A B C D E F G H I J K L M N O P R S T V Z
Pa Pe Po

(12/22 iunie 1886, Bucureşti – 13 octombrie 1954, Bucureşti)


articol de Crăiţa Florescu

Sociolog, politolog, antropolog, istoric al filosofiei, teoretician al cunoaşterii, logician. După susţinerea examenului de bacalaureat (1905) a urmat, la Universitatea Humboldt din Berlin, cursuri de filosofie, logică, psihologie, economie politică şi istoria culturii cu profesori renumiţi. În 1911 şi-a susţinut teza de doctorat cu titlul Glanvill und Hume (menţiunea cum laude) la Universitatea din Rostock, sub coordonarea lui Franz Erhardt. În 1915 a plecat în SUA; între 1918 şi 1919 a fost profesor la Wabash College, Indiana (logică, sociologie şi ştiinţe politice). Începe să fie preocupat de sociologie şi antropologie socială. În 1920 s-a întors în România. Începând din 1922 a susţinut la Universitatea din Bucureşti cursuri de sociologie comparată (post înfiinţat pentru el la recomandarea lui Dimitrie Gusti). A fost membru al Institutului Social Român şi membru corespondent al Academiei Române. A publicat peste 150 de cărţi şi articole. Odată cu instaurarea regimului comunist, a fost demis de la Universitate şi i-a fost retrasă în mod abuziv calitatea de membru corespondent al Academiei (situaţie remediată, post-mortem, după revoluţia din 1989).

Iniţiator al studiului comparat al sociologiei în Romania, N.P. consideră că acest tip de abordare este justificat (şi cerut chiar) de existenţa unui substrat sufletesc comun diverselor grupuri de indivizi. Acest substrat se manifestă în similitudinile dintre literaturile şi mitologiile popoarelor, dintre religiile şi obiceiurile acestora, dintre limbile, legile şi întâmplările lor istorice (Introducere în studiul comparativ al societăţii). N.P. susţine că spiritul creează societatea, iar nu invers. Pentru el, „sociologia comparată e propedeutica unei ştiinţe generale a spiritului omenesc”.

N.P. înţelege gândirea (alături de produsele ei, dintre care cel mai de seamă este negaţia) sub un triplu aspect: psihologic – după esenţă, logic – după formă şi metafizic – în legătură cu valorile ei  (Die Denkfunktion der Verneinung). Cunoaşterea izvorăşte din opoziţia celor doi poli ai procesului cognitiv – subiectul şi obiectul. Relaţia originară dintre subiect şi obiect ne apare astfel sub forma unei judecăţi negative; subiectul gânditor se raportează la lume negând. Pentru N.P., negaţia este forma originară a judecăţii şi fundamentul psihologic care impulsionează procesul de cunoaştere de la reprezentări la concepte. Gândirea metafizică aspiră la o cunoaştere absolută a realităţii, din a cărei imposibilitate de ordin empiric rezultă infinitatea ideală a gândirii. În acest sens, negaţia este condiţia formală a gândirii metafizice.

BIBLIOGRAFIE PRINCIPALĂ

CĂRŢI DE AUTOR

  • Glanvill und Hume (teză de doctorat), Berlin, Universitätsdruckerei, 1911, 69 p.
  • Zur Begriffsbestimmung der Philosophie, Berlin, Leonhard Simion Nf. Verlag, 1912, 92 p.
  • Gedanken und Winke, Berlin, Leonhard Simion Nf. Verlag, 1912, 119 p.
  • Die Denkfunktion der Verneinung, Berlin, Leipzig, B.G. Teubner Verlag, 1914, 81 p.; republicat în Revue roumaine de philosophie, vol. 36, 1992, nr. 3-4, pp. 355-407.
  • The Twofold Aspect of Thought, Londra, Watts & Co, 1920, 32 p.
  • Introducere în studiul comparativ al Societăţii, Bucureşti, Atelierele Grafice „Tiparul Românesc”, 1922, 19 p. (conferinţa de inaugurare a cursului de sociologie comparată).
  • The Principles of Comparative Sociology, Londra, Watts & Co, 1924, 191 p.; tradus în limba română şi publicat în Principiile sociologiei comparate, pp. 65-192.
  • The Interpretation of National Differentiations, Londra, Watts & Co, 1929, 239 p.; tradus în limba română şi publicat în Principiile sociologiei comparate, pp. 195-345.
  • Thomas Hobbes. Viaţa şi Opera, Bucureşti, Societatea Română de Filosofie, 1938, 201 p.
  • Primitivii. Organizare – Instituţii – Credinţe – Mentalitate, Bucureşti, Casa Şcoalelor, 1944, 606 p.; ediţia a doua, revăzută şi întregită, îngrijită şi prefaţată de I. Oprişan, Bucureşti, Editura Saeculum I. O., 2003, 480 p.
  • Principiile sociologiei comparate, text ales, traducere şi studiu introductiv de Maria Larionescu, Bucureşti, Editura Ştiinţifică, 1994, 494 p.
  • Memorii, vol I, II, ediţie îngrijită şi prefaţă de Ionel Oprişan, Bucureşti, Editura Vestala, 2004.

