Ianoși, Ion (Ioan-Maximilian Steinberger)

(1 mai 1928, Brașov – 2 iulie 2016, București)

articol de Mihaela Pop

Estetician, filosof al culturii și al artei. Provine dintr-o familie de burghezi evrei originari din Ungaria care obțin cetățenia română în anii 1920, reconfirmată în 1938. Studii școlare în timpul celui de-al doilea război mondial și al Mișcării Legionare din România. Fiind evreu, I.I. este exmatriculat din toate școlile de stat. Ulterior, recuperează și susține bacalaureatul în 1947. În 1945 devine membru al Partidului Comunist Român. Urmează cursurile Facultății de Litere la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj (1947–1948). În 1948 este selectat pentru studii în Uniunea Sovietică, unde urmează cursurile Facultății de Filosofie la Universitatea din Leningrad. În 1954 susține licența cu o lucrare de estetică și apoi obține titlul de doctor în 1955, confirmat de statul român în 1958. Revine în țară în 1955. În 1956 este numit „instructor” la Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român, Secția de Cultură și artă. Din 1965, se dedică exclusiv muncii didactice și publicistice. Activitatea sa se desfășoară la Institutul de Teatru „I.L. Caragiale”, București și, ulterior, la Facultatea de Filosofie a Universității din București, unde predă cursuri de estetică, filosofia artei și a culturii. Membru al Uniunii Scriitorilor la Secția de Critică literară și membru de onoare al Academiei Române.

Opera lui I.I. se află sub semnul a două domenii: filosofia și artele, cu precădere literatura. Gândirea sa este dialectică, sub influență hegeliană, surprinzând devenirea formelor artistice ca expresie spirituală dinamică. Lucrările sale sunt interdisciplinare, reprezentând contribuții prilejuite de inter-relaționarea diverselor domenii ale culturii. I.I. propune o viziune nuanțată asupra esteticii, considerată „o filosofie globală a artei și a frumosului”. Distinge între „filosofia frumosului”, cu abordări accentuat filosofice, și „știința artei”, care evidențiază tehnicile artistice și rolul lor în creație. Distinge între estetic și artistic: esteticul include nu numai arta, ci și natura, creația înțeleasă ca muncă și relațiile umane. Subliniază rolul umanului în estetizarea întregii existențe. Aceasta se bazează pe spiritualizarea existenței umane, pe „modelare axiologică”. Gustul ca simț artistic (Kant, Gadamer) joacă un rol fundamental în acest proces. Scrie lucrări dedicate gândirii estetice a lui Kant și Hegel, dar se raportează și la alți filosofi precum Nietzsche și Leibniz, sau la filosofi ruși precum Ceaadaev, Soloviov ș.a. În artă, frumosul este categoria estetică definitorie. El este „suprafață adâncă”, fiind atât aparență iluzorie (Platon), cât și apariție (Hartmann) a unui conținut ideatic profund. Acest conținut dezvăluie „impuritatea artei” – noțiune fundamentală pentru I.I., înțeleasă ca interferență a diverselor domenii spirituale (filosofie, religie, știință, morală) manifestate în expresia artistică. În consecință, arta nu este un domeniu rarefiat, „pur”, ca în teoria purității artei, ci este „nucleul” întâlnirilor spirituale majore exprimate artistic. Astfel, I.I. aderă la o viziune de influență hegeliană, diferită de „reflectarea” istorică, specifică realismului socialist al epocii. Frumosul artistic se manifestă și prin alte categorii estetice considerate ca „modificări ale frumosului”. Valorifică în mod special categoria sublimului (pornind de la Kant), printr-o mișcare inversă, în care artisticul se extinde asupra altor domenii spirituale. În lucrările laborioase dedicate creației lui Dostoievski, Tolstoi, Thomas Mann, Galsworthy sau unor filosofi precum Kant, Hegel, Nietzsche și Marx, I.I. folosește categoria sublimului în înțelesuri tot mai adânci, de la cele artistice până la cele morale, religioase sau politice, îmbinând astfel în unitatea finală contrarii ce par greu de adus împreună. Categoria sublimului devine grila de lectură a istoriei esteticii, dar și de interpretare a artei sau chiar a unei întregi culturi, cea română.

