A B C D E F G H I J K L M N O P R S T V Z
Ad Al Am An As Av

Al-George, Sergiu

(13 septembrie 1922, Târgu-Mureş ― 10 noiembrie 1981, Bucureşti)

articol de Ioana Costa

Indianist interesat de particularităţile semio-lingvistice ale filozofiei şi culturii indiene. Fiul poetului şi publicistului Vasile Al-George, nepotul poetului şi traducătorului Ion Al-George. A urmat primele clase ale Liceului Militar din Târgu-Mureş, şi-a continuat studiile liceale la Chişinău, întâi la liceul militar, iar apoi la cel civil, încheindu-le, în 1941, la Liceul „Matei Basarab” din Bucureşti, unde familia sa se mutase cu un an înainte de cedarea Basarabiei. În 1947, îşi începe studiile la Facultatea de Medicină din Bucureşti. În anii studenţiei, S.A.-G. începe să studieze pe cont propriu gândirea indiană, în condiţiile în care România postbelică nu încuraja această direcţie de cercetare. Studiază sanscrita din cărţile tatălui său (care plănuise el însuşi o traducere a Bhagavad-Gitei), fiind mai apoi îndrumat de filologul P. Iordănescu, care fusese, la rândul său, discipolul lui C. D. Georgian. Publică în această perioadă primul său studiu de indianistică: „Le mythe de l’atman et la genèse de l’absolu dans la pensée indienne”. În anii ’50, colaborează cu Arion Roşu în domeniul indianisticii, publicând la Paris şi Berlin, împreună cu acesta, articole referitoare la sanscrită şi tibetană, din perspectivă filozofică şi lingvistică. Din motive politice, în 1952 a fost îndepărtat din clinica universitară unde era asistent. În decembrie 1958, a fost arestat şi, ulterior, judecat în lotul Noica. Este închis în următorii cinci ani în lagăre de muncă forţată. În anii ’70, a fost medic cu normă întreagă în ambulator, continuându-şi studiile de indianistică. În perioada 1971-1973 a fost lector – cu statut extern – la Facultatea de Limbi Străine (Catedra de limbi orientale, secţia de indianistică) a Universităţii din Bucureşti, unde a ţinut un curs de filozofie şi civilizaţie indiană. Din această perioadă datează atât articolele din Istoria medicinei universale, care îmbină cele două preocupări dominante ale lui S.A.-G. (Medicina indiană, Medicina tibetană), cât şi cele două volume apărute la Editura ştiinţifică (Filosofia indiană în texte: Bhagavad-Gita, Samkhya-karika, Tarka-samgraha şi Limbă şi gândire în cultura indiană). Ultimii ani ai vieţii şi i-a dedicat volumului Arhaic şi universal. India în conştiinţa culturală românească (Brâncuşi, Eliade, Blaga, Eminescu), apărut în 1981. În acelaşi an, S.A.-G. participă la Congresul de sanscrită de la Varanasi (Benares). Comunicarea pe care o pregătise (Metaphor and Philosophy from an Indian Perspecive) a fost reprogramată într-o sesiune specială, fiind susţinută în faţa unei săli pline, în care indianiştii de seamă ai lumii i-au legitimat eforturile solitare. S-a stins din viaţă la câteva zile după întoarcerea acasă. Biblioteca de indianistică a lui S.A.-G. este în prezent găzduită prin donaţie de Institutul de Studii Orientale (fondat în 1990) care i-a purtat numele până în 2008.

