Petecel, Stella Diana

(21 ianuarie 1943, Craiova — 26 noiembrie 2006, Bucureşti)

articol de Corina Matei

Filolog preocupat de civilizaţia şi filosofia greacă antică. A absolvit Facultatea de Limbi Romanice, Clasice şi Orientale, Universitatea din Bucureşti (1966). Predă în limba italiană ore de limbă şi literatură latină la Scuola „Aldo Moro” din Bucureşti (1986–1990). Este invitată (1990/1991) să ţină cursuri la Universitatea din Bucureşti, în cadrul Secţiei de Filologie Clasică, precum şi la Facultatea de Filosofie, unde concepe şi iniţiază Cursul de civilizaţie şi cultură greacă şi, din 1992, Cursul teoretic de filosofie aristotelică. Lector la Catedra de Limbi Clasice a Universităţii din Bucureşti (din 1992), conferenţiar la aceeaşi catedră (din 2001). Doctor în limba şi literatura elenă (2000) cu distincţia „Summa cum laude” pentru teza Locul sportului în viaţa spirituală a cetăţii antice. Membru al Uniunii Scriitorilor din România, al Societăţii de Studii Clasice şi al International Plato Society. A participat la congrese şi colocvii internaţionale de specialitate. În 1991, numele său a fost inclus în ediţia a noua a volumului The International Who’s Who of Intelectuals de către International Biographical Center Cambridge, iar în 2006 a fost nominalizată pentru International Peace Prize de către United Cultural Convention, American Biographical Institute. Obţine (1981) Premiul Academiei Internaţionale Olimpice (IOA) pentru studiul L’influence de l’Olympisme sur l’éducation de l’individu en perspective historique-philosophique.

Agonistica în viaţa spirituală a cetăţii antice tratează interpretativ o componentă fundamentală a civilizaţiei greceşti în complexitatea ei psiho-socio-spirituală. Sunt puse în lumină şi interpretate motivele de ordin etic-estetic ale influenţării reciproce dintre fenomenul sportiv şi diversele domenii de manifestare a creaţiei spirituale; sunt identificate concepţia comună, arhetipală, ce determină legătura organică dintre ele, cauzele care au generat această concepţie, precum şi sensul ontologic şi consecinţele axiologice ale evoluţiei sale. Se vizează nu fenomenul în sine al agonisticii, ci reflectarea sa ca atitudine mentală în opera artiştilor, poeţilor, precum şi în gândirea filosofică, reperele culturale ale acestei mentalităţi fiind surprinse în gândirea lui Platon, Aristotel, Hesiod, Pindar, Homer etc. Insolită este organizarea conceptuală a întregului demers, în care complexitatea semantică a noţiunii de aretē, în prelungirea consideraţiilor lui W. Jaeger, H.–I. Marrou ş.a., prilejuieşte o originală articulare a reflecţiei filosofice, antrenând celelalte noţiuni (aristos, eurythmia, kalokagathia, paradeigmata, mimesis, agōn, sophia, nous) pentru a contura, sub toate aspectele semnificative filosofic şi cultural, o întreagă mentalitate, persistentă în cetatea antică.

BIBLIOGRAFIE PRINCIPALĂ

CĂRŢI DE AUTOR

Agonistica în viaţa spirituală a cetăţii antice, Bucureşti, Editura Meridiane, 2000.

STUDII ÎN VOLUME COLECTIVE

Istoria literaturii latine, Vol. II, Partea I. Perioada principatului, Bucureşti, TUB, 1981, curs universitar coordonat de Prof. Mihai Nichita: capitolul „Eneida”, pp. 163–227.

ARTICOLE ÎN PUBLICAŢII ŞTIINŢIFICE

„Idealul uman al secolului de aur elen”, Actele Sesiunii naţionale UNESCO, Bacău, 1978, pp. 150–155;
„Ecouri literare ale plasticii agonistice greceşti”, Studii clasice, XVIII, 1979, pp. 55–67;
„Mijloace de expresie utilizate de George Coşbuc în transpunerea senzaţiilor vizual-auditive din Eneida”, Actele Sesiunii de comunicări a Societăţii de Studii Clasice, Iaşi, 1980, pp. 221–234;
„L’ influence de l’Olympisme sur l’éducation de l’individu en perspective historique-philosophique”, Anuarul I.O.A., Atena, 1982;
„Eneide VII, 8-36. Osservazioni sul carattere «polifonico» della tecnica poetica vergiliana”, Studii clasice, XXII, 1984, pp. 45–49;
„Aristotel despre prietenie”, Paideia, nr. 3, 1995, pp. 65–67;