STUDII ÎN VOLUME COLECTIVE

  • „Doctrina anarhismului”, în Doctrinele Partidelor Politice (Prelegeri publice organizate de Institutul Social Român), Bucureşti, Cultura Naţională, 1923, pp. 187-199.

ARTICOLE ÎN PUBLICAŢII ŞTIINŢIFICE

  • „Încercările de reformă a logicei tradiţionale”, Revista de Filosofie, vol. 9, nr. 3-4 (oct.-ian.), 1923-1924, pp. 163-175.
  • „Elemente de diferenţiere naţională în societate”, Arhiva pentru Ştiinţa şi Reforma socială, an 4, nr. 2-3, 1922-23, pp. 163-172, 307-316, nr. 4-5, pp. 473-483.
  • „Metafizica lui Bradley”, Revista de Filosofie, vol. 15, nr. 4, 1930, pp. 390-416.
  • „Immanuel Kant, Critica raţiunii pure, traducere de Tr. Brăileanu” (recenzie), Kant Studien, Bd. 36, Heft 1-2, 1931, p. 180.
  • „Teoria statului la Hegel”, Revista de Filosofie, vol. 16, nr. 3-4, 1931, pp. 223-253.
  • „L’Idée de Solidarité d’après Hegel”, Revista de Drept Public, an 7, nr. 1-2 (ian.-iun.), 1932, pp. 34-41.
  • „F.R. Tennant, Philosophy of the Sciences, Cambridge University Press, 1932” (recenzie), Revista de Filosofie, vol. 18 (serie nouă), nr. 1, pp. 110-114.
  • „Sociologia ca disciplină filosofică”, Revista de Filosofie, vol. 18 (serie nouă), nr. 3-4 (iul.-dec.), 1933, pp. 346-362; republicat în Principiile sociologiei comparate, pp. 446-466.
  • „Lucien Lévy-Bruhl, La mentalité primitive, Paris, Alcan, 1922” (recenzie), Arhiva pentru Ştiinţa şi Reforma socială, an 4, nr. 6, 1923, p. 731.
  • „J. M. Robertson, History of Free thought in the Nineteenth Century, Londra, Watts & Co, 1929” (recenzie), Revista de Filosofie”, vol. 14, nr. 4, oct.-dec., 1929, pp. 488-492.
  • „G. Eliot Smith, The Diffusion of Culture, Londra, Watts & Co, 1933” (recenzie), Revista de Filosofie, vol. 19 (serie nouă), nr. 1, ian.-mar., 1934, pp. 96-98.
  • „P.P. Negulescu, Geneza formelor culturii, Bucureşti, Tipografia «Bucovina» I.E. Torouţiu, 1934” (recenzie), Revista de Filosofie, vol. 19 (serie nouă), nr. 3, iul.-sept., 1934, pp. 302-309.
  • „David Hume, Cercetare asupra intelectului omenesc, traducere din engleză de S. Căteanu, cu o introducere de N. Bagdasar, Bucureşti, Societatea Română de Filosofie, 1936” (recenzie), Revista de filosofie, vol. 21, nr. 4, oct.-dec., 1936, pp. 422-423.
  • „Teoria psihologică a lui Hobbes”, Analele de psihologie, vol. 4, 1937, pp. 35-60.
  • „Descartes şi Hobbes”, Revista de filosofie, vol. 22, nr. 4, oct.-dec., 1937, pp. 377-383.
  • „Lucien Lévy-Bruhl, L’Expérience mystique et les Symboles chez les Primitifs, Paris, Librairie Félix Alcan, 1938” (recenzie), Revista de filosofie, vol. 24, nr. 3, iul.-sep., 1938, pp. 279-281.

