A B C D E F G H I J K L M N O P R S T V Z
Şă Sc Si Sl St Su
Sta Şte Sto Str Stu

Stahl, Henri H.

(12 octombrie 1901, Bucureşti — 9 septembrie 1991, Bucureşti)

articol de Constantin Schifirneţ

Sociolog şi etnolog, reprezentant al Şcolii monografice de la Bucureşti. Fiul lui Henri Stahl (1877–1942), autorul unei celebre metode de stenografie şi stenograf şef al Parlamentului român. Fratele, după mamă, al lui Şerban Voinea (Gaston Boeuve), lider al Partidului Social Democrat, şi al scriitoarei Henriette Yvonne Stahl. Provine dintr-o familie cu strămoşi veniţi din Alsacia şi din Elveţia francofonă. A urmat cursurile şcolii primare (Deutsche Evangelische Schule) şi liceale („Mihai Viteazul”) în Bucureşti. A absolvit Facultatea de Drept (1921) şi Facultatea de Litere şi Filosofie (1934) ale Universităţii din Bucureşti. Doctor în sociologie (1939) cu teza Nerej, un village d’une region archaïque, susţinută la catedra lui D. Gusti. În anul 1924 îşi începe activitatea didactică la Facultatea de Litere şi Filosofie a Universităţii din Bucureşti, unde conduce un seminar despre monografia sociologică. În 1943, devine conferenţiar de sociologie rurală. În perioada 1946–1948, este profesor la aceeaşi catedră. Profesor de sociologie, metodologia anchetelor sociale şi legislaţie socială la Şcoala Superioară de Prevederi şi Asistenţă Socială din Bucureşti (1928–1952). A participat la campaniile de cercetări monografice iniţiate de D. Gusti, având sarcini de coordonare şi de organizare a echipelor studenţeşti. După înfiinţarea secţiei de sociologie la Universitatea din Bucureşti, coordonează cercetări de teren în zona Slatina, Teiul Doamnei, Bragadiru, Vrancea. Membru al societăţii „Criterion”. Înfiinţează revista Criterion (1934), împreună cu Alexandru Cristian Tell, Mircea Eliade, Mircea Vulcănescu şi Petru Comarnescu. Director de studii în cadrul Fundaţiei Culturale Regale. În anul 1936, împreună cu D. Gusti şi Victor Ion Popa, înfiinţează Muzeul Satului din Bucureşti. Director al Serviciului Exterior şi al Statisticii Administrative la Institutul Central de Statistică. După scoaterea sociologiei din universitate de către regimul comunist, H.H.S. se ocupă de proiectarea şi sistematizarea dezvoltării urbane şi regionale pentru diverse localităţi. Odată cu reînfiinţarea Secţiei de Sociologie la Universitatea Bucureşti, în 1966, este numit profesor la catedra de sociologie. În 1974, a fost ales membru corespondent al Academiei Române, devenind membru titular în 1990.

Este unul dintre principalii reprezentanţi ai cercetării sociologice empirice din România, specialist în studiul problemei rurale, metodolog şi autor de studii de referinţă în domeniul culturii populare.

H.H.S. a respins gândirea metafizică şi a argumentat necesitatea cercetărilor empirice, fundamentate teoretic şi metodologic, pe baza unei înţelegeri procesuale şi raţionale a culturii şi societăţii. A analizat critic teoria „spaţiului mioritic” a lui Lucian Blaga, distingând între abordarea ştiinţifică şi cea metafizică, abstractă.

