A B C D E F G H I J K L M N O P R S T V Z
Ad Al Am An As Av
Asa Asl

Aslan, Garabet

(20 iunie 1881, Focşani —  ?)

articol de Ana Bazac

Etician şi filosof al educaţiei. A urmat studii de filosofie, pedagogie, sociologie şi litere la Paris (Sorbonne şi École des hautes études), 1899–1906, devenind doctor în filosofie la Sorbonne în 1906 (sub conducerea lui Gabriel Séailles; printre membrii comisiei au fost Émile Boutroux şi Émile Durkheim). În perioada 1904–1905 a editat ziarul Lupta pentru binele poporului (Focşani), în care adoptă o perspectivă politică apropiată de cea a lui Nicolae Iorga. Corespondent al Societăţii franceze de filosofie. Profesor secundar la Giurgiu din 1906. A ţinut un curs liber la Universitatea din Bucureşti (1907), dorind să intre în corpul profesoral universitar. Deoarece răspunsul universităţii este negativ, devine, pentru scurt timp, funcţionar în Ministerul Instrucţiunii Publice, din acest moment începând înscrierea sa în birocraţie. Din 1919, intrând şi în politică, ajungând în 1932 primar al Sectorului 1 Galben (Bucureşti). Ca urmare, nu mai continuă cercetările ştiinţifice.

În La morale selon Guyau… analizează critic contradicţia dintre intenţia lui Guyau de a face din etică o ştiinţă pozitivă şi, pe de altă parte, necesitatea de a fundamenta etica, ceea ce este o sarcină metafizică. Dar motivaţia contradicţiei lui Guyau  nu stă atât în gândirea acestuia, cât în natura problemelor morale, care impun o reflecţie filosofică.

L’expérience et l’invention en morale este o cercetare critică metaetică asupra doctrinelor etice formaliste şi naturaliste, respectiv metafizice şi sociologice. G.A. insistă asupra specificului problemei morale şi al faptului moral, argumentând împotriva perspectivei sociologice extreme, dar situându-se la antipodul perspectivei metafizice asupra vieţii morale. În acest sens, caută să concilieze metoda de abordare raţionalistă şi metoda sociologică. În acelaşi timp, prin rolul dat experienţei morale accentuează importanţa individului şi a libertăţii în relaţiile sociale, adică în moralitate.

Concentrarea asupra dialecticii obiectiv–subiectiv în morală este legată de preocupările sale de filosofie a educaţiei, şi anume de auto-educaţie ca alegere realizată în contextul influenţelor şi modelelor sociale contradictorii.

BIBLIOGRAFIE PRINCIPALĂ

CĂRŢI

  • Cunoştinţe de psihologie ce trebuie să le reţină fiecare elev la examenele generale şi la bacalaureat, Focşani, 1897;
  • Curs teoretic şi practic de algebră pentru usul şcoalelor secundare şi cuprinzând numeroase aplicaţiuni şi foarte multe eserciţii şi probleme graduate,  Focşani, 1898;
  • Lecţiuni de pedagogie pentru clasa a IV-a secundară de ambe sexe, Ediţia I, Craiova, David J. Benvenisti, 1899; Ediţia a II-a, Bucureşti, Socec;
  • Lecţiuni de pedagogie pentru clasa a IV-a secundară de ambe sexe, Ediţia I, Craiova, David J. Benvenisti, 1900; Ediţia a II-a, Bucureşti, Socec;
  • La morale selon Guyau et ses rapports avec les conceptions actuelles de la morale scientifique, Paris, F. Alcan, 1906;
  • Educaţia prin sine însuşi. Curs deschis la Universitatea din Bucureşti în ziua de 15 ianuarie 1907, Prelegerile I-XIV, Bucureşti-Focşani, 1907 (ediţia a VIII-a, 1927);
  • L’expérience et l’invention en morale, Préface de Gabriel Séailles, Paris, F. Alcan, Bibliothèque de philosophie contemporaine, 1908;
  • Le jugement chez Aristote, Paris, F. Alcan, 1908;
  • Din problemele vieţii, Bucureşti, Alcalay, Biblioteca pentru toţi, nr. 559, 1910;
  • Morala greacă, Bucureşti, Tipografia profesională Dim. C. Ionescu, 1910;
  • Criza morală. Frământările spiritului modern. Spre orizonturi noi, Bucureşti, Imprimeriile „Independenţa”, 1913;
  • Cum să trăim, Bucureşti, Biblioteca Lumina, Librăria nouă, 1913;
  • Cultul oamenilor mari, Bucureşti, Alcalay, 1914;
  • Chestiuni de învăţământ şi educaţie, Bucureşti, Editura „Librăriei Şcoalelor” C. Sfetea, 1916;
  • Cum ajunge cineva om (după autobiografia lui Franklin), Bucureşti, Tipografia profesională Dim. C. Ionescu, s.a.;
  • Pentru ideal, Bucureşti, Editura Librăriei H Steinberg & fiii, Căminul, Biblioteca literară şi ştiinţifică nr. 37–37 bis, s.a.;
  • Pentru viaţă, Bucureşti, Alcalay, Biblioteca pentru toţi, nr. 990.