BIBLIOGRAFIE PRINCIPALĂ

Lista bibliografică este preluată din volumul omagial Ion Ianoși. 80, ed. Aura Christi și Alexandru Ștefănescu, București, Editura EuroPress Group, 2008, completată cu ultimele lucrări (Mihaela Pop).

CĂRȚI DE AUTOR

Romanul monumental și secolul XX, București, Editura pentru Literatură, 1963.
Thomas Mann, București, Editura pentru Literatură Universală, 1965.
Dostoievski. „Tragedia subteranei”, București, Editura pentru Literatură Universală, 1968.
Dialectica și estetica, Studii, București, Editura Științifică, 1971.
Alegerea lui Iona, București, Editura Cartea Românească, 1974.
Schiță pentru o estetică posibilă, București, Editura Eminescu, 1975 / traducere maghiară: Janosi Janosz [Ion Ianoși], Szepseg es muveszet („Frumusețe și artă”), Budapest, Kossuth Konyvkiado (Budapesta, Editura Kosuth), 1978.
Poveste cu doi necunoscuți: Dostoievski și Tolstoi, București, Editura Cartea Românească, 1978.
Umanism: viziune și întruchipare, București, Editura Eminescu, 1978.
Secolul nostru cel de toate zilele, București, Editura Cartea Românească, 1980.
Hegel și arta, București, Editura Meridiane, 1980.
Nearta – artă, I, București, Editura Cartea Românească, 1982.
Nearta – artă, II, București, Editura Cartea Românească, 1985.
Sublimul în estetică, București, Editura Meridiane, 1983.
Sublimul în artă, București, Editura Meridiane, 1984.
Sublimul în spiritualitatea românească, București, Editura Meridiane, 1987.
Literatură și filosofie. Interacțiuni în cultura română, București, Editura Minerva, 1986.
Opțiuni, București, Editura Cartea Românească, 1989.
Romanul unei drame, București, Editura Univers, 1991 (Monografia Tolstoi, ediția I).
Izvoare biblice. Alegerea lui Iona, București, Editura Minerva, B.P.T., 1994 ediția a II-a (prima ediție în 1974).
Idei inoportune. Moralități, București, Editura Cartea Românească, 1995.
O istorie a filosofiei românești – în relația ei cu literatura, Cluj, Biblioteca Apostrof, 1996 (Variantă refăcută și lărgită după Literatură și filosofie. Interacțiuni în cultura română (1986)
Constantin Noica – între construcție și expresie, București, Editura Științifică, 1998.
Vârstele omului, București, Editura Trei, 1998.
Romanul unei drame, București, Editura Teora, 1998 (Monografia Tolstoi, ediția a II-a).
Dostoievski, București, Editura Teora, 2000 (cuprinde cele două volume publicate în anii 1968 și 1978 în variante revizuite).
Thomas Mann. Temă cu variațiuni, București, Editura Trei, 2002 (conține două părți: „Temă” – forma revizuită a monografiei Thomas Mann (1965). „Variațiuni” cuprinde opt eseuri (prefețe/postfețe) revizuite despre lucrările literare lui Thomas Mann).
Prejudecăți și judecăți, București, Editura Hasefer, 2002.
Sankt Petersburg. Romanul și romanele unui oraș, București, Editura Institutului Cultural Român, 2004 (Versiune revizuită și îmbogățită a volumului din 1972).
Dostoievski și Tolstoi. Poveste cu doi necunoscuți, Ediția a III-a, București, Editura Ideea Europeană, 2004.
Karl Marx în 1234 fragmente, București, Editura Ideea Europeană, 2004.
Romanul unei drame, Ediția a III-a, București, Editura Ideea Europeană, 2005.
Hegel și arta, ediția a II-a revizuită și completată, București, Editura Academiei Române, 2005.
Studii de filozofia artei, București, Comunicare.ro, 2005.
Constantin Noica, ediție revizuită, București, Editura Academiei Române, 2006 (fără subtitlul din 1998).
Autori și opere, I: Culturi occidentale, București, EuroPress Group, 2007.
Internaționala mea. Cronica unei vieți, Iași, Editura Polirom, 2012.
Ultimul cuvânt. În dialog cu Alexandru Ștefănescu, București, Editura Trei, 2018.