BIBLIOGRAFIE PRINCIPALĂ

CĂRŢI DE AUTOR

  • Cultura satelor, cum trebuie înţeleasă, Cluj, Editura Revistei „Satul şi Şcoala”, 1934.
  • Tehnica monografiei sociologice, Bucureşti, Editura Institutului Social Român, 1934; reeditare: Tehnica monografiei sociologice, ediţie îngrijită de Septimiu Chelcea, prefaţă de Dorel Abraham şi Septimiu Chelcea, Bucureşti,  Editura SNSPA, Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice, 2001.
  • Bucureştii ce se duc, Bucureşti, Imprimeriile E. Marvan, 1935.
  • Monografia unui sat: cum se alcătuieşte, spre folosul căminului cultural, Bucureşti, Fundaţia Culturala Regală „Principele Carol”, 1937.
  • Nerej, un village d’une region archaïque, 3 vol., Bucarest, Institut de Sciences Sociales de Roumanie, 1939; reeditare: Paris, s.n., 1987.
  • Sociologia satului devălmaş românesc, Bucureşti, Fundaţia Regele Mihai I, 1946.
  • Contribuţii la studiul satelor devălmaşe româneşti, 3 vol., Bucureşti, Editura Academiei R.P.R., 1959–1965; Ediţia a 2-a, revăzută, studiu introductiv şi ediţie îngrijită de Paul H. Stahl, Bucureşti, cartea Românească, 1998.
  • Organizarea administrativ-teritorială, Bucureşti, Editura Ştiinţifică, 1969.
  • Les anciennes communautés villageoises roumaines; asservissement et pénétration capitaliste (în colaborare cu Paul H. Stahl), Bucarest, Paris, Éditions de l’Academie de la Republique Socialiste de Roumanie, Éditions du Centre National de la Recherche Scientifique, 1969.
  • Civilizaţia vechilor sate româneşti (în colaborare cu Paul H. Stahl), Bucureşti, Editura Ştiinţifică, 1968.
  • Două sate. Structuri sociale si progres tehnic (în colaborare cu M. Cernea şi Gh. Chepeş), Bucureşti, Editura Politică, 1970.
  • Studii de sociologie istorică, Bucureşti, Editura Ştiinţifică, 1972.
  • Teoria şi practica investigărilor sociale, 2 vol., Bucureşti, Editura Ştiinţifică, 1974–1975.
  • Traditional Romanian Village Communities: The Transition from the Communal to the Capitalist Mode of Production in the Danube Region, Translators: Daniel and Holley C. Chirot, Cambridge, Cambridge University Press, 1980.
  • Teorii şi ipoteze privind sociologia orânduirii tributale, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1980.
  • Amintiri şi gânduri din vechea şcoală a „monografiilor sociologice”, Bucureşti, Minerva, 1981.
  • Eseuri critice. Despre cultura populară românească, Bucureşti, Minerva, 1983.
  • Dimitrie Gusti. Studii critice, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1986.
  • Probleme confuze în istoria socială a României, Bucureşti, Editura Academiei Române, 1992.
  • Povestiri din satele de altă dată, cu ilustraţii şi comentarii de Paul H. Stahl, Bucureşti, Nemira, 1999.
  • Gânditori şi curente de istorie socială românească, Bucureşti, Editura Universităţii din Bucureşti, 2001.
  • Istoria socială a satului românesc, selecţia şi îngrijirea textelor de Viorica Nicolau, Bucureşti, Paideia, 2003.
  • Oameni de altădată, Bucureşti, Editura Universităţii din Bucureşti, 2007.

LITERATURĂ SECUNDARĂ

CĂRŢI DE AUTOR

  • Zoltán Rostás, Monografia ca utopie. Interviuri cu Henri H. Stahl (1985–1987), Bucureşti, Paideea, 2000.

CAPITOLE ÎN CĂRŢI DE AUTOR

  • Iordan Datcu, „Stahl Henri H.”, în Dicţionarul etnologilor români, vol. 2, Bucureşti, Saeculum I.O., 1998, pp. 216–219.

STUDII ÎN VOLUME COLECTIVE

  • Dorel Abraham, Septimiu Chelcea, „Contribuţia ştiinţifică a profesorului H.H. Stahl la cunoaşterea comunităţilor rurale româneşti”, în Şcoala sociologică de la Bucureşti. Tradiţie şi actualitate, coordonator Maria Larionescu, Bucureşti, Editura Metropol, 1996, pp.106–121.
  • Ştefan Costea, „Stahl Henri Henri”, în Sociologi români. Mică enciclopedie, coordonator Ştefan Costea, Bucureşti, Editura Expert, 2001, pp. 416–424.

ARTICOLE ÎN PUBLICAŢII ŞTIINŢIFICE

  • Ilie Bădescu, „Despre periferie şi periferializare. Punctul de vedere al profesorului Henri H. Stahl”, Sociologie românească, vol. 4, nr. 3, 2006, pp. 45–56.
  • Septimiu Chelcea, „H.H. Stahl despre sociologia românească”, Sociologie românească, vol. 3, nr. 5, 1992, pp. 533–543.
  • John W. Cole, „Traditional Romanian Village Communities: The Transition from the Communal to the Capitalist Mode of Production in the Danube Region by Henri H. Stahl”, Slavic Review, Vol. 41, No. 2 (Summer, 1982), pp. 373–374.
  • Marin Diaconu, „H. H. Stahl la «Criterion»”, Sociologie românească, vol. 3, nr. 5, 1992, pp. 491–497.
  • Iancu Filipescu, „Din contribuţiile lui Henri H. Stahl la dezvoltarea sociologiei istoriei”, Sociologie românească, vol. 4, nr. 3, 2006, pp. 27–33.
  • Dimitrie Gusti, „Raport asupra activităţii ştiinţifice, didactice şi organizatorice a lui H.H. Stahl”, Sociologie românească, an 5, nr. 1–6, 1943.
  • Maria Larionescu, „H.H. Stahl. Probleme confuze în istoria socială a României”, Sociologie românească, vol. 3, nr. 5, 1992, pp. 553–555.
  • Vintilă Mihăilescu, „Polemica Stahl – Blaga atunci şi acum”, Revista de cercetări sociale, nr. 1–4, 1994, pp. 138–144.
  • Dionisie Petcu, „Un model teoretic al genezei feudalismului în opera lui H.H. Stahl”, Sociologie românească, vol. 3, nr. 5, 1992, pp. 517–520.
  • Viorica Prodan, „Activitatea ştiinţifică a profesorului Henri H. Stahl. Repere documentare”, Sociologie românească, vol. 4, nr. 3, 2006, pp. 57–67.
  • Sorin M. Rădulescu, „O latură mai puţin cunoscută a personalităţii Prof. Henri H. Stahl: talentul de polemist”, Sociologie românească, vol. 3, nr. 5, 1992, pp. 499–500.
  • Constantin Schifirneţ, „Cultura populară în viziunea unui sociolog (H.H. Stahl)”, Sociologie românească, nr. 5, 1992, pp. 525–531.