ARTICOLE ÎN REVISTE DE CULTURĂ

„«Eneida» în versiunea lui Coşbuc”, Tribuna, Cluj-Napoca, XXVI, 1982, p. 5;
„O viaţă pentru clasicism” (evocare a vieţii şi operei latinistului Nicolae Lascu), Tribuna, Cluj-Napoca, S.N., VII, 23, 1995, pp. 6–14;

VOLUME EDITATE SAU EDIŢII ÎNGRIJITE

Vergilius, Eneida (traducere de George Coşbuc), ediţie critică, îngrijită, prefaţă şi note de Stella Petecel, Bucureşti, Editura Univers, 1980;
Antichitatea greco-romană despre sport, antologie, prefaţă, note, index de nume şi de termeni de Stella Petecel, Bucureşti, Editura Sport-Turism, 1980;
Nicolae Lascu, Pentru clasicism, ediţie îngrijită şi prefaţată de Stella Petecel, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1997;
Aristotel, Poetica. Studiu introductiv, traducere şi comentarii de D.M. Pippidi. Ediţia a III-a îngrijită de Stella Petecel, Bucureşti, Editura Iri, 1998.

TRADUCERI

Cleanthis Paleologos, Legendele Olympiei, traducere din neogreacă, Bucureşti, Editura Sport-Turism, 1980;
Hekataios din Milet, Pindar, Sofocle, selecţia fragmentelor, traducere din limba greacă veche, note, comentarii, în Filosofia greacă până la Platon, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, vol. I, 2, 1979, pp. 381–387; vol. II, 2, 1984, pp. 200–236, 261–297;
Aristotel, Etica nicomahică, traducere din greaca veche, studiu introductiv, comentarii şi index de termeni, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1988;
H. I. Marrou, Istoria educaţiei în antichitate, vol. I–II, traducere din limba franceză şi cuvânt înainte, Bucureşti, Editura Meridiane, 1997: vol. I, Lumea greacă, vol. II, Lumea romană;
Aristotel, Etica nicomahică, introducere, traducere, comentarii şi index de termeni filosofici, ed. a II-a, Bucureşti, Editura Iri, 1998;
Sandro Sandrelli, Francesco Prosperi, Giulio Raiola, N. I. Janda, Proză fantastică, traducere din limba italiană, în colecţia Povestiri ştiinţifico-fantastice, nr. 397–399, 1971;
Dino Buzzati, reportaje din Turul ciclist al Italiei, în Almanahurile „România literară” (1986) şi „Sportul” (1984, 1988);
Paul Valéry, Vâslaşul, în Almanahul „România literară” (1986).

COMUNICĂRI ŞTIINŢIFICE

Lo sport nella spiritualità degli antichi Greci, Congresso Internazionale dell’ Umanesimo, Roma, 1975;
Le sport, facteur de l’ equilibre psycho-physique et facteur de progrès, Omnium gentium conventus de condicionibus progressus nostris temporibus, Bucureşti-Braşov, 1977;
Conceptul de „nelinişte” (ταραχή) în filosofia stoică şi epicureică¸ Societatea de Studii Clasice, Bucureşti, 1978;
Coşbuc, traducător al „Eneidei”. Studiu stilistic¸ Societatea de Studii Clasice, Bucureşti, 1979;
Il mito di Orfeo in Virgilio e Ovidio, Congresul Internaţional „Ovidianum”, Constanţa, 1980;
Consideraţiuni asupra limitelor şi virtualităţilor traducerii pornind de la tehnica poetică sesizabilă la George Coşbuc în versiunea română a operei vergiliene, Sesiunea Societăţii de Ştiinţe Filologice, Timişoara, 1981;
Funcţia psihologică a mării în „Eneida”, „Pontica”, Sesiunea Ştiinţifică Naţională, Constanţa, 1983;
Il rapporto atleta-poeta nella concezione estetica di Pindaro, Congresul Internaţional al Federaţiei Internaţionale a Societăţilor de Studii Clasice – FIEC, IX, Pisa, Italia, 1989;
Sulla plurivalenza del concetto di ειρωνεία (in ambito retorico ed etico) nei papiri ercolanesi di Filodemo, Simpozionul Internaţional „L’ Epicureismo greco e latino”, Napoli, Italia, 1993;
Implicaţii ale conceptului de κάθαρσις, Societatea de Studii Clasice, Bucureşti, 1994;
Il concetto di „libertas” e la coscienza di sé del filosofo dei dialoghi senecani, Colloque Neronia VI, Société Internationale d’ Études Néroniennes, Roma, Italia, 1999;
Qualche osservazione sull’ atteggiamento di Giordano Bruno rispetto alle fonti antiche in „De la causa, principio e uno”, Seminarul Internaţional şi Interdisciplinar „Giordano Bruno şi Renaşterea în perspectiva unei culturi fără frontiere”, Bucureşti, 2000.