VOLUME COORDONATE ȘI ANTOLOGII

Lev Tolstoi, Jurnal, I (1847-1895). Prefață, Tabel cronologic, note și comentarii de Ion Ianoși, Editura Univers, 1975.
Marx – Engels – Lenin, Despre literatură și artă. Texte alese, sistematizate și comentate de Ion Ianoși, București, Editura Minerva, B.P.T., 1974.
Marx – Engels – Lenin, Despre om și umanism, I și II. Texte alese, sistematizare și comentate de Ion Ianoși, București, Editura Minerva, B.P.T., 1976.
Marx – Engels – Lenin, Despre dialectică, I și II. Texte alese, sistematizate și comentate de Ion Ianoși, București, Editura Minerva, B.P.T., 1978.
Hegel (Georg Wilhelm Friedrich Hegel), Despre artă și poezie. I și II. Selecție, prefață și note de Ion Ianoși, București, Editura Minerva, B.P.T., 1979.
Kant (Immanuel Kant), Despre frumos și bine, vol. I și II. Selecție, prefață și note de Ion Ianoși, București, Editura Minerva, B.P.T., 1981.
Herzen – Belinski – Cernîșevski – Dobroliubov – Pisarev, Despre cultura estetică, valorile artistice, creația literară. Selecție, studiu introductiv și îngrijirea ediției: Ion Ianoși, București, Editura Politică, 1987.
Ion Ianoși (coord.), Dicționarul operelor filozofice românești, București, Editura Humanitas, 1997. Articole personale, despre volume de: G. Călinescu (pp. 166-168), C. Dobrogeanu-Gherea (149151), Mircea Florian (137-139), G. Ibrăileanu (220-222), E. Lovinescu (92-95, 104-105), Tudor Vianu (54-58, 74-76, 233-235), Ștefan Zeletin (14-16).
Lev Tolstoi, Jurnal, vol. I. Prefață și note de Ion Ianoși, Ploiești, Editura Elit, f.d. 2000; vol. II, Note, tabel cronologic și indice de nume, Ploiești, Editura Elit, 2000.
Lev Tolstoi, Jurnal, vol. I. Studiu introductiv și note de Ion Ianoși, Ediția a III-a revizuită, București, Editura Ideea Europeană, 2005; vol. II. Note, tabel cronologic și indice de nume de Ion Ianoși, Ediția a III-a revizuită, București, Editura Ideea Europeană, 2005.
Karl Marx în 1234 fragmente, alese și adnotate de Ion Ianoși, București, Editura Ideea Europeană, 2004.
Rilke – Țvetaieva – Pasternak, Roman epistolar 1926. Adaptarea comentariilor și note de Ion Ianoși, București, Editura Ideea Europeană, 2006.

PREFEȚE/POSTFEȚE/ADNOTĂRI

Este vorba de principala activitate publicistică pe lângă cărțile de autor și antologii. Ion Ianoși a coordonat în anii ’90, două colecții: „Gânditori ruși”, București, Editura Humanitas și „Săgetătorul”, Cluj, Editura Echinox. Enumerarea renunță la cronologia globală în favoarea unor grupări pe culturi și autori. Unele prefețe/postfețe au fost incluse, modificat, fie în Thomas Mann. Temă cu variațiuni, (2002) fie în Autori și opere, vol. I (2007).

