(24 mai 1899, Colmar, Franţa — 24 decembrie 1969, Bucureşti)
articol de Dragoş Popescu
Profesor de filosofie, istoric al filosofiei şi traducător. Fiu al istoricului literar Gh. Bogdan-Duică. Absolvă Facultatea de Filosofie şi Litere din Bucureşti, după care îşi continuă studiile la Paris, fiind atras în special de psihologie. Urmează doctoratul cu Pierre Janet. Revenit în ţară, este profesor de filosofie la licee din Cluj şi Timişoara, ţine prelegeri la Institutul Social Banat-Crişana, apoi se transferă la Bucureşti, unde, pe lângă activitatea de profesor de liceu, va ţine cursuri la Seminarul Pedagogic Universitar. V.B. a fost unul dintre iniţiatorii şi organizatorii Asociaţiei Profesorilor Secundari de Filosofie; a participat cu comunicări la congresele naţionale ale asociaţiei, din anii 1934 şi 1938. A elaborat programe de învăţământ pentru filosofie şi drept, publicate în volumul colectiv Îndrumări metodice (1939) şi în Revista de pedagogie. În 1947 demisionează din învăţământul superior, reluându-şi postul de profesor la Liceul „I. L. Caragiale”, unde rămâne până la pensionare.
V.B. a colaborat la tratatul interbelic de Istoria filosofiei moderne, coordonat de N. Bagdasar, unde a realizat capitolele despre Max Scheler, Martin Heidegger, Nicolai Hartmann. A conceput şi îngrijit, alături de N. Bagdasar şi C. Narly, o Antologie filosofică, vol. I, Filosofi străini, apărută în 1943. Editează, alături de discipolii lui Nae Ionescu, cursurile acestuia (4 vol., 1941–1944). Până în 1947 a colaborat la Revista Institutului Social Banat-Crişana, Gând românesc, Luceafărul, Revista de pedagogie, Preocupări sociale, Revista generală a învăţământului, Revista de filosofie.
Preocuparea principală a lui V.B. a fost gândirea filosofică hegeliană şi transpunerea textului hegelian în limba română. V.B. este autorul singurei traduceri complete a Fenomenologiei spiritului în limba română. Prima variantă datează din anii 1942–1943, ediţia din 1965 fiind cea de-a treia variantă. S-a alăturat grupului constituit din D. D. Roşca, Constantin Floru, Radu Stoichiţă pentru a realiza traducerea operei lui Hegel în limba română. La reuniunile grupului participa uneori şi Constantin Noica. În acest context, în anul 1962, V. B. oferă pentru tipar Logica mică, iar în 1969 – Principiile filosofiei dreptului.
BIBLIOGRAFIE PRINCIPALĂ
CĂRŢI DE AUTOR
- Antologie filosofică, vol. I, Filosofi străini (în colaborare cu N. Bagdasar şi C. Narly), Bucureşti, Casa Şcoalelor, 1943;
- Disciplina morală a tineretului, Bucureşti, Editura Cultura Naţională, 1943;
- Note pentru o teorie biologică a cunoştinţei, mss., 114 p.
ARTICOLE ÎN REVISTE DE CULTURĂ
- „Filosofia lui D. D. Roşca”, Gând românesc, nr. 5, 1934;
- „Filosofia logică a d-lui I. Petrovici”, Preocupări literare, nr. 6–7, 1942;
STUDII ÎN VOLUME COLECTIVE
- „Max Scheler”, în Istoria filosofiei moderne. Omagiu prof. Ion Petrovici, vol. III, Bucureşti, Societatea Română de Filosofie, 1938, pp. 427–447;
- „Martin Heidegger”, în Istoria filosofiei moderne, ed. cit., pp. 447–465;
- „Nicolai Hartmann”, în Istoria filosofiei moderne, ed. cit., pp. 465–485;
TRADUCERI
- G.W.Fr. Hegel, Enciclopedia ştiinţelor filosofice, vol. I, Logica (în colaborare cu D. D. Roşca, C. Floru, R. Stoichiţă), Bucureşti, Editura Academiei, 1962 (reeditare: Bucureşti, Editura Humanitas, 1996);
- G.W.Fr. Hegel, Fenomenologia spiritului, Bucureşti, Editura Academiei, 1965 (reeditări: Bucureşti, IRI, 1996 şi 2000);
- G.W.Fr. Hegel, Principiile filosofiei dreptului sau Elemente de drept natural şi de ştiinţă a statului (în colaborare cu C. Floru), Bucureşti, Editura Academiei, 1969 (reeditare: Bucureşti, IRI, 1996);
- Georg Lucás, Specificul literaturii şi al esteticului: texte alese (în colaborare cu V. Nişcov, A. Hass, A. Braunstein, C. Floru), cu un studiu introductiv de N. Tertulian, Bucureşti, Editura pentru Literatură Universală, 1969.
LITERATURĂ SECUNDARĂ
ARTICOLE ÎN VOLUME COLECTIVE:
- Alexandru Surdu, „Dinastia de cărturari a Bogdanilor”, în vol. Bogdanii, o familie de cărturari, Braşov, Biblioteca „George Bariţiu”, 1995 (reeditare în: Al. Surdu, Mărturiile anamnezei, Bucureşti, Editura Paideea, 2004);
ARTICOLE ÎN PUBLICAŢII ŞTIINŢIFICE:
- Constantin Floru, „Virgil Bogdan” (necrolog), Revista de filosofie, nr. 1, t. 17, 1970, p. 119 (articol semnat „Un grup de prieteni”);
ARTICOLE ÎN REVISTE DE CULTURĂ:
- Marin Diaconu, „Virgil Bogdan”, Argeş, nr. 11, august 2002.