A B C D E F G H I J K L M N O P R S T V Z
Şă Sc Si Sl St Su
Sta Şte Sto Str Stu

Stere, Constantin

(1/13 iunie 1865, localitatea Cerepcău, jud. Soroca, acum în Republica Moldova — 26 iunie 1936, Bucov, jud. Prahova)

articol de Constantin Schifirneţ

Gânditor cu contribuţii în filosofia socială şi politică, publicist şi om politic,  romancier. A învăţat la pensionul de pe lângă biserica luterană din Chişinău, apoi la Gimnaziul nr. 1 de băieţi din acelaşi oraş. În 1884, a fost arestat din cauza activităţii revoluţionare şi antiţariste. După eliberare, s-a mutat la Tighina, apoi la Odessa, unde a fost arestat din nou şi deportat în Siberia (1886–1892). În 1892 se stabileşte la Iaşi şi se înscrie la Facultatea de Drept a Universităţii ieşene. Absolvă facultatea in 1897, cu teza: Evoluţia individualităţii şi noţiunea de persoană în drept. În 1901 devine profesor suplinitor al Facultăţii de Drept din Iaşi, la Catedra de drept administrativ şi constituţional, iar in 1903 – profesor titular. Din 1913, este rector al Universităţii ieşene. Demisionează însă după trei ani (1916) şi pleacă la Bucureşti. În timpul primului război mondial, se opune intrării României în război alături de Rusia ţaristă, rămânând în teritoriul ocupat de armata germană. Editează ziarul Lumina (decembrie 1917), susţinut financiar de armata germană. A continuat să pledeze pentru alipirea României la Puterile Centrale, îndemnând armata română să dezerteze. A contribuit fundamental la actul Unirii Basarabiei cu România, depunând activitate politică în cadrul Sfatului Ţării, Parlamentul Basarabiei. La sfârşitul anului 1918 este arestat şi judecat de Curtea Marţială, fiind obligat să părăsească ţara. În 1919, în exil, este ales deputat al judeţului Soroca. Revine (1921) în viata politică şi în publicistică. Conduce Partidul naţional ţărănesc până în 1930, când demisionează şi se retrage la conacul din Bucov, unde scrie romanul În preajma revoluţiei, în opt volume.

C.S. a avut o constantă activitate culturală şi politică: a înfiinţat şi condus revista Viaţa Românească (Iaşi, 1906); a înfiinţat partidul ţărănesc, a contribuit la organizarea politică a ţărănimii; a pledat pentru reforma agrară şi votul universal. În calitate de gânditor social-politic, a pus bazele teoretice ale poporanismului românesc.

În Social-democratism sau poporanism, demonstrează imposibilitatea logică şi politică a unei mişcări socialiste româneşti şi, implicit, caracterul artificial şi steril al unei asemenea întreprinderi politice, aducând ca argument idei din doctrina marxistă. Conform lui C.S., evoluţia modernă a societăţii cunoaşte căi multiple. Nu există o evoluţie socială unică, identică pentru toate ţările: fiecare ţară urmează o evoluţie proprie, adaptată particularităţilor sale istorice, sociale şi economice.

C.S. este unul dintre teoreticienii progresului social, aplicând evoluţionismul în studiul dezvoltării moderne româneşti. Progresul social nu se poate întemeia pe schimbare bruscă, el apărând numai în urma unei dezvoltări organice. Evoluţia organică a societăţii româneşti trebuie să se producă în continuitatea tradiţiei rurale, întrucât ţărănimea este clasa socială dominantă.

Argumentează în favoarea unei „democraţii rurale” în contextul căreia „naţiunea de ţărani” devine o „naţiune de cetăţeni”. Democraţia este condiţia sine qua non a conservării naţionale. În acord cu ideile sale democrate, C.S. a fost un apărător al regimului constituţional şi al sufragiului universal.