Germani:

Studiu introductiv la: Heinrich Mann, Henri Quatre, vol. I, Tinerețea lui Henri Quatre, București, EPLU, 1963.
Studiu introductiv la: Wilhelm Worringer, Abstracție și intropatie și alte studii de teoria artei, București, Editura Univers, 1970.
Prefețe la volume de Thomas Mann: Doctor Faustus, București, EPLU, 1996 (reeditat de Editura Muzicală, 1970); Muntele vrăjit, EPL, 1967 (reed. BPT, 1969), Mărturisirile escrocului Felix Krull, Timișoara, Facla, 1982, Alesul, Timișoara, Ed. De Vest, 1991; Înșelata și alte povestiri, Timișoara, Ed. De Vest, 1992; Povestiri, I, București, Ed. Univers, 1992, Germania și germanii, Eseuri, Ed. Humanitas, 1998; Despre problema evreiască (postfață), Ed. Hasefer, 1998.
Selecție, prefață și note la: Hegel, Despre artă și poezie, vol. I și II, București, Ed. Minerva, B.P.T., 1979.
Selecție, prefață și note la: Kant, Despre frumos și bine, I și II, București, Ed. Minerva, B.P.T., 1981.
Postfață la: Friedrich Nietzsche, Despre genealogia moralei, Cluj, Ed. Echinox, 1993.
Prefață la vol. 2 și postfață la vol. 5 de: Robert Musil, Omul fără însușiri, București, Ed. Univers, 1995.
Prefață la: Heinrich Heine, Contribuții la istoria religiei și a filozofiei în Germania, București, Ed. Humanitas, 1996.

Alți vest-europeni:

Prefață la: John Galsworthy, Comedia modernă, București, EPL, 1961; Forsyte Saga, EPLU, 1963.
Prefață la: Romain Roland, Scumpă Sofia (Scrisori adresate Sofiei Bertolini Guerrieri-Gonzaga), București, EPLU, 1964.
Prefață la: Romain Roland, Teatrul Revoluției, București, EPLU, 1966.
Cuvânt înainte la: Italo Svevo, Conștiința lui Zeno, București, EPLU, 1967.
Postfață la: Vladimir Jankelevitch, Paradoxul moralei, Cluj, Echinox, 1997.
Postfață la: Vladimir Jankelevitch, Să iertăm?, Cluj, Biblioteca Apostrof, 1998.

Ruși:

Prefață la: N. G. Cernîșevski, Opere filosofice alese, I, Estetica, București, Ed. Cartea Rusă, 1958.
Aparat critic, cu prezentări, comentarii, date bibliografice, note explicative la: Dostoievski, Opere în 11 volume, București, EPLU și Ed. Univers, vol. 3, 1967; vol. 4, 1968; vol. 5, 1969 (reed. Editura Cartea Românească, 1981); vol. 6, 1969; vol. 7, 1970 (reed. Editura Cartea Românească, 1970); vol. 8, 1971 (reed. Volum separat); vol. 9-10, 1973 (reed. Volum separat, 1982); vol. 11 (studiu introductiv), 1974. Autorul menționează: comentariile la ediția Dostoievski au fost folosite, modificat în monografia Dostoievski – tragedia subteranei (edițiile din 1968, 2000, 2004).
Prefață la: Amintiri din Casa morților, București, Ed. Leda, 2004 (reed. 2005).
Prefață, tabel cronologic, note și comentarii la: Lev Tolstoi, Jurnal, I și II, București, Ed. Univers, 1975 și 1976; ed. II, Ploiești, Editura Elit, 2001; ed. III, București, Ed. Ideea Europeană, 2005.
Prefață la: V.V. Bîcikov, Estetica antichității târzii, București, Ed. Meridiane, 1984.
Prefață la: Marina Țvetaeva, Proză, București, Ed. Minerva, B.P.T., 1986.
Prefață la: Andrei Platonov, Cevengur, București, Ed. Cartea Românească, 1990.
Prezentare și note la: Vasili Grossman, Panta Rhei, București, Ed. Humanitas, 1990 (reed. Ed. Humanitas, 2007)
Studiu introductiv la: Vladimir Soloviov, Trei dialoguri, București, Ed. Humanitas, 1992 (ed. A II-a, Ed. Humanitas, 2005).
Prefață la: Piotr Ceaadaev, Scrisori filozofice, București, Ed. Humanitas, 1993 (ed. A II-a, Ed. Humanitas, 2007, cu titlul Scrisori filozofice către o doamnă).
Prefață la: Lev Șestov, Apoteoza lipsei de temeiuri, București, Ed. Humanitas, 1995.
Prefață la: Vladimir Nabokov, Apărarea Lujin, Universal Dalsi, Chișinău, Ed. Uniunii Scriitorilor, 1996.
Prefață la: Vladimir Nabokov, Invitație la eșafod, București, Ed. Albatros, Ed. Universal Dalsi, 1997.
Adaptarea comentariilor și note la: Rilke – Țvetaieva – Pasternak, Roman epistolar 1926, București, Ed. Ideea Europeană, 2006.
Prefață la: Marina Țvetaieva, Proză, București, Ed. Ideea Europeană, 2008.