ARTICOLE ÎN PUBLICAŢII ŞTIINŢIFICE

  • „Morala lui Guyau”, Revista idealistă, an II, tomul VII, no. 7, septembrie 1904, pp. 277–291;
  • „Cauza şi remediul pesimismului”, Revista idealistă, octombrie 1905;
  • „Scrisoare din Paris. De la Societatea franceză de filosofie”, Revista idealistă, tom I, nr. 3, martie 1906, pp. 242–246;
  • „Educaţia intelectuală în doctrina lui Spencer”, Revista idealistă, august 1906;
  • „Terapeutica morală. 1 – Furia”, Cultura română, an III, 15 noiembrie 1905, pp. 360–370;
  • „Importanţa Eticei în liceu”, Cultura română, an IV, no. 9–10, septembrie-octombrie 1906, pp. 412–416;
  • „Metoda de învăţământ în Facultatea de litere”, Cultura română, an IV, no. 1–2, noiembrie–decembrie 1906, pp. 19–24;
  • „La morale de Guyau”, Revue de métaphysique et de morale, juillet  1906, p. 1–11;
  • „Educaţia prin sine însuşi. Scopul educaţiei”, Cultura română, an IV, no. 3, ianuarie 1907, pp. 80–90;
  • „Educaţia prin sine însuşi. Prelegerea II”, Cultura română, an IV, no. 4, februarie 1907, pp. 140–147;
  • „Educaţia prin sine însuşi. Ereditatea şi educaţia”, Cultura română, an IV, no. 5, martie 1907, pp. 179–186;
  • „Cronica pedagogică”,  Cultura română, martie şi septembrie 1907;
  • „Autosugestia în educaţie”, Cultura română, an IV, no. 6, aprilie 1907, pp. 223–235;
  • „Disciplina şi pedeapsa şcolară”, Revista generală a învăţământului, martie 1908;
  • „Analize şi discuţii”, Revista idealistă, aprilie, 1908;
  • „Necesitatea Eticei în liceu”, Revista generală a învăţământului, octombrie 1908;
  • „Le problème  moral au XIX-ième siècle”, Revue internationale de sociologie, février 1908;
  • „Réforme de l’enseignement supérieur en Roumanie”, Revue internationale de l’enseignement, octobre 1907;
  • „La spécialisation dans les facultés des lettres de Roumanie”, Revue internationale de l’enseignement, octobre 1908.

CONFERINŢE

  • Despre educaţie. Conferinţă publică ţinută în ziua de 18 martie 1899 în Palatul Ateneului, Focşani, 1899;
  • Educaţia prin sine însuşi. Conferinţă publică ţinută la Ateneul din Bucureşti în ziua de 8 martie 1907, Focşani, 1907;
  • De ce a fost disolvat Consiliul municipiului Bucureşti. Discurs rostit în şedinţa Senatului de la 26 aprilie 1929, Bucureşti, Imprimeriile statului, 1929.

