A B C D E F G H I J K L M N O P R S T V Z
Pa Pe Po

Pătrăşcanu, Lucreţiu

(4 noiembrie 1900, Bacău — 17 aprilie 1954, Bucureşti)

articol de Ana Bazac

Jurist, economist, sociolog, istoric al filosofiei, om politic de stânga. Urmează Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti, pe care o absolvă cu Magna cum laude. Îşi susţine teza de doctorat (Die Agrarreform in Grossrumänien und ihre Ergebnisse) în 1925, la Facultatea de Filosofie a Universităţii din Leipzig. Membru al Partidului Comunist Român din 1921. Ajunge în prim-planul vieţii politice cu ocazia loviturii de stat de la 23 august 1944, participând apoi la încheierea Tratatului de Pace de la Paris. Devine ministrul Justiţiei. Din 1946 ocupă şi postul de profesor de economie teoretică la Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti. Ca urmare a luptei pentru putere în cadrul Partidului Muncitoresc Român este arestat în 1948, condamnat la moarte şi executat în 1954. A fost reabilitat la Plenara C.C. al P.C.R. din aprilie 1968.

L.P. este preocupat de ideea valorificării critice a gândirii sociale româneşti, pentru a ajunge la soluţii adecvate pentru ţară. Cercetează dintr-o perspectivă marxistă nedogmatică cauzele care au împiedicat realizarea revoluţiei burghezo-democratice în România (Un veac de frământări sociale); cercetează, de asemenea, factorii social-politici şi economici care au dus la instaurarea regimurilor dictatoriale în România, începând din 1938 (Sub trei dictaturi), precum şi evoluţia economiei româneşti în secolul XX (Probleme de bază ale României). Preocupările sale de istorie a filosofiei sunt legate de demonstrarea relaţiilor dintre mediul social şi ideologiile păturilor sociale ale căror produse sunt, după părerea sa, creaţiile filosofice. Dacă asemănările dintre filosofia apuseană şi cea românească se explică şi prin corespondenţa dintre locurile sociale ale păturilor privilegiate din cele două civilizaţii, specificul filosofiei româneşti este dat de problemele societăţii autohtone. Mişcarea filosofică românească trebuie evaluată critic pentru a putea depăşi tendinţele „idealiste” şi „fideiste” care, pe de o parte, au stat la baza mişcărilor conservatoare şi de extremă-dreaptă, iar, pe de altă parte, au frânat dezvoltarea unor proiecte teoretice şi practice pozitive pentru România. Pledează pentru substituirea tendinţelor idealiste cu materialismul dialectic.

BIBLIOGRAFIE PRINCIPALĂ 

CĂRŢI DE AUTOR

  • La lutte des cheminots roumains, Paris, Édité par le Comité International des Cheminots et la Fédération Nationale des travailleurs des chemins de fer de France, 1934;
  • Probleme de bază ale României, Bucureşti, Socec, 1944; ediţia a II-a, Socec, 1945; ediţia a III-a revăzută, Editura de Stat, 1946;
  • Sub trei dictaturi, Bucureşti, Forum, 1944; ediţia a II-a şi a III-a, 1945; ediţia a IV-a, 1946; Editura Politică, 1970; traducere sub titlul Sous trois dictatures, Paris, Éditions Jean Vitiano, 1946;
  • Un veac de frământări sociale. 1821–1907, Bucureşti, 1945; ediţia a II-a, Cartea Rusă, 1947; ediţia a III-a, Editura Politică, 1969;
  • Curente şi tendinţe în filosofia românească, Bucureşti, Socec, 1946; la aceeaşi editură şi în acelaşi an, încă două ediţii; ediţia a IV-a, Editura Politică, 1971;
  • Curs de economie teoretică, Bucureşti, Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Drept, 1947 (litografiat);
  • Spre o justiţie populară, Bucureşti, Biblioteca Partidului Comunist Român, 1948;
  • Texte social-politice (1921–1938), culegerea, selectarea şi adnotarea textelor de dr. Marin C. Stănescu şi Elena Vlăduţescu, Bucureşti, Editura Politică, 1975;
  • Scrieri, articole, cuvântări (1944–1947), selectarea, pregătirea pentru tipar şi adnotarea de dr. Marin C. Stănescu şi Gheorghe Neacşu, Bucureşti, Editura Politică, 1983.