Români:

Postfață la: Tudor Vianu, Postume, București, EPLU, 1966.
Studiu introductiv la: Tudor Vianu, Estetica, București, EPL, 1968
Introducere la antologia: Estetică, filosofie, artă, București, Editura Eminescu, 1981.
Prefață la antologia: Despre frumos și artă. Tradițiile gândirii estetice românești, București, Ed. Minerva, B.P.T., 1984.
Prefață la: Alexandru Sever, Don Juan apocalipticul, București, Ed. Eminescu, 1984.
Postfață la: Mircea Florian, Filosofie și artă, Cluj, Echinox, 1992.
Postfață la: Mircea Florian, Misticism și credință, București, Ed. Minerva, B.P.T., 1993.
Prefață la: Mădălina Diaconu, Pe marginea abisului, Søren Kierkegaard și nihilismul secolului al XIX-lea, București, Ed. Științifică, 1996.
Prefață la: Iosif Brucăr, Spinoza, București, Ed. Hasefer, 1998.
Prefață la: Costică Brădățan, O introducere la istoria filosofiei românești în secolul XX, București, Editura Fundației Culturale Române, 2000.
Postfață la: Mihaela Pop, Frumosul platonian între ontologic și estetic, București, Editura Printech, 2000.
Cuvânt înainte la: Corina Rădulescu, De la trăire la expresie, București, Ed. Paideia, 2002.
Postfață la: Nicolae Breban, Nietzsche. Maxime comentate, București, Editura Ideea Europeană, 2004.
Postfață la: Aura Christi, Marile jocuri, București, Editura Ideea Europeană, 2005.

Unguri:

(Scriitori de limbă maghiară din România și din Ungaria)

Prefață la: Toth Sandor, Gaal Gabor, Studiu monografic, București, Editura Kriterion, 1974.
Prefață la: Madach Imre, Tragedia omului. Traducere în versuri de Octavian Goga, București, Ed. Minerva, B.P.T., 1978 (reed. Ed. Cartea Românească, 1983).
Prefață la: Suto Andras, Trei drame, București, Editura Kriterion, 1979.
Prefață la: Dery Tibolr, Excomunicatorul, București, Ed. Minerva, B.P.T., 1981.

STUDII ÎN REVISTE ACADEMICE ȘI VOLUME COLECTIVE

(Pentru lista selectivă de articole și studii am preluat informațiile oferite de autor în volumul omagial Estetică și moralitate, Omagiu Profesorului Ion Ianoși la 70 de ani de viață, culegere de studii și profil spiritual îngrijite de Marin Diaconu, București, Editura Crater, 1998, pp. 576-582).