BIBLIOGRAFIE PRINCIPALĂ

CĂRŢI DE AUTOR

  • Elenismul şi judaismul în civilizaţia umană, Bucureşti, Editura „Adam”, s.a.
  • Evoluţia individualităţii şi noţiunea de persoană în drept: studiu sociologic şi juridic, Iaşi, Tipografia H. Goldner, 1897.
  • Introducere în studiul dreptului Constituţional, Iaşi, Tipografia editoare „Dacia”, 1903.
  • Principii generale, Iaşi, Tipografia editoare „Dacia”, 1903.
  • Cu cine trebuie să mergem: România şi războiul european: părerile domnilor Take Ionescu, P. P. Carp, Virgil Arion, C. Stere, General Mustaţă, Inginer Matak, M. Rachtivan, D. Neniţescu, M. Sadoveanu, Zamfir C. Arbure şi Radu Rosetti, Bucureşti, Editura Societăţii „Tiparul”, 1915.
  • Politica externă a României: cuvântările rostite în discuţia răspunsului la Mesaj în şedinţele din 14, 15, 16 şi 18 Decembrie 1915 ale Camerei Deputaţilor de d-nii: P. P. Carp şi C. Stere, Iaşi Editura revistei „Viata Românească”, 1915.
  • România şi războiul european, Iaşi, Editura Revistei Viaţa Românească, 1915.
  • Discursul d-lui Take Ionescu. Studiu critic de C. Stere, Iaşi, Editura revistei „Viaţa Românească”, 1916.
  • Marele răsboiu şi politica României, Bucureşti, Lumina, 1918.
  • În literatură, Iaşi, Editura Viaţa Românească, 1921.
  • Un caz de conştiinţă: cuvântările rostite în şedinţele Adunării Deputaţilor din 4, 5 şi 9 martie 1921 asupra validării alegerii din jud. Soroca, Bucureşti, Viaţa Româneasca, Librăria Alcalay, 1921.
  • Ante-proect de Constituţie întocmit de Secţia de Studii a Partidului Ţărănesc; cu o expunere de motive de C. Stere, Bucureşti, Tipografia „Viaţa Românească”, 1922.
  • Partidul Naţional Ţărănesc şi „Cazul Stere”. Documentări şi lămuriri politice, Bucureşti, Atelierele „Adevarul”, 1930; reeditare: Documentări şi lămuriri politice, ediţie îngrijită de Ion Căpreanu, Iaşi, Editura Moldova, 1997.
  • În preajma revoluţiei, vol. I–VIII, Bucureşti, Editura „Adeverul”, 1932–1936.
  • Scrieri, ediţie, studiu introductiv şi note de Z. Ornea, Bucureşti, Minerva, 1979.
  • Scrieri, ediţie îngrijită, prefaţă şi note de Vasile Bădiu, Chişinău, Hyperion, 1990–1991.
  • Social-democratism sau poporanism?, ediţie şi prefaţă de Mihai Ungheanu, postfaţă de Ilie Bădescu, Galaţi, Porto-Franco, 1996.
  • Singur împotriva tuturor: discursuri, ediţie îngrijită de Alina Ciobanu, Chişinău, Editura Cartier, 1997.
  • Scrieri politice şi filosofice, ediţie şi prefaţă de Victor Rizescu, Bucureşti, Do-MinoR, 2005.

 LITERATURĂ SECUNDARĂ

CĂRŢI DE AUTOR

  • Ioan Căpreanu, Eseul unei restituiri. C. Stere, un militant şi teoretician al luptei pentru emancipare socială şi naţională, Iaşi, Junimea, 1988.
  • A.C. Cuza, Idealul Naţional şi acţiunea d-lui C. Stere, Iaşi, Editura Lumina Moldovei, 1921.
  • N.N. Matheescu, Ţărănismul şi clasa mijlocie, Bucureşti, Editura „Revistei de Studii Sociologice şi Muncitoreşti”, 1937.
  • Virginia Muşat, C. Stere scriitorul, Bucureşti, Cartea Românească, 1978.
  • Zigu Ornea, Viaţa lui C. Stere, 2 vol., Bucureşti, Editura Cartea Românească, 1989–1991.
  • Tamara Petrova, Constantin Stere, ideologul şi scriitorul, Timişoara, Editura Marineasa,  2004.
  • Lidia Troianowski, Concepţia estetică în creaţia lui Constantin Stere,  teză de doctor în ştiinţe filosofice, Chişinău, Academia de Ştiinţe a Republicii Moldova, 1997.

CAPITOLE ÎN CĂRŢI DE AUTOR

  • Constantin Schifirneţ, „Social-democraţia, formă fără fond. Constantin Stere”, în Formele fără fond, un brand românesc, Bucureşti, Comunicare.ro, 2007.

VOLUME COLECTIVE

  • Alexandru Babii, Liliana Surugiu, Nicolae Mihai, … (editori),  Filosofia lui Constantin Stere în contextul culturii româneşti, Chişinău, Editura Intexştiinţa-Print, 1997.

STUDII ÎN VOLUME COLECTIVE

  • Zigu Ornea, ,,Poporanismul (C. Stere, G. Ibrăileanu)”, în Istoria filosofiei româneşti, vol. II, coordonatori Dumitru Ghişe, Nicolae Gogoneaţă, Bucureşti, Editura Academiei R.S.R., 1980, pp. 94–113.
  • Maria Larionescu, „Poporanismul şi ţărănismul. C. Stere”, în Istoria sociologiei româneşti, coordonator Ştefan Costea, Bucureşti, Editura România de mâine, 1998, pp. 430–436.
  • Maria Larionescu, „Stere Constantin”, în Sociologi români. Mică enciclopedie, coordonator Ştefan Costea, Bucureşti, Editura Expert, 2001, pp. 430–436.

ARTICOLE ÎN PUBLICAŢII ŞTIINŢIFICE

  • Grigore Georgiu, „Poporanismul – doctrina politică şi program cultural”, Revista de teorie socială, vol. 4, nr. 4, 2000, pp. 57–68.

ARTICOLE ÎN REVISTE CULTURALE

  • Victor Durnea, „Începuturile publicistice ale lui Constantin Stere”, România literară, vol. 40, nr. 45, 16 nov. 2007, pp. 16–17.