(ante 1761, Mitilene – post 1801, ?)


articol de Bogdan Rusu

Filosof greco-român (Ιωάννης Τζανέττος). S-a născut într-o familie de notabili greci din Mitilene, pe la mijlocul secolului al 18-lea. Era vărul lui Manolachi Giani-Ruset, domn al Valahiei. S-a stabilit la Bucureşti prin 1780, a devenit clucer în 1784 şi a rămas în Bucureşti până în 1801. A studiat la Academia Patriarhală din Constantinopole (1761-1764), sub peripateticianul Dorothei din Lesbos şi sub Evghenie Voulgaris, marele exponent al filosofiei moderne în lumea grecofonă.

I.G. a publicat la Viena, în 1787, în text paralel grec şi francez, o carte în care respingea doctrina despre eternitatea lumii a lui pseudo-Ocellus Lucanus, care fusese recent tradusă în franceză de către marchizul Boyer d’Argens (1762). Marchizul, un libertin, însoţise traducerea de lungi digresiuni filosofice, de natură să ofenseze simţul moral al unui creştin ortodox. I.G. îşi ia atunci sarcina de a-l combate pe Ocellus, combătându-l astfel indirect pe d’Argens şi libertinismul de secol 18. Rezultatul este prima publicaţie filosofică într-o limbă occidentală modernă aparţinând cuiva din spaţiul Principatelor Dunărene. I.G. respinge teza eternităţii lumii folosindu-se în general de cadrul conceptual al neoaristotelismului korydalean, devenit un adevărat scolasticism balcanic, dar dovedeşte şi cunoaşterea unor autori occidentali moderni. Astfel, unul dintre argumentele sale, care infera noutatea lumii pornind de la starea de „barbarie” a popoarelor nord-americane, este împrumutat dintr-un tratat de metafizică al unui filosof italian cu o bună circulaţie în lumea grecofonă, Antonio Genovesi (1712-1769).

Cartea lui I. G. a avut un oarecare ecou în lumea greco-română. Filosoful o trimisese profesorului său, Evghenie Voulgaris, care i-a răspuns într-o scrisoare deschisă, publicată în 1801 ca apendice la lucrarea sa Adoleschia philotheos. Scrisoarea a fost tradusă în româneste, sub titlul Atârnare în loc de Scrisoare Asupra Tarafului Okelliştilor pentru Firea a toată lumea (Iaşi, 1819), de către Petru Stamatiadi.

BIBLIOGRAFIE PRINCIPALĂ

  • Réfutation du traité d’Ocellus de la nature de l’Univers, ouvrage de Jean Zanetti Clutchiar … revu et corrigé par mons. George Vindoti / Κατά Ωκέλλου περί της του παντός φύσεως. πόνημα του ευγενεστάτου άρχοντος μέγα Κλωτζιάρη Ιωάννου Τζανέτου … Θεωρηθέν και ακριβώς διορθωθέν παρά Γεωργίου Βεντότη, Viena, Joseph de Baumeister, 1787, 301 p.

LITERATURĂ SECUNDARĂ

  • Constantinescu-Iaşi, Petre, „Un filozof român în secolul al XVIII-lea”, Viaţa Românească, vol. 57 (1924), pp. 227-235;
  • Pippidi, Andrei, „L’accueil de la philosophie française du XVIIIe siècle dans les Principautés Roumaines”, in Byzantins, Ottomans, Roumains. Le sud-est européen entre l’héritage impérial et les influences occidentales, Paris, Honoré Champion, 2006.