ARTICOLE ÎN REVISTE DE CULTURĂ

  • „Cugetări” (sub iniţialele „N.P.”), Convorbiri literare, an 43, dec. 1909, p. 1351.
  • „Sociologia contimporană”, Societatea de mâine, vol. 3, nr. 12, 1926, pp. 211-212.
  • „Ideea de Stat în sociologia engleză”, Convorbiri literare, an 63, mai 1930, pp. 540-561.
  • „Caracter şi cultură”, Convorbiri literare, an 64, mar. 1931, pp. 222-233.
  • „Vasile Conta în Cultura Românească”, România literară, an 1, nr. 9, 1932, p. 1.
  • „Vasile Conta şi empiriştii englezi”, Convorbiri literare, an 65, mai-iul. 1932, pp. 349-355.
  • „P.P. Negulescu, Academia Platonică din Florenţa, Bucureşti, Imprimeria Naţională, 1936” (recenzie), Convorbiri literare, an 69, nr. 4-7, apr.-iul., 1936, pp. 228-230.
  • „Difuziunea civilizaţiei”, Revista Fundaţiilor Regale, an. 6, sep., 1939, pp. 589-608.
  • „Religia primitivilor”, Revista Fundaţiilor Regale, an 7, aug. 1940, pp. 326-359.
  • „Scopurile guvernării”, Adevărul, vol. 61, nr. 16835, aprilie 1947, p. 1.
  • „Din realităţile democraţiei”, Adevărul, vol. 61, nr. 16838, aprilie 1947, pp. 1-2.

VOLUME EDITATE SAU EDIŢII ÎNGRIJITE

  • Vasile Conta, Opere filosofice, ediţie revizuită şi însoţită de o introducere de Nicolae Petrescu, Bucureşti, Cartea Românească, f.a. (introducerea datată 1922).

TRADUCERI

  • Francis Bacon, Noul Organon, traducere de Nicolae Petrescu şi Mircea Florian, studiu introductiv de Al. Posescu, Bucureşti, Editura Academiei R.P.R., 1957.
  • *** Texte filosofice, traduceri din Thomas Morus, Francis Bacon, Thomas Hobbes de Nicolae Petrescu, Bucureşti, Editura de Stat pentru Literatură Ştiinţifică şi Didactică, 1951.

LITERATURĂ SECUNDARĂ

 CAPITOLE ÎN CĂRŢI DE AUTOR

  • Anton Dumitriu, Istoria logicii, vol. 4, Bucureşti, Editura Tehnică, 1998, pp. 358-360.
  • Traian Herseni, Sociologia românească. Încercare istorică, Bucureşti, Institutul de Ştiinţe Sociale al României, 1940.
  • Maria Larionescu, „Petrescu Nicolae”, în Ştefan Costea (coord.), Sociologi români, Bucureşti, Expert, 2001, pp. 354-360.
  • Alexandru Surdu, Contribuţii româneşti în domeniul logicii în secolul XX, Bucureşti, Editura Fundaţiei „România de Mâine”, 1999, pp. 64-65.

STUDII ÎN VOLUME COLECTIVE

  • Dragoş Popescu, „Investigaţiile logice ale lui Nicolae Petrescu”, în Alexandru Surdu, Dragoş Popescu (coord.), Istoria logicii româneşti, Bucureşti, Editura Tehnică, 2006, pp. 180-188.

ARTICOLE ÎN PUBLICAŢII ŞTIINŢIFICE

  • Simona David, „Nicolae Petrescu, Primitivii. Organizare. Instituţii. Credinţe. Mentalitate, ediţie îngrijită de I. Oprişan, Bucureşti, 2003 (recenzie), Buletinul Cercurilor Ştiinţifice Studenţeşti, Arheologie-Istorie-Muzeologie (Alba Iulia), nr. 13, 2007, pp. 149–152.
  • (http://istorie.uab.ro/Publicatii/colectia_bcss/bcss_13/Note_recenzii_Primitivii.pdf)
  • Gheorghe Epure, „Nicolae Petrescu (1886-1954)”, Revue Roumaine des Sciences Sociales, serie Philosophie et Logique, tom 28, nr. 2, 1984.
  • P.P. Negulescu, „Raportul despre activitatea ştiinţifică a d-lui Nicolae Petrescu”, Analele Academiei Române, Dezbaterile, tom 64, Bucureşti, 1943-1945.
  • A. Ouy, „Nicholas Petrescu: The Principles of Comparative Sociology”, Revue Internationale de Sociologie, XXX, nr. 5–6, 1925.

ARTICOLE ÎN REVISTE DE CULTURĂ

  • Maria Larionescu, „Nicolae Petrescu: sociologia comparată”, Viitorul social, an 77, sep.-oct., 1984, pp. 428-436.
  • Dan Mănucă, „Estetica vieţii – cronica unei ediţii”, Convorbiri literare (Iaşi), iunie 2005.
  • Achim Mihu, „Războiul, pacea şi globalizarea în gândirea lui Nicolae Petrescu”,  Gândire, Cultură & Societate, 8, nr. 10, iunie. 2004, pp. 34-51.
  • Silviu-Gabriel Totelecan, „Nicolae Petrescu şi problema «diferenţierilor sociale», Tribuna, an IX, nr. 23, 5-11 iunie, 1997, p. 11.
  • Ştefan Zeletin, „Nicolae Petrescu. Fenomenele sociale în Statele Unite”, Arhiva pentru ştiinţa şi reforma socială, an V, nr. 1–4, 1924.