A B C D E F G H I J K L M N O P R S T V Z

(Budapesta, 30 iunie 1909 — Bucureşti, 25 iunie 1988)


articol de Gheorghiţă Geană

Filosof şi sociolog marxist, cu contribuţii în antropologia culturală; membru corespondent al Academiei Române (1955).

T.B. a urmat sociologia la Universitatea din Cluj (1927–1932). Datorită implicării sale în mişcarea comunistă (ca luptător în ilegalitate), a fost arestat şi trimis în lagărele de la Caracal şi Someşeni (1940). După cel de al doilea război mondial, s-a consacrat în principal învăţământului superior, iniţial la Universitatea din Cluj, apoi la Universitatea din Bucureşti, unde a fost decanul Departamentului de filosofie (1958–1965) şi şeful catedrei de materialism, în cadrul aceluiaşi departament, până în 1974, când s-a pensionat.

T.B. s-a numărat printre acei oameni de cultură cu deschidere intelectuală care, în anii ’60, au pledat pentru revigorarea prestigioasei tradiţii a cercetărilor sociologice româneşti, iniţiate de Dimitrie Gusti în perioada interbelică şi cunoscute în Europa sub numele de „Şcoala monografică de la Bucureşti”. Două dintre aceste articole sunt deosebit de semnificative în acest sens: „Şcoala sociologică de la Bucureşti”, în Contemporanul (1964), în colaborare cu Traian Herseni (unul dintre cei mai apropiaţi discipoli ai lui Gusti), şi „Actualitatea sociologiei şi sociologia actualităţii”, în Luceafărul (1966), text care reprezintă, de fapt, răspunsul lui T.B. la o anchetă pe această temă.

Ulterior, T.B. avea să devină un susţinător fervent al antropologiei culturale. Interesul pe care îl manifestase pentru problemele de filosofie a culturii îl ajută să se apropie de această disciplină, al cărei aparat conceptual a fost introdus în cercurile ştiinţifice româneşti de Vasile Caramelea (un alt discipol al lui Gusti). Acceptând propunerea lui Caramelea, T.B. şi-a folosit autoritatea pentru a obţine de la corpul profesoral aprobarea în vederea unei serii de cursuri de antropologie culturală ce urmau să fie predate în cadrul Facultăţii de Filosofie a Universităţii din Bucureşti. Primul curs a fost susţinut de Caramelea însuşi în februarie 1972. Acest program teoretic includea şi cercetări de teren sub îndrumarea antropologilor. Profesorul T.B. a coordonat personal teze de doctorat (printre care şi unele aparţinând unor studenţi africani) având teme de antropologie culturală. Astfel, numele său este legat nu numai de gândirea filosofică marxistă stricto sensu, ci şi de cercetarea socioculturală şi, în mod special, de un stadiu înfloritor în evoluţia antropologiei culturale în România.

BIBLIOGRAFIE PRINCIPALĂ

CĂRŢI DE AUTOR

  • Curs de materialism dialectic şi istoric, vol. I, II, Bucureşti, Editura de Stat Didactică şi Pedagogică, 1969–1961.

CAPITOLE ÎN VOLUME COLECTIVE

  • “Statutul filosofiei”, in Traian Podgoreanu, Ce este filosofia? Specificul filosofiei şi raportul ei cu alte domenii. Culegere de texte, Bucureşti, Centrul de multiplicare al Universităţii din Bucureşti, 1972, pp. 95–112.

ARTICOLE ÎN REVISTE DE CULTURĂ

  • “Şcoala sociologică de la Bucureşti”, Contemporanul, nr. 42 (940), 16 octombrie 1964, p. 7.
  • “Actualitatea sociologiei sau sociologia actualităţii”, Luceafărul, anul IX, nr. 22 (213), 28 mai 1966, p. 6.

ARTICOLE ÎN PUBLICAŢII ŞTIINŢIFICE

  • “Comunităţi istorice umane” (I), Revista de filosofie, tomul 13, nr. 7, 1966, pp. 937–952.
  • “Social and cultural anthropology in Romania. Its co-operation with philosophy in education and in field investigation” [repr. from Annuaire roumain d’anthropologie, 9, 1972, pp. 105–121], Bucureşti, Éditions de l’Acad. R.S.R., 1972.

LITERATURĂ SECUNDARĂ

  • *** “Rumänische Philosophen auf eigenen Wegen?”, Wissenschaftlicher Dienst Südosteuropa, October 1969.
  • Gheorghiţă Geană, “Tudor Bugnariu” [In memoriam], Annuaire roumain d’anthropologie, tome 26, 1989, pp. 83–84.