A B C D E F G H I J K L M N O P R S T V X Z

(25 iulie 1915, Bucureşti — 21 ianuarie, 1941, Pădurea Jilava)


articol de Gabriela Tănăsescu

Scriitor preocupat de analiza fenomenului mistic, de problematica evoluţiei culturii şi civilizaţiei în perioada interbelică. A absolvit Facultatea de Litere şi Filosofie a Universităţii din Bucureşti, în 1937. Scrierile sale, reunite în volumul Slove de martiri, includ, alături de lucrarea de licenţă, Fenomenul mistic (apărută în noiembrie 1937 în revista Însemnări ieşene), şi de conferinţa Cultura asiatică în raport cu civilizaţia de azi a Europei, eseuri, recenzii, articole şi luări de poziţie. A fost asasinat în Pădurea Jilava, în timpul rebeliunii legionare, alături de fratele său Iancu Guttman.

Reflecţia asupra „crizei morale a vremii noastre” – identificată în progresul precumpănitor material al societăţii occidentale – şi a nevoii de a o compensa prin imperativul moral al conştiinţei etice, ca şi consideraţiile asupra conceptului de rasă şi a fanatismului rasial, îşi păstrează actualitatea şi sunt expresia unei modalităţi personale de asumare a surselor majore de inspiraţie: universalismul valorilor umane (R. Tagore, M. Gandhi), critica materialismului excesiv al civilizaţiei occidentale (H. Keyserling, G. Duhamel), analiza crizei mecanicismului şi utilitarismului (Th. Carlyle), ideea socialistă a societăţii ideale (J. Jaures), pacifismul, umanitarismul şi dreptatea socială (R. Rolland).

Încercarea sa de a „explica raţional” fenomenul mistic s-a concretizat în formularea unei cauzalităţii psihologice şi psiho-patologice a experienţei mistice (ineitatea predispoziţiilor către misticism a temperamentului introvertit: refugiul în subiectivitate, gândirea autistă, inadaptabilitatea, timiditatea excesivă, narcisismul etc.) şi a unor generalităţi despre finalitatea ei (atenuarea crizelor existenţiale, a dezechilibrului interior şi a instabilităţii psihice).

Pusă în termenii subiectivităţii credinţei, ai „regresului vieţii fizio-psihologice” şi „logicii afectelor”, perspectiva lui I. G. ilustrează îndepărtarea de semnificaţia iniţială a lui Mystike (esotericul) sau a „sursei transcendente” şi de semnificaţia modernă a „stării lăuntrice” favorabile contopirii cu „sublimul sau supranaturalul ce depăşeşte raţiunea omenească”.

BIBLIOGRAFIE PRINCIPALĂ

CĂRŢI DE AUTOR

  • Iancu şi Iosif Guttman, Slove de martiri…, Publicate de părintele lor Rabin H. Guttman cu o scrisoare de Eugen Relgis, Bucureşti, Institutul de arte grafice „Cartea de Aur” S.A.R., 1945. 

LITERATURĂ SECUNDARĂ

ARTICOLE ÎN ANTOLOGII

  • De la Cilibi Moise la Paul Celan. Antologie din operele scriitorilor evrei de limbă română, ed. de Ţicu Goldstein, Bucureşti, Editura Hasefer, 1996, pp. 476–495.

STUDII ÎN VOLUME COLECTIVE

  • Gabriela Tănăsescu, „Fraţii Iancu şi Iosif Guttman: reflecţiile începuturilor”, în Studii de istorie a filosofiei româneşti, vol. IV, coord. Viorel Cernica, ed. îngrijită de Mona Mamulea, Bucureşti, Editura Academiei Române, 2008, pp. 348–353.