001, pp. 464–466;
  • Zoltán Rostas, O istorie orală a Şcolii sociologice de la Bucureşti, Bucureşti, Printech, 2001, vezi index;
  • Zoltán Rostas, Parcurs întrerupt: discipoli din anii ’30 ai Şcolii gustiene, Bucureşti, Paideia, 2006, vezi index;
  • Zoltán Rostas, Sala luminoasă: Primii monografi ai Şcolii gustiene, Bucureşti, Paideia, 2003, pp. 361–388.