„Al. Tvardovski”, în: Secolul 20, nr. 4, 1961, pp. 117-126.
„Despre sublim și monumental în epoca actuală”, în: Cercetări filozofice, nr. 2, 1962, pp. 322-341.
„Biografia ideilor – Pe marginea corespondenței lui Thomas Mann”, în: Secolul 20, nr. 6-7, 1963, p. 49-59.
„Fedin și literatura germană, în: Secolul 20, nr. 10, 1963, pp. 52-59.
„Aspekte der Veränderungen in der Korrelation zwischen Konkretem und Abstraktem in der zeitgenössischen Kunst”, în: Actes du Cinquième Congrès International d’Esthétique, Amsterdam, 1964.
„Unitatea și diversitatea artei”, în: Teorie și metodă în științele sociale, vol. I, București, Ed. Politică, 1965, p. 475-493.
„Das Teufelsgespräch aus Dr. Faustus – Auszug aus einem Essay über Thomas Mann”, în: Neue Literatur, nr. 4, august 1965, p. 122-131.
„Der Sinn des Mythus bei Thomas Mann”, în: Rumänische Rundschau, nr. 4, 1966, p. 77-82.
„Despre tragic”, în: Revista de filosofie, nr. 12, 1966, p. 1521-1531.
„Die «Impurität» der Kunst”, în: Analele Universității din București. Științe sociale. Estetică, nr. 1, 1968, p. 16-20.
„Dihotomia frumos – sublim în estetica secolului al 18-lea”, în: Revista de filosofie, nr. 2, 1970, p. 207-220.
„Historische und typologische Forschung”, în: Analele Universității din București. Estetica, XX, 1971, p. 39-43.
„Axiologia frumosului”, în: Viața Românească, nr. 10, 1971, p. 100-112.
„Ideea de sistem dialectic și sistematizările esteticii marxiste”, în: Cultura și socialismul. București, Ed. Științifică, 1971, p. 183-203.
„Principii dialectice în estetica marxistă”, în: Creație și ideație, coord. Gh. Stroia, București, Ed. Minerva, 1971, p. 25-30.
„Răspuns la anchetă”, în: Colocviu critic – opera durabilă. București, Ed. Eminescu, 1971, p. 74-91.
„Der Nihilismus und die Verantwortung des Künstlers”, în: Proceedings of the Sixth International Congress of Aesthetics at Uppsala, 1968, vol. 10, Uppsala, 1972, p. 793-796.
„L’Histoire et l’Historicité de l’Art”, în: Analele Universității din București, Estetica, 1972, p. 43-46 (text prezentat la Congresul VII de Estetică, București, 1972).
„Dialectique et esthétique”, în: Revue d’esthétique” nr. 3, 1972 („L’Esthétique en Roumanie”), p. 295-301. Reprodusă și în Romanian Aestheticians, coord. Gheorghe Stroia. București, Ed. Minerva, p. 467-474.
„Tudor Vianu (1897-1964)”, în: Romanian Aestheticians, coord. Gheorghe Stroia, București, Ed. Minerva, p. 352-361.
„Cuvânt înainte și Pledoarie pentru «filosofia artei»”, în: Estetica filosofică și științele artei, coord. Ion Ianoși. București, Ed. Științifică, 1972, p. 5-8, 42-65.
„Nihilism și ideal (din Dostoievski «Tragedia subteranei»)”, în: Rădăcini și furtună. Antologie a scriitorilor evrei de limbă română. Lucrare redactată de K. A. Bertini, A.B. Yoffe, Dora Littman-Litany, Tel-Aviv, Eded, 1972, p. 430-433 [în ivrit].
„Religie, mit, artă”, în: Viața românească, nr. 11, 1973, p. 71-77.
„Plädoyer für eine «Philosophie der Kunst»”, în: Analele Universității București. Estetică, 1973, p. 37-58.
„Ce înseamnă valorificarea moștenirii culturale”, în: Un univers într-o carte, coord. Carol Roman. București, Ed. Politică, 1973, p. 145-158.
„Historisch-besondere und ästhetisch-allgemeine Literaturbetrachtung”, în: Acta comparationis litterarum universarum, 1973 / 1-2, p. 79-86.
„Dialectique: la philosophie comme art”, în: Cahiers roumains d’études littéraires, nr. 1, 1975, p. 37-42.
„Outline on Aesthetics”, în: Revue roumaine des Sciences Sociales. Série de Philosophie et Logique, nr 4, 1975, p. 321-325.
„Rapport général. Troisième thème: L’Actualité des recherches d’histoire de l’art et de l’esthétique ; L’Histoire et l’Historicité de l’art”, în: Actes du VIIe Congrès International d’Esthétique, Bucarest, 28 Août – 2 Septembre 1972. Vol. I. București, Ed. Academiei R.S.R., 1976, p. 847-854, 895-898.
„La philosophie comme art”, în: Revue Roumaine des Sciences Sociales. Serie de Philosophie et Logique, nr. 1, 1976, p. 13-18.