ARTICOLE ÎN PUBLICAŢII ŞTIINŢIFICE

  • „Începuturile capitalismului în cele trei Principate române. II” (cu pseudonimul Ion C. Ion), Viaţa românească, XXIX, nr. 6, iunie 1937, pp. 43–55;
  • „1821. Caracterizare generală” (cu pseudonimul Ion C. Ion), Viaţa românească, XXIX, nr. 11, noiembrie 1937, pp. 49–61;
  • „Adevăratul 1848. I. Mişcarea din Moldova” (cu pseudonimul Ion C. Ion), Viaţa românească, anul XXX, nr. 2, februarie 1938, pp.7–19;
  • „Adevăratul 1848. Pregătirea mişcării din Muntenia” (cu pseudonimul Ion C. Ion), Viaţa românească, anul XXX, nr. 3, martie 1938, pp. 34–49;
  • „Cronica economică. Început de criză în economia mondială” (cu pseudonimul Radu Boldur), Viaţa românească, anul XXX, nr. 4, aprilie 1938, pp. 94–100;
  • „Divanul Ad-hoc şi chestiunea ţărănească” (cu pseudonimul Ion C. Ion), Viaţa românească, anul XXX, nr. 6, iunie 1938, pp. 47–61;
  • „Adevărata cauză a răsturnării lui Cuza” (cu pseudonimul Ion C. Ion), Viaţa românească, anul XXX, nr. 10, octombrie 1938, pp. 46–57;
  • „Adevăratul 1848: II. Mişcarea din Moldova” (cu pseudonimul Ion C. Ion), Viaţa românească, anul XXXI, nr. 9-10, septembrie-octombrie 1939, pp. 96–103;
  • „Epoca de redeşteptare naţională a Principatelor române”, Viaţa românească, XXXVI, nr.12, decembrie 1944, pp. 3–17.

CURSURI

  • Curs de economie teoretică, Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Drept, Asociaţia studenţilor în Drept, 1947.

ARTICOLE ÎN REVISTE DE CULTURĂ

  •  „Alcătuirea Blocului Naţional Democrat”, în cadrul grupajului „O pagină de istorie contemporană. Cum a fost pregătită şi înfăptuită lovitura de la 23 august 1944. Înfăţişarea întregii acţiuni pe temeiul unor documente şi mărturii autentice. Un reportaj de Ioan Massoff”, Jurnalul de dimineaţă, 25 decembrie 1944, p. 3;
  • „Sfârşiturile de epoci istorice şi producţia lor filosofică”, Revista Fundaţiilor regale, anul XIII, serie nouă, nr. 1, ianuarie 1946, pp. 44–61;
  • „Existenţialismul şi precursorii lui autohtoni”, Scânteia, 14 aprilie 1947, pp. 3 şi 5;
  • „Cum l-am cunoscut pe Lenin”, Revista Fundaţiilor regale, anul XIV, nr. 10–11, octombrie–noiembrie 1947, pp. 1–7.

CONFERINŢE ŞI CUVÂNTĂRI

  • Ion a Babei, deputat clăcaş în Divanul Ad-hoc al Moldovei, conferinţă ţinută la 18 ianuarie 1945, Bucureşti, Editura P.C.R., 1945;
  • Curente şi tendinţe în filosofia românească, conferinţă ţinută la 18 ianuarie 1945 şi publicată în Viaţa românească, nr. 3–4, martie–aprilie, 1945;
  • Criza gândirii filosofice şi materialismul dialectic, conferinţă ţinută la 4 octombrie 1945 şi redată în Scânteia, 7 octombrie 1945, p. 2;
  • Lenin şi secolul nostru, conferinţă ţinută la 21 ianuarie 1946, redată în Scânteia din 23 ianuarie 1946;
  • Poziţia P.C.R. faţă de intelectuali, cuvântare ţinută la 9 decembrie 1945, Bucureşti, Editura P.C.R., 1946;
  • Ştiinţa sovietică în decursul celor 30 de ani de existenţă a statului sovietic, conferinţă ţinută la 20 noiembrie 1947, Bucureşti, Editura Partidului Comunist Român, 1948.

