(11 noiembrie 1865, Iaşi —  12 ianuarie 1897, Iaşi)


articol de Ana Bazac

Medic şi publicist, cu preocupări de filosofie şi sociologie. Absolvă Facultatea de Medicină la Universitatea din Iaşi şi la cea din Bucureşti (1882–1888). Doctor cu teza Mediul social ca factor patologic (1891). Se specializează în străinătate în oftalmologie. Doctor de ţară. Socialist, colaborează la Munca, Lumea nouă, Adevărul, Românul, Contemporanul.

Opunându-se „medicinii scolastice”, accentuează caracterul social al omului ca obiect al medicinii. Pe fondul unei teorii a complexităţii determinismului, arată că bolile nu sunt fatale, ci, în bună măsură, îşi au originea în mediul social, înţeles ca un sistem complex: material, cultural, dar şi ca ansamblu alcătuit din condiţii speciale, în care funcţionează obiectele civilizaţiei („maşinile”), şi condiţiile defavorabile în care oamenii îşi petrec viaţa. În acest sens, combate darwinismul social şi teoria lui Malthus. Discută problemele medicinii preventive şi arată consecinţele condiţiilor sociale asupra stării de sănătate fizică şi psihică a populaţiei, studiind comparativ situaţiile din Occident şi România. Consideră că reformele sociale de îmbunătăţire materială şi spirituală a condiţiilor categoriilor defavorizate reprezintă principalul mijloc profilactic al bolilor.

BIBLIOGRAFIE PRINCIPALĂ

CĂRŢI

  • Mediul social ca factor patologic, Teză, nr. 250, Asociaţia medicală, Bucureşti, Tipo-Litografia şi Fonderia de Litere Dor. P. Cucu, 1891; ediţia a doua, postumă: Mediul social ca factor patologic, cu o prefaţă de Constantin Dobrogeanu-Gherea şi o notiţă biografică de Sofia Nădejde, Iaşi, Tipografia A. Goldner, 1897.

ARTICOLE ÎN PUBLICAŢII ŞTIINŢIFICE

  • „Darwin şi Malthus în etiologie”, Contemporanul, nr. 11, 1891, pp. 422–433;
  • „Încercări asupra patologiei şi patogenezei în diverse epoci istorice”, România medicală, nr. 1, 1893, pp. 303–310;
  • „Impaludismul şi profilaxia sa”, Progresul medical român, nr. 16, 1896, pp. 1241–1242; nr. 17, 1896, pp. 133–134;
  • „Dialectica în medicină”, Progresul medical român, 5 mai 1896, nr. 20, pp. 154–155.

ARTICOLE ÎN REVISTE DE CULTURĂ

  • „Împroprietărirea ţăranilor”, Munca, nr. 6, 1 aprilie 1890;
  • „Clubul muncitorilor”, Munca, nr. 8, 5 aprilie 1890;
  • „Deputaţii socialişti”, Munca, nr. 13, 20 mai 1890;
  • „Lupta muncitorilor”, Munca, nr. 35, 21 octombrie 1890 şi 36, 28 octombrie 1890;
  • „Muncitorii faţă cu partidele burgheze”, Munca, nr. 18 noiembrie 1890;
  • „Are vreun rost?”, Munca, 2 decembrie 1890;
  • „Instrucţia poporului”, Munca, nr. 4, 15 martie 1892, p. 2;
  • „Elita noastră socială”, Munca, nr. 5, 22 martie 1892, p. 1;
  • „Serviciul sanitar rural”, Adevărul, nr. 1171, mai 1892;
  • „La noi”, Munca, V, , nr. 21, 24 iulie 1894, p. 1;
  • „Le milieu social comme facteur pathologique”, L’ère nouvelle, nr. 11, 1894 ;
  • „Alcoolismul şi cauzele care-i dau naştere”, Lumina, nr. 15, 1896, p. 86;
  • „Pentru ţărani”, Munca, nr. V, 5, 27 martie 1896, pp. 1–2;
  • „Medicii de plasă”, Lumea nouă, nr. 704, 23 noiembrie 1896.

LITERATURĂ SECUNDARĂ

CĂRŢI

  • Ştefan Costea (coordonator), Mică enciclopedie. Sociologi români, Bucureşti, Expert, 2001, pp. 428-430.

PREFEŢE

  • Samuil Izsák, „Studiu introductiv” la Ştefan Stâncă, Mediul social ca factor patologic, Bucureşti, Editura Academiei R.P.R., 1956;
  • Ion Felea, „Studiu introductiv” (şi antologie) la Ştefan Stâncă, Mediul social ca factor patologic, Bucureşti, Editura Politică, 1972.

ARTICOLE ÎN PUBLICAŢII ŞTIINŢIFICE

  • L. Ghelerter şi B. Horodniceanu, „Ştefan Stâncă. Cu prilejul împlinirii a 60 de ani de la apariţia operei sale, Mediul social ca factor patologic”, Buletin ştiinţific, Academia R.P.R., Secţiunea de ştiinţe medicale, t. V, nr. 3, iulie–august–septembrie 1953, pp. 520–534;
  • S. Izsák, „Ştefan Stâncă (1865–1897)”, Orvosi Hétilap, 107 (19), 8 mai 1966, pp. 892–895; articolul este citat în International Bibliographic Guide to the History of Pathology, Axel W. Bauer, editor: http://www.uni-heidelberg.de/institute/fak5/igm/g47/bauerpat.htm
  • I. Goldenberg, N. Stratone, „Ştefan Stîncă, dialectician marxist şi militant social”, Revista medicală şi de chirurgie, (71) 1, ianuarie–martie 1967, pp. 219–222;
  • I. Goldenberg, N. Stratone, „Problema relaţiei dintre perspectivele biologică şi socială în opera lui Ştefan Stîncă,”, Revista medicală şi de chirurgie, (71) 3, iulie–septembrie 1967, pp. 749–750.