„Le Tragique, prémisses d’une axiologie marxiste”, în: Cahiers roumains d’études littéraires, nr. 3, 1978, p. 60-71.
„Ununterbrochenes Schaffen”, în: Rumänische Rundschau, nr. 9, 1978, p. 86-88.
„Die Solidarität der Kunst”, în: Rumänische Rundschau, nr. 7, 1979, p. 119-132.
„Aesthetic values”, în: Philosophical Thinking in Romania Today. An Antology, București, Ed. Științifică și Enciclopedică, 1070, p. 227-301.
„Traditionen der rumänischen Ästhetik – zwischen Kritik und Philosophie”, în: Revue Roumaine des Sciences Sociales. Serie de Philosophie et Logique, nr. 1-2, 1980, p. 73-85.
„Kunst – Schöpfung – Arbeit”, în: Analele Universității București. Filosofie, 1980, p. 85-88.
„Mutații sociale – mutații estetice”, în: Contradicțiile sociale în socialism, coord. Ion Tudosescu, Aculin Cazacu. București, Ed. Politică, 1980, p. 179-197.
„Matila Ghyka sau abstractul ca pasiune”, în: Analele Universității București. Filosofie, 1981, p. 113-118.
„Arta în perspectiva unei disocieri economice”, în: Caiete critice, nr. 6, supliment la Viața Românească, martie 1981, p. 179-185.
„Athanase Joja și «frumusețea inteligibilă»”, în: Revista de filosofie, nr. 5, septembrie – octombrie 1981, p. 531-540.
„Heidegger și accesul la deplinătate [despre Scrisoare despre «umanism», în românește de Gabriel Liiceanu]”, în: Viața românească, nr. 10, octombrie 1981, p. 86-73.
„Momentul «Ulysses» în cultura europeană”, în: Secolul 20, nr. 4, 1982, p. 49-52
„Pledoarie pentru o posibilă esteticitate a științei”, în: Cartea interferențelor. București, Ed. Științifică și Enciclopedică, 1985, p. 126-139.
„Tânărul Titu Maiorescu și filosofia germană”, în: Interferențe culturale româno-germane, volum îngrijit de Andrei Corbea, Octavian Nicolae, Iași, 1986, p. 98-106.
„Philosophie als Kunst? Antworten des rumänischen Geistes auf eine Grundfrage des deutsche”, în: Rumänische-deutsche Interferenzen. Akten des Bukarester Kolloquiums über Literatur und Geistesbeziehungen zwischen Rumänien und dem deutschen Sprachraum, vom 15-15 Oktober 1983; ed. Klaus Heitmann. Heidelberg, Carl Winter Universitätsverlag, 1986, p. 103-116.
„Emil Cioran sur le dépassement de la philosophie par la poésie”, în: Cahiers d’études littéraires, nr. 1, 1987, 63-67.
„Minimalism și maximalism etic [Andrei Pleșu, Minima moralia]”, în: Revista de istorie și teorie literară, 1-2 ianuarie-iunie 1988, p. 15-21.
„Despre două specii de filosofie (I-II)”, în: Viața Românească, nr. 4 și 5, 1988, p. 83-86, 77-81.
„Memorii individuale”, în: Lettre internationale, nr. 16, iarna 1995-1996, p. 53-56.
„O controversă și aspectele ei gingașe [Tudor Vianu]”, în: Caiete critice, nr. 11-12, 1997, p. 183-190.
„Sine ira et studio”, în: Karl Marx – Friedrich Engels, Manifestul Partidului Comunist, ed. îngrijită de Cristian Preda. București, Ed. Nemira, 1998, p. 133-151.
„Avataruri ale unei sintagme”, în: Spirit și istorie, Volum omagial Gheorghe Vlăduțescu, Ed. ALL, 1999, pp. 63-94.
„Dorul de necunoscuta hrană”, în: Laudă diferenței. Lui Henri Wald, Ed. Crater, 2000, pp. 92-102.
„Treimea oblăduitoare – Thomas Mann despre Wagner, Schopenhauer, Nietzsche”, în: Modelul german în dialog cu spiritualitatea românească, Caietele „Viața Românească”, nr. 1/2000, pp. 98-110.
„Evreii și comunismul”, în: Contribuția scriitorilor evrei la literatura română, Caietele „Viața Românească”, nr. 2/2001, pp. 41-56.
„Noica despre Eminescu”, în: Modelul german în dialog cu spiritualitatea românească, Caietele „Viața Românească”, nr. 3/2002, pp. 44-49.
„Amintiri cu Zigu”, în: Zigu Ornea. Permanența cărturarului, Ed. Hasefer, 2002, pp. 32-47.
„Întâlniri cu Eugen Simion”, în: Eugen Simion. Manual de trudire a cuvântului, Univers Enciclopedic, 2003, pp. 186-195.
„Politică și moralitate”, în: Nicolae Bellu. De la stânga politică la stânga culturală, Paideia, 2005, pp. 101-111.
„Evreii și comunismul. O discuție cu profesorul Ion Ianoși”, în: Noi întâlniri la Ierusalim, Institutul Cultural Român, 2007, pp. 159-185.