Primul volum publicat de S.A.-G., Filosofia indiană în texte (1971), este rodul a trei decenii de studiu. Volumul conţine transpunerea în limba română (cu aparat critic) a unor texte esenţiale pentru filozofia indiană: esenţa filozofiei teiste (Bhagavad-Gita), poemul filozofic ateist Samkhya-karika şi Tarka-samgraha, tratat al ontologiei Vaisaka şi al logicii Nyaya. Acest prim volum reprezintă o deschidere spre cultura indiană, prin intermediul filozofiei; în studiul introductiv, S.A.-G. a oferit o schiţă a Indiei în coordonate istorice, filozofice şi mitologice, cu o raportare la filozofia greacă. Cel de-al doilea volum, Limbă şi gândire în cultura indiană (1976), abordează contribuţiile aduse de cultura indiană în problema raporturilor dintre gândire şi limbaj, reprezentând un pas mai departe în abordarea logicii, lingvisticii şi semioticii indiene. Gramatica lui Panini, fundamental diferită de gramaticile care au modelat lingvistica europeană, ocupă un loc important în structura acestui volum şi îşi dezvăluie virtuţile extra-lingvistice, care ţin de filozofia limbajului. Incursiunea în lumea indiană, crede S. AL-G., aşază într-o nouă lumină controversele actuale ale semiologiei, blocată între două concepţii care o definesc în mod diferit (cea a lui Peirce şi cea a lui Saussure). În India, semiotica, lingvistica şi logica sunt unitare, în strânsă legătură cu experienţa mitico-rituală, fapt care asigură gândirii indiene o unitate de ansamblu. Prin contrast, gândirea occidentală, tributară încă primului sistem de logică elaborat de Aristotel, se află într-un impas cu privire la raportul dintre logică, lingvistică şi semiotică. Legată de relaţia dintre limbă şi gândire în cultura indiană este şi comunicarea de la Benares Metaphor and Philosophy from an Indian Perspective, în care S. AL-G. pledează pentru abordarea metaforei dintr-o perspectivă filozofică. Pe baza analizei vechilor texte indiene, unde metafora a avut un rol important în metafizică, dezvăluind „adevărata esenţă” a experienţei simbolice, S. AL-G. propune reconsiderarea distincţiei occidentale dintre gândirea raţională şi cea simbolică. Ultima operă a lui S.A.-G., Arhaic şi universal (1981), încheie parcursul cercetărilor sale de indianistică, printr-o întoarcere la arhaicul românesc, văzut prin filtrul culturii indiene. În această lucrare, S.A.-G. discută interferenţa a patru personalităţi marcante ale culturii române – Brâncuşi, Eliade, Blaga şi Eminescu – cu cultura şi gândirea indiană.

BIBLIOGRAFIE PRINCIPALĂ

CĂRŢI DE AUTOR 

  • Filosofia indiană în texte: Bhagavad-Gita, Samkhya-karika, Tarka-samgraha, traducere din limba sanscrită, cu studii introductive, comentarii şi note, Bucureşti, Editura ştiinţifică, 1971. Ediţii succesive parţiale: Samkhya-Karika, traducere din sanscrită, comentariu şi note explicative (cu o prezentare de Surendranath Dasgupta), Bucureşti, Societatea Informaţia, 1993; Bhagavadgita, traducere din sanscrită, comentariu şi note explicative (Titi Tudorancea, ed.), Bucureşti, Editura Informaţia-Devadata, 1994; Bhagavad-Gita, traducere din sanscrită, notă introductivă, comentariu şi note, ediţie bilingvă (Vlad Şovărel, ed.), Bucureşti, Editura Herald, 2002;
  • Limbă şi gândire în cultura indiană. Introducere în semiologia indiană, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1976 (republicare la editura Paralela 45, Piteşti, 2005).
  • Arhaic şi universal. India în conştiinţa culturală românească (Brâncuşi, Eliade, Blaga, Eminescu), Bucureşti, Editura Eminescu, 1981. Ediţii succesive: Bucureşti, Editura Universal Dalsi, 2000; Bucureşti, Editura Herald, 2002.

ARTICOLE ÎN PUBLICAŢII ŞTIINŢIFICE

  • „Le mythe de l’atman et la genèse de l’absolu dans la pensée indienne”, Revue des études indoeuropéennes, IV (1947), pp. 227-246.
  • „Purna ghata et le symbolism du vase dans l’Inde”, Arts asiatiques, IV (1957), nr. 4, pp. 234-255 (în colaborare cu Arion Roşu).
  • „Indriya et le sacrifice des prana”, Mitteilungen des Instituts für Orientforschung, V (1957), nr. 3, pp. 346-397 (în colaborare cu Arion Roşu).
  • „Le sujet grammatical chez Panini”, Studia et acta orientalia, I (1957), pp. 39-47.
  • „La fonction révélatrice des consonnes chez les phonéticiens de l’Inde antique”, Cahiers de linguistique théorique et appliquée, III (1966), pp. 11-15.
  • „The Semiosis of Zero According to Panini”, East and West, XVII (1967), nr. 1-2, pp. 115-124.
  • „L’Inde antique et les origines du structuralism”, Xth International Congress of Linguistics, vol. II, Bucureşti, 1967, pp. 235-240.
  • „The Extra-linguistic Origin of Panini’s Syntactic Categories and their Linguistic Accuracy”,  Journal of Oriental Institute (Baroda), XVIII (1968), pp. 1-7.
  • „Sign (laksana) and Propositional Logic in Panini”, East and West, XIX (1969), nr. 1-2, pp. 167-193.