ARTICOLE ÎN REVISTE DE CULTURĂ

  • „Constantin Rădulescu-Motru, Cultura română şi politicianismul”, Lupta pentru binele poporului, nr. 2, martie 1904, p. 2;
  • „Părerile celor vechi despre fericire”, Lupta pentru binele poporului, nr. 7 (Epictet, cinicii, Diogene, Zenon), nr. 8 (Epictet, Helvidius Priscus), nr. 9 (Socrate, Platon, Aristotel), 1904, p. 2;
  • „Filosofie în două cuvinte”, Lupta pentru binele poporului, nr. 9–12, 1904–1905, pp. 1, 2;
  • „Reforma învăţământului superior”, Universul, 8, 12 şi 13 decembrie 1906;
  • „Încercări de patologie socială”, Viaţa nouă, 1 decembrie 1906;
  • „Viaţa, după Maxim Gorki”, Noua revistă română, 5 aprilie 1909;
  • „Adolescenţa”, Noua revistă română, 19 aprilie 1909;
  • „Atitudinea ironică în viaţă”, Noua revistă română, 3 mai 1909;
  • „Natura şi viaţa”, Convorbiri critice, mai 1909;
  • „Din mişcarea filosofică”, Noua revistă română, 24 mai 1909;
  • „Idealul modern”, Noua revistă română, 16 august 1909
  • „Către părinţi şi elevi”, Revista cercului didactic Vlaşca, octombrie 1909;
  • „Criza familială”, Noua revistă română, 29 noiembrie 1909;
  • „Solemnitate de la Primăria sect. I Galben. Cuvântarea primarului, Garabet Aslan, Epoca, 6 decembrie 1932, p. 2;
  • „Un apel al primarului de Galben”, Epoca, 10 decembrie (p. 3), 11 decembrie, 13 decembrie, 14 decembrie 1932, p. 2;
  • „În ajutorul copiilor săraci. Împărţirea darurilor de sărbători în cart. Sect. I Galben”, Epoca, 29 decembrie 1932, p. 2.

LITERATURĂ SECUNDARĂ

REFERINŢE ÎN CĂRŢI DE AUTOR

  • Bogdan Căuş, Figuri de armeni din România. Dicţionar, Bucureşti, Ararat, 1987, p. 25.
  • Ioan Comănescu, Autoeducaţia azi şi mâine, Oradea, Editura Imprimeriei de Vest, 1996, p. 44;
  • Mircea Dumitru, Ana Aslan şi timpul său. O luptă de idei, Bucureşti, Editura Medicală, 1997, p. 31;
  • Eugen Lovinescu, Memorii. 1900–1916, Bucureşti, Cugetarea, 1930, pp. 79–81;
  • Vasile Popescu, „«Ce înseamnă să fii… Aslan» sau Un gânditor uitat în etica şi pedagogia românească”, în Vasile Popescu, Formulări şi re-formulări de istorie a eticii şi filosofiei româneşti. Vol. I. Studii critice şi ipoteze, Bucureşti, Arvin Press, 2004, pp. 59–68;
  • Lucian Predescu, Enciclopedia Cugetarea. Material românesc. Oameni şi înfăptuiri, Bucureşti, Cugetarea – Georgescu Delafras, 1940, p. 55;
  • Jordi Riba, La morale anomique de Jean-Marie Guyau, Paris, L’Harmattan, 1999, pp. 73, 394;
  • Ladislas Spasowski, Les bases du système de la philosophie morale de Guyau, Thèse présentée à la Faculté de Philosophie de l’Université de Berne, Acceptée par la dite Faculté, Berne le 13 mai 1908, Imprimérie de Ch. Kowalewski, Mazowiecka 8, Varsovie, pp. 56–57;
  • Stanciu Stoian, Pedagogia română modernă şi contemporană, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1976, pp. 158–159;

ARTICOLE ÎN PUBLICAŢII ŞTIINŢIFICE

  • Vasile Popescu, „Garabet Aslan – un gânditor uitat”, Revista de filosofie, t. XLIV, nr. 1–2, ianuarie–aprilie 1997, pp. 91–95.

ALTE SURSE

  • Arhivele naţionale ale României, Universitatea „Alexandru I. Cuza” din Iaşi. Facultatea de Litere în istoria învăţământului şi a culturii române, vol. II, Bucureşti, 1998, pp. 21, 22, 23, 108;