SCRISORI (publicate)

Ion Ianoși către Gabriel Liiceanu – Gabriel Liiceanu către Ion Ianoși, în: Epistolar (prezentat și îngrijit de Gabriel Liiceanu), București, Cartea Românească, 1987, pp. 253-299. Reeditări în 1966 și ulterior.
Ion Ianoși – Gabriel Liiceanu, în: Ion Ianoși, Opțiuni, București, Cartea Românească, Anexă, 263-319 (o scrisoare în plus față de Epistolar).
Poveste cu doi necunoscuți: Constantin Noica – Ion Ianoși. 20 de scrisori trimise de C.N. către I.I. între octombrie 1980 și 30 iulie 1987, în: Apostrof, 1-2, 1996, pp. 15-21.
Constantin Noica – Scrisori către Ion Ianoși (1980-1987), în: Ion Ianoși, Constantin Noica, București, Editura Academiei Române, 2006, pp. 257-295 (în Anexă cu 4 scrisori de I. I. către C.N.).

LITERATURĂ SECUNDARĂ

VOLUME COLECTIVE

Ion Ianoși, O viață de cărturar, ed. îngrijită de Vasile Morar, București, Editura ALL Educațional, 1998.
Estetică și moralitate. Omagiu Profesorului Ion Ianoși la 70 de ani de viață. Culegere de studii și profil spiritual îngrijite de Marin Diaconu, București, Editura Crater, 1998.
Ion Ianoși – 80., ed. îngrijită de Aura Christi și Alexandru Ștefănescu, București, Editura EuroPress Group, 2008.

CAPITOLE ÎN CĂRȚI

Vasile Morar, „Morala esteticianului”, în: Moralități elementare, București, Editura. Paideia, 2001, pp. 23-248.
Vasile Morar, „Înțelepciunea activă și stânga culturală: Ion Ianoși”, în: Morala elementară. Stări, praguri, virtuți. București, Editura Paideia, 2011, pp. 132-164.
Mihaela Pop, Câteva aspecte ale „impurității artei” în gândirea lui Ion Ianoși, în: Gânditori români în cultura universală, ed. H. V. Pătrașcu, Iași, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, 2020, pp. 83-93.

ARTICOLE ÎN REVISTE ACADEMICE

Alexandru Boboc, „«O viață de cărturar»: Ion Ianoși”, Revista de filosofie, LXIII, 5, 2016, pp. 677-681.