LITERATURĂ SECUNDARĂ

CĂRŢI DE AUTOR

  • Lavinia Betea, Lucretiu Pătrăşcanu. Moartea unui lider comunist. Studiu de caz, Bucureşti, Humanitas, 2001; editia a 2-a, adăugită, Editura Curtea Veche, 2006;
  • Radu Florian, Eppur si muove!…, Bucureşti, Cartea Românească, 1983, pp. 199– 230, cap. „Lucrările lui L. Pătrăşcanu: o explicaţie marxistă a fenomenului românesc”;
  • Nicolae Henegariu, Mihai Giugariu, Principiul bumerangului. Documente ale procesului Lucreţiu Pătrăşcanu, Bucureşti, Vremea, 1996;
  • Sorin Adam Matei, Boierii minţii. Intelectualii români între grupurile de presiune şi circulaţia liberă a ideilor, cap. „Pătrăşcanu: un marxist stalinist”, în Bucureşti, Editura Compania, 2004, pp. 161–177;
  • I. Nicolae-Văleanu, conf. dr. V. Ioţa (sub îndrumarea şi coordonarea), Concepţia economică şi social-politică a lui C. Dobrogeanu-Gherea şi L.D. Pătrăşcanu (Lucrările celei de a IV-a sesiuni a Seminarului naţional de doctrine economice moderne şi contemporane), Bucureşti, A.S.E., 1976;
  • Marius Oprea, Banalitatea răului, Editura Polirom, 2002, p. 551;
  • Mihai Rădulescu, Tragedia lui Lucreţiu Pătrăşcanu. Convorbiri cu omul politic Corneliu Coposu, Bucureşti, Ramida, 1992;
  • Constantin Schifirneţ, Formele fără fond, un brand românesc, Bucureşti, comunicare.ro, 2007, pp. 179–182;
  • Henri H. Stahl, Gânditori si curente de istorie socială românească, Bucureşti, Editura Universităţii Bucureşti, 2001:

STUDII ÎN VOLUME COLECTIVE

  • Ana Bazac, „Elite de stânga în România înainte de 1945. O introducere” , în Mihai Dinu Gheorghiu, Mihăiţă Lupu (coordonatori), Mobilitatea elitelor în România secolului XX, Piteşti, Paralela 45, 2008, pp. 186–187.

ARTICOLE  ÎN PUBLICAŢII ŞTIINŢIFICE

  • Daniela Comşa, „Reforma agrară din 1921 în viziunea lui Lucreţiu Pătrăşcanu”, Acta Musei Napocensis, XVIII, 1981, pp. 255–264;
  • Gheorghe I. Ioniţă, „Lucreţiu Pătrăşcanu, gânditor social-politic”, Analele Universităţii Bucureşti, Istorie, anul XIX, nr. 2, 1970, pp. 93–99;
  • Camil Petrescu, „Probleme de bază ale României”, Revista Fundaţiilor Regale, septembrie 1944, pp. 708–712;
  • Elvira Sălăjan, „Lucreţiu Pătrăşcanu, teoreticianul”, Buletin ştiinţific, Seria A. Filologie, pedagogie, marxism-leninism, Institutul pedagogic din Baia-Mare, 1971, pp. 321–326;
  • Sultana Sută-Selejan, „Lucreţiu Pătrăşcanu despre geneza, particularităţile şi perspectivele capitalismului din România interbelică”, Studii şi cercetări economice, 3, 1965, pp. 173–194.

ARTICOLE ÎN REVISTE DE CULTURĂ

  • Ion Biberi, „De vorbă cu Lucreţiu Pătrăşcanu” (1945), Magazin istoric, 5, 1968, pp. 29–34;
  • Simion I. Pop, „Lucreţiu Pătrăşcanu – profesor de economie politică”, Forum, Revista învăţământului superior, 5, 1969, pp. 65–80;
  • Mihai Rădulescu, „Amintirea prietenului ucis”, Adevărul literar şi artistic, nr. 127, 2 august 1992.
  • Ştefan, „Lucreţiu Pătrăşcanu, deputat în Parlament”, Magazin istoric, 4, 1968, pp. 26–28.