(21 iunie 1937, Ploiești – 12 august 2013, București)
articol de Marius Dobre
Logician. A absolvit Facultatea de Filosofie a Universității din București (1960), urmând apoi studii postuniversitare la University College London (1970–1971). A susținut doctoratul în 1972 la Universitatea din București. A fost profesor titular la Facultatea de Filosofie a Universității din București (1960–1999), unde a predat logică generală, logică simbolică, logică juridică. În perioada 1999–2007 a fost decan al Facultății de Psihologie a Universității „Titu Maiorescu”. A avut o influență importantă asupra predării logicii în învățământul preuniversitar din România prin publicarea mai multor manuale.
Principala sa contribuție este studiul dualității în logica formală. În lucrarea Principiul dualității în logica formală și într-o serie de studii dedicate problemei, P. B. regăsește raportul de dualitate atât în logica clasică, cât și în cea simbolică. În logica clasică, există un raport de dualitate ca relație de intercondiționare (1) la nivelul termenilor – între extensiune și intensiune, precum și între termenul subordonat (specie) și termenul supraordonat (gen) – și (2) la nivelul propozițiilor categorice; P. B. demonstrează că raporturile din pătratul lui Boetius sunt manifestări ale dualității dintre universalele și particularele de aceeași calitate. În logica simbolică, la nivelul logicii bivalente a propozițiilor, regula semnelor și echivalențele lui De Morgan sunt consecințe ale dualității dintre conjuncție (&) și disjuncție (Ú). La nivelul logicii predicatelor de ordinul întâi, echivalențele cuantorilor sunt o consecință a dualității dintre cuantorul universal („) și cuantorul existențial ($). La nivelul logicii polivalente, dualitatea permite distingerea între logici polivalente standard și logici polivalente non-standard. P. B. pune în legătură operatorul dualitate cu alți operatori logici, îndeosebi cu operatorul negație, creând un sistem formal de calcul propozițional bivalent, necontradictoriu și complet, pe care îl numește „sistemul dualității” (SD).
Alte contribuții importante în logică vizează: cercetarea condițiilor fundamentale de raționalitate (studiul relației logice dintre principiile logicii și condițiile de existență formală a unui sistem axiomatic); cercetarea fundamentelor logice ale deciziei sociale și elaborarea unui set de axiome pentru tratarea sintactică a fundamentelor deciziei sociale; modificarea unor structuri ale logicii deontice pentru valorificarea lor mai eficientă în logica juridică; dezvoltarea unor structuri și tipologii ale întrebărilor din logica erotetică, relevante în logica juridică și în investigația juridică.
În ultima parte a activității sale științifice, P. B. a arătat interes pentru gândirea critică, introducând un set de teste de gândire critică în învățământul juridic românesc.
BIBLIOGRAFIE PRINCIPALĂ
CĂRȚI DE AUTOR
- Prelegeri de logică, partea I (curs), București, Tipografia Universității București, 1973.
- Principiul dualității în logica formală, București, Editura Științifică, 1974.
- Prelegeri de logică. Exerciții, partea a II-a (curs), București, Tipografia Universității București, 1975.
- Logica (manual), București, Editura Didactică și Pedagogică, ediții: 1983, 1986, 1988, 1990–1999.
- Curs de logică, București, Institutul de Drept și Relații Internaționale „N. Titulescu”, 1991.
- Logică juridică, București, Institutul de Drept și Relații Internaționale „N. Titulescu”, 1992.
- Logica pentru juriști, București, Universitatea Româno-Americană, 1993.
- Elemente de logică teoretică și aplicată, București, Pan Publishing House, 1996.
- Logică, informatică și calculatoare (în colaborare), București, Pan Publishing House, 1996.
- Modelarea sistemelor complexe (în colaborare), București, Editura A&C International, 1996.
- Logică juridică (în colaborare), București, Editura Pro Transilvania, 1998.
- Logică și argumentare (în colaborare), București, Editura All Educațional, 1999.
- Ghid pentru rezolvarea testelor de verificare a raționamentului logic (manual, în colaborare), București, Institutul Național al Magistraturii, www.inm-lex.ro, 2010.
- Bazele gândirii critice, București, Editura Academiei Române, 2012.
ARTICOLE ÎN VOLUME COLECTIVE
- „Indicele terminologic al Organon-ului aristotelic”, în Organon, vol. IV, București, Editura Științifică, 1963.