ARTICOLE ÎN VOLUME COLECTIVE

  • „Medicina indiană”, în Istoria medicinei universale, Bucureşti, 1970, pp. 108-132.
  • „Medicina tibetană”, în in Istoria medicinei universale, Bucureşti, 1970, pp. 133-136.
  • Are Panini’s Sutras Descriptive or Prescriptive Sentences?, în „Annals of the Bhandarkar Oriental Research Institute”, Diamond Jubilee Volume, 1977-1978, pp. 27-36.
  • Temps, histoire, destin, în „L’Herne”, 33 (Cahier Mircea Eliade), 1978, pp. 331-347.
  • La résonnance de la pensée indienne dans la culture roumaine, în „Fourth World Sanskrit Conference of I.A.S.S. – Summaries of Papers”, Weimar, 1979, pp. 131-132.
  • On Negative Compounds: A Parallel between Panini and Aristotle, în „Dacoromania, Jahrbuch für östlische Latinität”, 5 (1979-1980), pp. 1-4.
  • Brancusi et l’Inde, în „Revue roumaine d’histoire de l’art”, Serie Beaux-Arts, XVIII (1981), pp. 3-53.
  • Metaphor and Philosophy from an Indian Perspective (comunicare la Congresul de sanscrită de la Benares, X 1981); text bilingv în „Manuscriptum” 3 (1988), pp. 86-965 (Amita Bhose, ed.).

Conferinţe şi comunicări (nepublicate)

  • Un manuscris tibetan în ţara noastră, la „Societatea de Studii Istorice şi Filologice”, secţia orientală, 9 decembrie 1957.
  • Actualitatea gramaticii lui Panini, la „Asociaţia de Studii Orientale”, 12 iunie 1969.
  • Noi date asupra manuscrisului tibetan de la Conţeşti, la „Asociaţia de Studii Orientale”, Iaşi, 22 decembrie 1971.
  • Logică şi limbaj în perspectiva lingvisticii indiene vechi, la „Societatea Română de Lingvistică”, 2 februarie 1972.
  • Eros şi simbol în psihologia europeană şi indiană, la „Asociaţia de Studii orientale”, Bucureşti, 4 martie 1972.

LITERATURĂ SECUNDARĂ

CĂRŢI DE AUTOR

  • Dorina Al-George, Şocul amintirilor. Sergiu Al-George, Mircea Eliade, Maitreyi Devi, Amita Bhose, Nicu Steinhardt, Constantin Noica, Bucureşti, Societatea Informaţia srl, 1994; ediţia a doua: Bucureşti, Paralela 45, 2006.

CAPITOLE ÎN CĂRŢI DE AUTOR

  • Alexandru Paleologu, „Călătoria lui Sergiu Al-George”, în Alchimia existenţei, Bucureşti, Cartea Românească, 1983, pp. 163–168.
  • Andrei Pleşu, „Brâncuşi şi cultura arhaică. Pe marginea unei cărţi de Sergiu Al-George”, în Ochiul şi lucrurile, Bucureşti, Editura Meridiane, 1986, pp. 74–76.

ARTICOLE ÎN REVISTE DE CULTURĂ

  • N. Anghelescu, „Limbă şi gândire în cultura indiană; probleme de metodă”, Viaţa românească, nr. 3–4, 1992, pp. 63–67.
  • Radu Bercea, „Sergiu Al. George şi Mircea Eliade sau despre rosturile indologiei româneşti”, Viaţa românească, nr. 10–11, 1993, pp. 139–151.
  • Amita Bhose, „Sergiu Al-George în conştiinţa culturală românească”, Manuscriptum, XXI (80–81), nr. 3–4, 1990, pp. 213–214.
  • Andrei Pleşu, „Sergiu Al-George şi înţelegerea simbolică a artei”, Viaţa românească, nr. 3–4, 1992, pp. 59–62.

ARTICOLE ÎN PUBLICAŢII ŞTIINŢIFICE

  • Radu Bercea, „L’Indologie roumaine de Mircea Eliade à Sergiu Al-George”, Annals of the Sergiu Al-George Institute, vol. 1, 1992.
  • M. Gânj, „Autenticitate şi Yoga. Sergiu Al-George, exeget al lui Mircea Eliade”, Caiete critice, 4–8 (150–154), 2000, pp. 80–83.
  • Mircea Itu, „Arhetipuri ale culturii române în capodopera lui Sergiu Al-George”, Caiete critice, 4–8 (150–154), 2000, pp. 71–76.
  • Jeana Morărescu, „Sintaxa «injunctivă» a limbajului natural”, Caiete critice, 4–8 (150–154), 2000, pp. 77–80.

ARTICOLE ÎN VOLUME COLECTIVE

  • Radu Bercea, „Arhaic şi universal. India în conştiinţa culturală românească”, in Dicţionarul operelor filosofice româneşti, coord. I. Ianoşi, Bucureşti, Editura Humanitas, 1997, pp. 10–13.
  • Titus Lates, „Comparatism şi profunzime în opera lui Sergiu Al-George”, in Studii de istorie a filosofiei romanesti, vol. I, coord. Ion Pogorilovschi, ed. ingrijită de Mona Mamulea, pp. 315–321.