(25 aprilie 1902, comuna Racova, judeţul Satu-Mare – 2 octombrie 1982, Blaj)
articol de Florin Crîşmăreanu
Preot şi filosof creştin, „cel mai mare neotomist român” şi „cel mai strălucit gînditor român din acea vreme”, aşa cum l-a numit Jacques Maritain. Urmează studiile liceale între 1918 şi 1925, la Liceul din Şimleul Silvaniei şi apoi la Liceul „Vasile cel Mare” din Blaj. În anul 1929 absolvă Academia de Teologie din Blaj şi este hirotonit preot. O perioadă de timp se dedică şi învăţămîntului preuniversitar. După Dictatul de la Viena se refugiază, împreună cu familia, la Blaj. Din 1943 urmează cursurile Facultăţii de Litere şi Filosofie ale Universităţii din Cluj, finalizate cu teza de licenţă Coordonatele culturii medievale, la care Lucian Blaga aprecia „înalta calitate filosofică a tezei, ce putea fi prezentată şi ca teză de doctorat”. Toamna lui 1948 avea să marcheze debutul a 30 de ani de persecuţii din partea regimului comunist. Apreciat de J. Maritain, É. Gilson, P. Garrigou-Lagrange, I.M. rămîne aproape necunoscut în spaţiul nostru cultural.
Pînă în 1948 publică mai multe volume pe teme de filosofie, teologie, pedagogie şi critică literară, la care se adaugă 152 de studii şi articole. Opera sa capitală – Filosofia răului – nu a văzut lumina tiparului deoarece manuscrisele au fost confiscate de către comunişti. A publicat antum: Tangenţe româneşti la filosofia creştină (1941) şi Realismul în filosofia românească (1944). Postum apare volumul Teoria originalităţii în filosofie (1996). Două constante se desprind din textele lui I.M.: tomismul şi spiritualitatea românească, pe care încearcă să le apropie. În acest sens, el încearcă să surprindă elementele creştine prezente în filosofia românească, pe care însă cea din urmă încă nu areuşit să le sistematizeze într-un tot organic.
BIBLIOGRAFIE PRINCIPALĂ
CĂRŢI DE AUTOR
- Tangenţe româneşti la filosofia creştină, Blaj, Tipografia Seminarului, 1941;
- Oare aşa s-a gîndit Hristos? sau Evanghelii din Evanghelie, Blaj, Tipografia Seminarului, 1943;
- Filosofiile şi filosofia creştină, Blaj, Tipografia Seminarului, 1943;
- Realismul în filosofia românească, Blaj, Tipografia Seminarului, 1944;
- Ecouri din veşnicie: reflexii pe marginea Evangheliilor din toate duminecile anului, Blaj, Tipografia „Lumina”, 1944;
- Elemente de politică creştină, Bucureşti, Tipografia Vremea, 1947;
- Teoria originalităţii în filosofie, ediţie îngrijită de Tertulian Langa, Iaşi, Editura Ars longa, 1996.
LITERATURĂ SECUNDARĂ
CĂRŢI DE AUTOR
- Ioan Mitrofan, Caietele Ioan Miclea: Preot, profesor şi filosof blăjean – Texte inedite, 2 vol., Blaj, Editura Aridia, 2005. Alexandru Popsor, Contribuţii la biografia unor dascali de neuitat: Dumitru Martinas şi preot Ioan Miclea de la Liceul Al. Papiu Ilarian din Tg. Mureş, Bucureşti, Editura Bonifaciu, 1999.
ARTICOLE ÎN PUBLICAŢII ŞTIINŢIFICE
- Ghizdavu, Raluca-Angela; Ghizduvu, Bogdana-Anca „Mărturii şi documente despre activitatea clandestină a pr. prof. Ioan Miclea (1964-1975)”, Studia theologiam catholica, 2002, 47, nr. 2, pp. 59-69.
- Lupu, Martin, „Viaţa şi personalitatea lui Ioan Miclea”, CCB, 2003, 6, nr. 3-4, pp. 200-231.