- „Logici polivalente”, în vol. Direcții în logica contemporană, București, Editura Științifică, 1974.
- „Polivalență și probabilitate”, în Epistemologia și analiza logică a limbajului, București, Editura Politică, 1975.
- „Asupra controverselor terțului exclus”, în Probleme de logică, vol. VII, București, Editura Academiei Române, 1977.
- „Logica alegerii și decizia socială”, în Probleme de logică, vol. VIII, București, Editura Academiei Române, 1981.
- „Some Remarks concerning the Principle of Excluded Middle”, în vol. Rumänische Beiträge zur Modernen Deutung der Aristotelischen Logik, Beriln-Hideilberg-New York, Georg Olms Verlag, 2004.
ARTICOLE ÎN REVISTE ACADEMICE
- „Cu privire la unele proprietăți ale operatorilor logici în calculul propozițional” (în colaborare), în Cercetări filosofice, nr. 2, 1963.
- „Douăzeci de ani de logică în România”, în Revista de filosofie, nr. 8, 1965.
- „Les principes de la pensée dans les calcules des propositions AN et CN”, în Acta Logica, VI–VII, 1964–1965.
- „Necesar – Accidental – Întâmplător”, în Gazeta învățământului, nr. 18, 1965.
- „Logica interogării”, în Gazeta învățământului, nr. 19, 1966.
- „The Logical Square of Duality”, în Acta Logica, XI, 1968.
- „La logique mathematique”, în Revue roumaine de sciences sociales, nr. 3, 1969.
- „Ordinea gândurilor și sensul ethosului”, în Revista de filosofie, nr. 6, 1969.
- „G. Hasenjaeger despre conceptele de bază ale logicii moderne”, în Analele Universității București (seria Filosofie), XVIII, 1974.
- „Some Remarks regarding the Principle of Duality în Formal Logic”, în Revue roumaine de sciences sociales, nr. 1, 1975.
- „Excluded Middle and Many-Valued Logics”, în Revue roumaine de sciences sociales, nr. 2, 1976.
- „Logical Foundations of Social Decision”, în Revue roumaine de sciences sociales, nr. 2, 1977.
- „Proprietăți generale ale sistemului axiomatic”, în Analele Universității București (seria Filosofie), XXII, 1978.
- „Was William Occam the Founder of a Three-Valued Logic?”, în Revue roumaine de sciences sociales, nr. 3–4, 1979.
- „Logica – instrument indispensabil al cunoașterii și acțiunii”, în Revista de filosofie, nr. 3, 1980.
- „Sisteme axiomatice pur-implicaționale”, în Analele Universității București (seria Filosofie), XXXVIII, 1989.
- „Sisteme axiomatice cu constante propoziționale și variabile functoriale”, în Analele Universității București (seria Filosofie), XXXIX, 1990.
- „Cu privire la predarea logicii în liceu”, în Revista de pedagogie, nr. 3, 1990.
- „Deducția naturală în logica predicatelor”, în Analele Universității București (seria Filosofie), XL, 1991.
- „Logical rationality versus Juridical Arguments”, în Philosophical Topics, 23, 1995.
- „Logică și etică”, în Psyche, nr. 1, 1995.
- „Învățământ și comportament ecologic”, în Psyche, nr. 1, 1995.
- „Analiza logică a relațiilor de putere”, în Revista de filosofie, nr. 1, 1999.
- „Gândirea critică și raționarea non-monotonică”, în Cercetări filosofico-psihologice, nr. 2, 2013.
BIBLIOGRAFIE SECUNDARĂ
CAPITOLE ÎN CĂRȚI DE AUTOR
- Alexandru Surdu, „Dualitate. Petre Bieltz”, „Operatorul Dualitate”, „Sistemul axiomatic D (delta)”, în Al. Surdu, Contribuții românești în domeniul logicii în secolul XX, București, Editura Fundației „România de Mâine”, 1999, pp. 69, 159, 219.
ARTICOLE ÎN VOLUME COLECTIVE
- Marius Dobre, „Studiul dualității în logica formală”, în vol. Alexandru Surdu, Dragoș Popescu (eds.), Istoria logicii românești, București, Editura Tehnică, 2006, pp. 635–641.
ARTICOLE ÎN REVISTE
- Marius Dobre, „Petre Bieltz – profesorul de logică”, în Cercetări filosofico-psihologice, an V, nr. 2, 2013, pp. 157–159.